fbpx
Acasă » CEDO » Un clujean a primit daune morale record de la CEDO pentru că i s-au refuzat vizite conjugale
Camera intimă Penitenciarul Gherla ©Cosmin Bumbutz. www.bumbutz.ro

Un clujean a primit daune morale record de la CEDO pentru că i s-au refuzat vizite conjugale

Clujeanul Costel Gaciu, condamnat în dosarul cămătarilor din Dej, a câștigat la CEDO daune morale de aproape 10.000 de euro pentru condițiile din Centrul de Reținere al IPJ Cluj și de la Penitenciarul Gherla și pentru că i s-au refuzat vizite conjugale cât timp a fost arestat preventiv.

Costel Gaciu a stat în arest preventiv în perioada 2009-2010, atât în Centrul de Reținere al IPJ Cluj, cât și în Sectorul de Arest Preventiv din Penitenciarul Gherla. În ianuarie 2014, a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel Cluj la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru șantaj alături de alți patru dejeni, cunoscuți ca și cămătari.

Hotârârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 23 iunie 2015 arată plângerule lui Costel Gaciu au fost întemeiate: ”Reclamantul s-a plâns că pentru o perioadă de patru luni, între 29 martie și 28 iulie 2009, a fost ținut în centrul de detenție al Inspectoratului Județean de Poliție Cluj într-o celulă de 4 metri pătrați la subsol, cu încă trei arestați. Celula nu avea fereastră sau ventilație și pereții erau acoperiți cu mucegai. Nu avea acces liber la apă și celula era extrem de neigienică. De asemenea, s-a plâns că accesul la toaletă se făcea după un program zilnic care în opinia lui duce la tortuă psihică.

Penitenciar Gherla_IT (49)În Pentenciarul Gherla, aplicantul a fost mai multe celule supraaglomerate. El a precizat că pentru o perioadă a împărțit 38 metri pătrați cu 26 de deținuți. Celula nu avea ventilație deoarece fereastra era acoperită cu două rânduri de bare metalice și o plasă metalică.

În 22 aprilie și 24 iulie 2010, reclamantul a cerut să i se permită vizite conjugale din partea soției. Cererile i-au fost refuzate de conducerea penitenciarului pe motiv că deținuții din arest preventiv nu au dreptul la astfel de vizite.

Reclamantul s-a plâns de acestă decizie în fața Judecătoriei Gherla. A subliniat că refuzul la vizite conjugale duce la discriminare în conformitate cu Constituția României și jurisprudența Curții. În 26 iulie 2010, Judecătoria Gherla a respins plângerea, reținând că decizia luată de judecătorul responsabil cu executarea pedepselor din 10 iunie 2010 a fost corectă în baza legii 275/2006, care oferă dreptul la vizite conjugale doar deținuților condamnați. Instanța a mai reținut că deicizia este în concordanță cu jurisprudența Curții, care a stabilit că restricția la vizite conjugale nu este o încălcare a Articolului 8 al Convenției.”, se arată în hotărârea CEDO la partea în care sunt descrise plângerile lui Gaciu.

Curtea, în unanimitate, a declarat cererea admisibilă și a constatat că s-a produs o încălcare a articolelor 3 și 14, coroborat cu art.8, din Convenție.

ARTICOLUL 3 Interzicerea torturii Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante

ARTICOLUL 8 Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia

ARTICOLUL 14 Interzicerea discriminării

Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

Potrivit hotărârii, CEDO ”constată că Statul răspunzător trebuie să plătească, în trei luni de la data hotărârii, în conformitate cu Articolul 44 alin. 2 din Convenție, următoarele sume de bani, convertite în moneda Statului răspunzător la cursul aplicabil la data înțelegerii:

– 9.800 euro, plus orice taxă care s-ar cere, reprezentând daune morale

– 1.400 euro, plus orice taxă care s-ar cere aplicantului, reprezentând costuri și cheltuieli”

anatol panzaruAvocații lui Gaciu, Anatol Pânzaru și Maria Mladin (fostă Pop), au arătat că se face o discriminare între arestații preventiv și deținuții condamnați.

„Petentul a fost discriminat în drepturile de care beneficiază conform Convenției pentru motive referitoare la statutul său de arestat preventiv, parte implicată într-un proces, contrar art. 14 al Convenției, coroborat cu art. 8 (a se vedea Varnas versus Lituania, nr. 42615/06, 9 iulie 2013)

În conformitate cu legislația națională, persoanele condamnate pe baza unei sentințe în toate tipurile de închisori au dreptul la vizite conjugale, în timp ce persoanele aflate în detenție anterior unui proces nu beneficiază de acest drept.

Astfel, articolul 14 din Convenție protejează persoanele aflate în situații analoage împotriva oricăror diferențe de tratament nejustificate în folosirea drepturilor și libertăților pe care le garantează Convenția. Articolul 14 din Convenție nu trebuie interpretat strict/riguros, interzicând orice diferență între situații similare. A distinge nu înseamnă a discrimina, căci există situații a căror particularități impun a fi tratate diferit.

av maria mladinDiferența de tratament devine discriminare  atunci când autoritățile introduc distincții între situații analoage și comparabile, fără justificare rezonabilă și obiectivă.

Restricția era prevăzută, în momentul faptelor, de articolele 48 din Legea nr.275/2006 asupra executării pedepselor și măsurilor ordonate de organele judiciare în cursul procesului penal, coroborate cu articolele 43 paragraful 1 din Hotărâre Guvernului nr.1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului aplicării Legii nr.275/2006. Acel articol prevede condițiile care trebuiau îndeplinite pentru ca o persoană deținută să beneficieze de dreptul la vizită intimă. Astfel, primele condiții in legislația internă sunt acelea ca ea să fie în executarea unei pedepse în urma unei condamnări definitive și ca ea să nu fie acuzată în alte procese penale.

Ori, indiscutabil în situația petentului Gaciu Costel, arestat preventiv, din punct de vedere al executării măsurii preventive, s-a realizat in condiții discriminatorii in raport de persoanele care se află in executarea unor pedepse, cu atat mai mult cu cât in raport de principiile procesual penale, persoanele arestate preventiv beneficiază de principiul prezumtiei de nevinovăție până la data unei condamnări definitive, aparent ar trebui să beneficieze de cel puțin drepturile conferite persoanelor aflate in executarea unor pedepse, dreptul la vizită conjugală fiind unul dintre acestea.”, au precizat avocații Anatol Pânzaru și Maria Mladin.

Hotărârea CEDO

55 de milioane de euro

Din 1994 până la 31 decembrie 2014, România a fost obligată la plata sumei totale de 55.037.217 euro, din care 3.311.891 euro în urma înţelegerilor amiabil încheiate şi 51.725.326 euro în urma unor hotărâri de condamnare ale Curţii. Cea de-a doua sumă este compusă din obligarea statului român la plata unor daune materiale în valoare totală de 45.939.097 euro, a unor daune morale de 4.940.551 euro, precum şi a unor cheltuieli de judecată în sumă totală de 845.678 euro

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina