Daune morale de 250.000 euro pentru un bărbat care a rămas fără organ sexual din cauza unor medici

Un bărbat care a rămas fără organ sexual din cauza a trei medici a primit daune morale de 250.000 euro. Decizia este definitivă. ”Partea civilă are dificultăți în a iniția și menține relațiile interpersonale satisfăcătoare și benefice pentru ambele părți”, notează Curtea de Apel Ploiești în motivare.

Minuta deciziei pronunțate în 29 februarie: ”Obligă partea responsabilă civilmente S.C. UNIQA Asigurări S.A. să plătească părţii civile Maroleanu Costică suma de 10 000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune morale, conform politelor de asigurare încheiate cu inculpatii Andone Constanta si Coliof Iulian (pentru fiecare inculpat în limita a câte 5 000 euro);

obligă inculpatii Andone Constanta, Ciochină Iurie si Coliof Iulian în solidar si în solidar cu partea responsabilă civilmente Spitalul Judetean de Urgenta Buzău să plătească părţii civile Maroleanu Costică suma de 240.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune morale. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.”

Bărbatul a fost internat, în 15 decembrie 2014, la Spitalul de Urgențe Buzău, la compartimentul Terapie Intensivă, fiind diagnosticat cu insuficiență renală acută. ”În data de 5 ianuarie 2015 se consemnează: „Se externează urmând să revină pe 12 ianuarie 2015 pentru continuarea tratamentului urologic”. Nu se face nici o mențiune privind aspectul postoperator al penisului.”, se arată la dosar.

Pacientul a fost externat la cerere din Spitalul Județean Buzău, iar în 6 ianuarie 2015 s-a prezentat la Spitalul de Urgențe Militar Central ”Dr. Carol Davila”, unde a fost diagnosticat cu „necroză de gland penian”. La externare s-a notat: ”necroză peniană cu fistulă uretrală în 1/3 proximală – operat amputare parțială de penis cu uretrostomie perineală definitivă”.

Trei medici de la Spitalul Județean Buzău au fost trimiși în judecată pentru vătămare corporală, dar, pe latură penală, s-a dispus încetarea procesului penal pe motiv că faptele s-au prescris.

În actul de sesizare s-au reținut, în esență, următoarele:

”Inculpata Andone Constanța, în calitate de medic primar nefrolog, prin nerespectarea dispozițiilor legale pentru desfășurarea profesiei de medic și anume:

a)nediagnosticarea parafimozei prin neefectuarea examenului clinic al organelor genitale începând cu data internării în secţia de nefrologie-17.12.2014,

b)lipsa totală a consemnărilor în rubrica „evoluţie și tratament” a oricărei informaţii medicale, în calitate de medic curant, în intervalul în care persoana vătămată a fost sub supravegherea acesteia,

c)neefectuarea/netentarea niciunei măsuri de reducere a parafimozei, în calitate de medic curant, o parte dintre acestea fiind accesibile cunoştinţelor și pregătirii oricărui medic, indiferent de specialitate,

d)urmărirea postoperatorie incompletă, în calitate de medic curant, fără a consemna în examenul local starea penisului și a glandului postoperator, ceea ce a dus la progresia fenomenelor necrotice și infecţioase la nivelul întregului penis,

e)externarea efectuata, în calitate de medic curant, fără evaluarea stării locale,

f)oferirea de indicaţi la externare neadecvate- revenire la control peste 7 zile- în condiţiile în care starea locala și evoluţia necesitau urmărire și tratament atente, continue, la acel moment penisul fiind necrozat,

g) externarea precipitata și indicaţii de monitorizare în ambulatoriu neadecvate stării reale a pacientului, fiind încălcate și atribuțiile din fișa postului, regulamentul de ordine interioară și anume ###-art. 62,63 RI, #### postului- 4.1.16., 4.1.17, a determinat, în concurență cu alți factori (culpe medicale aparținând coinculpaților), agravarea stării de sănătate a persoanei vătămate M.C. și în final la amputarea organului penian al acestuia.

Inculpatul Coliof Iulian, în calitate de medic specialist medicină internă și nefrologie, prin nerespectarea dispozițiilor legale pentru desfășurarea profesiei de medic și anume:

a)nediagnosticarea la timp a parafimozei, ca urmare a neverificării organului genital al pacientului, în ciuda acuzelor de dureri aduse la cunoștința acestuia,

b)neconsemnarea în rubrica „evoluţie” a statusului local al pacientului în fiecare zi, începând din data de 24.12.2014- data la care este consemnata prima oara examenul obiectiv al penisului, constând în edem important, tumefacţie si eritem perianal,

c)neefectuarea în data de 24.12.2014 a unui examen clinic complet al organelor genitale externe, în calitate de medic curant, cu descrierea în primul rând a prepuţului penian, a glandului și a penisului în totalitate, având în vedere consemnarea: „edem important al penisului, tumefacţie și eritem perianal”- ținând cont că diagnosticul de parafimoza este eminamente clinic, stabilit prin inspecţia regiunii peniene,

d)neconsemnarea detaliată a stării organelor genitale externe în data de 24.12.2014, cu referire la existența sau nu a parafimozei,

e)neluarea niciunei masuri cu viza terapeutica în perioada 24-26.12.2014,

f)neefectuarea/netentarea niciunei măsuri de reducere a parafimozei, în calitate de medic curant, o parte dintre acestea fiind accesibile cunoştinţelor și pregătirii oricărui medic, indiferent de specialitate,

g)intervenţia tardivă pentru diagnosticul de parafimoza, de-abia in data de 26.12.2014, când se instalase deja necroza glandului, deci cu o vechime a parafimozei de peste 24 ore, având in vedere ca un astfel de diagnostic este o urgență medicochirurgicala, care prin neintervenţie duce la necroza glandului,

h)nerespectarea indicaţiei de efectuare a consultului urologic consemnată în data de 24.12.2014, fiind încălcate și atribuțiile din fișa postului, regulamentul de ordine interioară și anume ###-art. 62,63, 64, 74, 77 RI, #### postului- 4.2.2., 4.2.5., a determinat, în concurență cu alți factori (culpe medicale aparținând coinculpaților), agravarea stării de sănătate a persoanei vătămate M.C. și în final la amputarea organului penian al acestuia.

Inculpatul Ciochină Iurie, în calitate de medic urolog și chirurgul care l-a operat pe persoana vătămată M.C., prin nerespectarea dispozițiilor legale pentru desfășurarea profesiei de medic, și anume:

a)efectuarea intervenţiei chirurgicale incomplete în data de 26.12.2014, prin neinvestigarea uretrală (debridare, lavaj și drenaj urinar transuretral și prin puncție suprapubiană), alături de neurmărirea postoperatorie a evoluţiei locale a penisului,

b)neurmărirea postoperatorie a pacientului privind aspectul glandului și al penisului- prin neconsemnarea acestora în foaia de observaţie

c)neindicarea în foaia de observație a unor indicații postoperatorii pe care pacientul M.C. să le urmeze, cu consecință directă asupra stării de sănătate a acestuia,

d)neconsemnarea în protocolul operator corespunzător intervenţiei chirurgicale din data de 26.12.2014 a stării uretrei,

e)urmărirea postoperatorie incompleta, în calitate de medic curant urolog, fără a se consemna în examenul local starea penisului și a glandului postoperator, ceea ce a dus la progresia fenomenelor necrotice și infecţioase la nivelul întregului penis,

f)  instalarea pacientului imediat după operație în secția nefrologie în condițiile în care cazul era în mod cert unul ce ținea de specialitatea urologie, aspect care a condus în mod nemijlocit la acordarea unor îngrijiri medicale incomplete și necorespunzătoare cu consecințe directe asupra evoluției defavorabile a cazului, fiind încălcate și atribuțiile din fișa postului, regulamentul de ordine interioară și anume ###-art. 62,63, 64, 74, 77 RI, #### postului- 4.1.2., 4.2.2., 4.2.5., a determinat, în concurență cu alți factori (culpe medicale aparținând coinculpaților), agravarea stării de sănătate a persoanei vătămate M.C. și în final la amputarea organului penian al acestuia.”

