JURIDICE-LEGISLAȚIE

Decizie ÎCCJ importantă pentru debitori la bănci

ÎCCJ a decis: Dacă banca declară creditul scadent anticipat, nu poate cere și dobânda pentru toți anii rămași din contract. Înalta Curte de Casație și Justiție clarifică întinderea obligațiilor de plată ale consumatorilor în cazul declarării scadenței anticipate a creditelor . Consumatorii cărora li se cere rambursarea integrală a creditului înainte de termen nu datorează și dobânda remuneratorie pentru perioada rămasă până la încheierea contractului. Înalta Curte a stabilit că „datoria exigibilă” include dobânda scadentă până la declararea scadenței anticipate, nu și pe cea calculată pentru viitor. ”Prin decizia nr. 123 din 26 octombrie 2026, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni …

Citește mai mult

CCR: Consilierea psihologică a copiilor sub 14 ani poate fi dispusă fără acordul părinților

Curtea Constituțională a stabilit că instanța poate dispune participarea unui copil sub 14 ani care a săvârșit o faptă penală la programe de consiliere psihologică fără acordul părinților. În schimb, CCR a declarat neconstituționale dispoziții din aceeași lege care suprapuneau răspunderea penală cu cea contravențională, precum și formularea care impunea plasamentul într-un serviciu rezidențial specializat pentru săvârșirea unei „fapte cu violență”, considerată prea vagă. Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, privește Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Curtea a admis parțial obiecția de neconstituționalitate, menținând însă, în raport cu criticile formulate, soluțiile …

Citește mai mult

Ce prevede proiectul de modificare a legii avocaturii cu privire la redactarea contractelor prin avocat

Proiectul propune ca înscrisurile care constată contracte pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată, pentru validitate sau dovadă, să fie întocmite de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Regula ar păstra atribuțiile recunoscute prin legi speciale altor profesioniști. Proiectul precizează însă că nerespectarea obligației nu ar atrage automat nulitatea contractului și nu introduce o sancțiune distinctă pentru persoanele care își redactează propriile acte. Uniunea Națională a Barourilor din România răspunde întrebărilor despre proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și pentru completarea Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil. ”Redactarea …

Citește mai mult

DIICOT cere respingerea proiectului privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu: „Oferă noi apărări traficanților”

DIICOT se opune propunerii legislative care ar transforma în contravenții deținerea și alte operațiuni cu droguri pentru consum propriu, inclusiv introducerea acestora în țară. Într-un document cu observații, instituția susține că proiectul nu stabilește criterii suficiente pentru delimitarea consumatorilor de traficanți, prevede sancțiuni ineficiente și nu asigură accesul efectiv la tratament. Procurorii recunosc însă că există o problemă reală de proporționalitate a pedepselor pentru introducerea în România a unor cantități mici destinate exclusiv consumului propriu. Observațiile DIICOT vizează propunerea legislativă B544/2026, înregistrată la Senat pe 5 octombrie, pentru modificarea Legii nr. 143/2000 și a Codului vamal. Potrivit documentului, inițiatorii au …

Citește mai mult

UNBR reia demersurile pentru limitarea reducerii onorariilor avocațiale. Ce condiții a pus CCR

Reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariile avocaților exclusiv la cererea părții interesate este o soluție admisibilă în principiu, dacă sunt asigurate garanții procesuale efective, arată UNBR, prezentând motivarea Deciziei CCR nr. 346/2025. Deși Curtea a declarat neconstituțională reglementarea adoptată de Parlament, Uniunea anunță că va relua demersurile legislative, urmărind prevenirea reducerilor arbitrare și protejarea dreptului părții care câștigă procesul de a-și recupera cheltuielile rezonabile cu apărarea. Curtea Constituțională a publicat, în Monitorul Oficial nr. 863 din 15 octombrie 2026, Decizia nr. 346 din 1 iulie 2025, prin care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și …