”Curtea reține că în data de 05 ianuarie 2015 persoana vătămată a fost externată la cererea sa, iar în data de 06 ianuarie 2015 aceasta s-a prezentat la Spitalul Universitar de Urgențe Militar Central ”Dr. Carol Davila” unde a fost diagnosticat cu „necroză a glandului penian”. în această unitate de spital persoana vătămată a suferit o intervenție chirurgicală în data de 08 ianuarie 2015, iar în data de 19 ianuarie 2015, după limitarea procesului infecțios local se intervine din nou chirurgical când se practică uretrostomie perineală definitivă, necrectomie, debridare și sutură secundară a bontului pubian, cu evoluție postoperatorie favorabilă.

În concluzie, persoana vătămată M.C. a fost internat la Spitalul Județean de Urgențe Buzău în perioada 15 decembrie 2014 – 05 ianuarie 2015 pentru insuficientă renală, prezentând și alte boli grave – AVC sechelar cu hemipareză stângă, diabet zaharat tip II. BRD gradul I. Hiperpotasemie. În această perioadă persoana vătămată a fost diagnosticată cu parafimoză, iar la internarea sa în data de 06 ianuarie la Spitalul Universitar de Urgențe Militar Central ”Dr. Carol Davila” unde a fost diagnosticat cu „necroză de gland penian”, unitate de spital din care a fost externat cu diagnosticul de necroză peniană cu fistulă uretrală în 1/3 proximală – operat amputare parțială de penis cu uretrostomie perineală definitivă”

Pe latură civilă, persoana vătămată a primit, în primă instanță, 500.000 de euro, dar Curtea de Apel Ploiești a înjumătățit daunele.

”În prealabil, Curtea reţine că în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale, pentru faptele inculpaților (producerea unei fapte ilicite, respectiv vătămarea din culpă a părţii civile; vinovăţia inculpaților, sub forma încălcării din culpă a normelor care reglementează modul de desfășurare a funcțiilor deținute de inculpați și a regulamentului de Ordine și Funcționare al Spitalului Județean de Urgențe Buzău; prejudiciul moral şi material cauzat prin fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu). Răspunderea civilă va fi angajată în persoana inculpaților în solidar cu partea responsabilă civilmente Spitalul Județean de Urgențe Buzău”, notează Curtea.

”Aşa cum a reţinut şi prima instanţă de judecată, este incontestabil că partea civilă a suferit un prejudiciu patrimonial semnificativ, ca urmare a alterării condiţiilor de viaţă, a suferinţelor fizice şi psihice îndelungate, de gravitatea urmărilor afecțiunilor urologice dobândite în perioada internării la Spitalul Județean de Urgențe Buzău. În acelaşi timp, se reţine că în afara prejudiciului moral suferit în propria persoană, probele administrate au dovedit şi afectarea vieţii membrilor de familie, iar percepția asupra propriei persoane este semnificativ afectată, sentimentul de umilință, de disconfort în legătură cu intimitatea proprie fiind unul cronicizat. De asemenea, la nivelul intim subiectiv, raportul de expertiză psihologică efectuat în cursul urmăririi penale concluzionează că partea civilă trăiește sentimente de autodevalorizare în legătură cu mecanisme pulsionale subconștiente asupra cărora nu poate manifesta un control. Conform aceluiași raport, Curtea reține că partea civilă are dificultăți în a iniția și menține relațiile interpersonale satisfăcătoare și benefice pentru ambele părți.

Prejudiciul moral nu este supus unor criterii legale de determinare. În acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileşte prin apreciere, ca urmare a aplicării de către instanţa de judecată a criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care părţii civile i-a fost afectată situaţia familială, profesională, socială.

La acordarea daunelor morale trebuie avut în vedere caracterul reparatoriu, dar mai ales, compensatoriu al despăgubirilor, care sunt destinate ca prin crearea unor condiţii de viaţă mai favorabile să facă posibilă o estompare a suferinţei, o alinare acesteia şi să permită celor afectaţi să îşi găsească alinare şi echilibru în alte activităţi sau chiar în alte condiţii de trai.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în jurisprudenţa sa a arătat că, daunele morale trebuie stabilite de instanţa de judecată prin evaluare, însă pentru ca evaluarea să nu fie una subiectiva ori pentru ca să nu se ajungă la o îmbogăţire fără just temei, este necesar să fie luate in considerare suferinţele fizice şi morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului, precum şi toate consecinţele acesteia, aşa cum rezultă din probele administrate (Decizia nr. ######### şi decizia penală nr. ###/A din data de 04.05.2017).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Tolstoy Miloslovsky contra Regatul Unit, a stabilit că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă, având în vedere şi gradul de lezare a valorii sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora.

Având în vedere dispoziţiile legale existente precum şi jurisprudenţa care s-a conturat în materia daunelor morale în cazuri similare, Curtea apreciază că despăgubirile morale au fost stabilite în cuantum exagerat, depășind substanțial natura unor despăgubiri care să compenseze suferinţele îndurate în plan fizic şi psihic astfel că impune reducerea acestora.

Ca urmare, criticile formulate de inculpați şi partea responsabilă civilmente sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile pentru daunele morale acordate sunt întemeiate, Curtea urmând a admite apelurile, pentru acest motiv, urmând a reduce despăgubirile civile pentru daunele morale de la 500 000 euro la 250 000 euro.

În ceea ce privește critica formulată de inculpați în sensul că instanța de fond a ignorat dispozițiile Legii nr. 95/2006 în sensul că nu ar putea fi la plata unor despăgubiri în solidar, fiecare urmând a răspunde în limita vinovăției sale.

Strict sub acest aspect, așa cum a fost dezvoltat cu ocazia examinării cauzei prin prisma motivelor invocate, Curtea reține, asemenea instanței de fond că, producerea prejudiciului persoanei vătămată a fost generat prin neîndeplinirea/îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor de serviciu de către toți inculpații din cauza de față, cu încălcarea de către aceștia a obligațiilor impuse de protocoale medicale, de fișele posturilor și de regulamentul inter. Lanțul cauzal dintre faptele ilicite ale fiecărui inculpat din cauza de față și amputarea organului genital al părții civile nu a determinat scindarea legăturii de cauzalitate prin acțiunile/inacțiunile separe ale inculpaților, așa cum întreruperea nu s-a realizat nici prin interpunerea altor cauze medicale – problemele de sănătate a părții civile care ar fi contribuit la producerea rezultatului.

Curtea are în vedere că din întreg materialul probator, nu se poate cuantifica contribuția fiecărui inculpat la producerea rezultatului, acțiunile/inacțiunile inculpaților în ansamblu ducând la producerea rezultatului.

Prin urmare, Curtea apreciază că în mod legal și temeinic instanța de fond a obligat inculpații în solidar și în solidar cu partea responsabilă civilmente Spitalul Județean de Urgențe Buzău.”, se arată în motivarea deciziei.

Comments

comentarii

Fabrica din Gorlitz (Germania) a francezilor de la Alstom - unul dintre constructorii metroului din Cluj - trece de la producția de trenuri la tancuri.... Citește mai mult
România se află în continuare în topul țărilor europene cu cea mai ridicată incidență și mortalitate cauzată de cancerul de col uterin. Prevenția insuficientă și accesul limitat la screening contribuie semnificativ la această criză de sănătate publică.... Citește mai mult
Sărbători fericite!
APBCT

Lasă un răspuns