Citește mai mult

Parchetul General se opune reducerii pedepselor pentru deținerea de droguri pentru consum propriu

Parchetul General, condus de procuroarea Cristina Chiriac, a formulat un punct de vedere nefavorabil unei propuneri legislative care prevede diminuarea sancțiunilor penale pentru deținerea de droguri în vederea consumului propriu. Instituția susține că, în lipsa unor studii de impact și a unor mecanisme alternative funcționale, reducerea pedepselor ar putea afecta prevenirea și combaterea fenomenului, precum și eficiența anchetelor. Procurorii pledează pentru dezvoltarea serviciilor de tratament și reintegrare a consumatorilor, concomitent cu menținerea instrumentelor penale.   ”Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că modificarea regimului sancționator aplicabil deținerii de droguri pentru consum propriu, în sensul diminuării …

Citește mai mult

Despăgubiri pentru control judiciar după achitare, chiar dacă măsura a fost legală

Un bărbat achitat definitiv a obținut daune morale de la Statul Român inclusiv pentru perioada în care s-a aflat sub control judiciar, deși măsura fusese dispusă cu respectarea legii. Potrivit avocaților de la SCA Chiriță și Asociații, Înalta Curte a stabilit în acest dosar că dreptul la compensație se întemeiază pe caracterul injust al măsurii, relevat de achitare. Decizia Curții de Apel Târgu Mureș de acordare a despăgubirilor a rămas definitivă după anularea recursului statului. ”Pentru controlul judiciar, despăgubirile se pot obţine pe calea răspunderii civile delictuale, deşi legea nu prevede o procedură specială de reparaţie. Pe această chestiune s-a …

Citește mai mult

CCR: Simpla suspiciune nu este suficientă pentru ridicarea la percheziție a unor bunuri legate de alte infracțiuni

Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, că ridicarea, în timpul unei percheziții, a obiectelor sau înscrisurilor care ar putea avea legătură cu alte infracțiuni urmărite din oficiu trebuie să se bazeze pe o „suspiciune rezonabilă”. CCR a constatat că folosirea termenului „suspiciunea”, fără această cerință, lasă organelor de cercetare penală o marjă nepermisă de apreciere, care poate conduce la evaluări diferite ale unor situații similare. “Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prin termenul „suspiciunea” din …

Citește mai mult

CCR: Și femeile cu PFA sau profesii liberale trebuie să aibă acces la indemnizația de risc maternal

Femeile care lucrează pe cont propriu și se asigură prin contract pentru concedii și indemnizații medicale nu pot fi excluse de la protecția pentru risc maternal doar pentru că nu sunt salariate. Curtea Constituțională a decis, în unanimitate, că această diferență de tratament este discriminatorie. Decizia privește persoanele care se asigură pentru concedii și indemnizații medicale printr-un contract de asigurare, potrivit art. 1 alin. (2) din OUG nr. 158/2005. În această categorie pot intra femei cu PFA sau care exercită profesii liberale, precum avocate ori medici cu activitate independentă. Este vorba despre o asigurare distinctă de simpla plată a contribuției …

Citește mai mult

Senatul a adoptat legea anti-SLAPP. UNBR a susținut proiectul

Senatul a adoptat legea anti-SLAPP, care introduce în România mecanisme pentru protejarea persoanelor implicate în dezbaterea publică împotriva cererilor vădit neîntemeiate și a procedurilor judiciare abuzive (L276/2026). Proiectul a fost adoptat cu 74 de voturi pentru, 3 împotrivă și 29 de abțineri. UNBR a susținut consolidarea protecției împotriva procedurilor judiciare abuzive. Proiectul, inițiat de Guvernul României, transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1069 privind protecția persoanelor implicate în participarea publică împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, cunoscută drept Directiva anti-SLAPP. Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaților la 20 aprilie 2026, ca urmare a depășirii termenului constituțional de …

Citește mai mult