fbpx

CCR

CCR: Împăcarea e posibilă și după citirea rechizitoriului dacă se schimbă încadrarea juridică a faptei

Curtea Constituțională a României a decis că într-un proces penal poate avea loc împăcarea între inculpați și persoane vătămate și după citirea rechizitoriului dacă se schimbă încadrarea judridică a faptei într-o infracțiune pentru care legea prevede posibilitatea împăcării. ”Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.159 alin.(3) teza finală din Codul penal, care privește sintagma „și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței”, este constituțională numai în măsura în care nu se aplică în ipoteza schimbării încadrării juridice a faptei, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, într-o infracțiune …

Citește mai mult

CCR: Este infracțiune neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite prin act notarial

Curtea Constituțională a României arată că articolul 378 din Codul penal trebuie să incrimineze și neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite prin act notarial, nu doar a pensiei stabilite pe cale judecătorească. ”Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională soluția legislativă cuprinsă în art.378 alin.(1) lit.c) din Codul penal, care nu incriminează neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite prin act notarial. În esență, Curtea a constatat o necorelare legislativă având relevanță constituțională din perspectiva respectării dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, în dimensiunea …

Citește mai mult

CCR: Judecătorul de cameră preliminară, printre organele judiciare care pot dispune valorificarea bunurilor mobile sechestrate

CCR a decis că unele prevederi din Codul de procedură penală și din Legea privind ANABI sunt neconstituționale dacă nu inclus și judecătorul de cameră preliminară printre organele judiciare competente să procedeze la valorificarea bunurilor mobile sechestrate. ”Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 252 ind.1 alin.(1) din Codul de procedură penală și ale art. 29 alin.(1), (3) și (4) din Legea nr.318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative …

Citește mai mult

CCR a respins toate obiecțiile la noile legi ale justiției

Curtea Constituțională a respins, astăzi, toate sesizările depuse de Avocatul Poporului și USR  în legătură cu cele trei legi ale justiției. ”În ședința din 9 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis: 1. Cu majoritate de voturi în privința art.88 alin.(2), art.206 teza finală, art.234 alin.(2), art.271 și art.290 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor și cu unanimitate de voturi în privința Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, în ansamblul său, precum şi la celelalte dispoziții din aceasta, a respins, ca neîntemeiată, după conexare, obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului și de deputați …

Citește mai mult

CCR: Dispozițiile din Codul vamal privind operațiuni asimilate contrabandei ”aduc atingere principiului constituţional al statului de drept”

Curtea Constituțională a motivat Decizia nr.176 din 24 martie 2022, prin care s-a declarat neconstituțională o prevedere din Codul vamal, și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Dispoziția declarată neconstituțională – Art.270 alin.(3) din Legea nr.86/2006: „Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin.(1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.” Extras din motivare: ”25. Curtea reține, de asemenea, că art.270 alin.(1) din Codul vamal al României, care reglementează infracțiunea de contrabandă …

Citește mai mult

CCR a decis că persoanele care au relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii pot refuza să dea declarație de martor

Curtea Constituțională a decis că persoanele care au relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii (părinți vitregi, asistenți maternali) pot refuza să dea declarație de martor în dosare în care sunt implicați minorii. Sesizarea a venit în 2019 dintr-un astfel de dosar penal de la Iași. CCR a comunicat: ”În ședința din data de 24 martie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a decis: A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională soluția legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a …

Citește mai mult

CCR: Subiectul activ al infracțiunii de proxenetism poate fi soțul persoanei care practică prostituția

Curtea Constituțională a României a fost sesizată de un proxenet din Argeș cu privire la definiția proxenetismului din Codul penal, acesta susținând că intră în contradicție cu definiția familiei din Codul civil. Judecătorii constituționali au respins excepția ca neîntemeiată. Amintim că și într-un dosar din Cluj inculpații au susținut că nu sunt vinovați de proxenetism pe motiv că cele care se prostituau sunt soțiile lor și ar fi făcut asta pentru familie. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 213 alin. (1) teza a treia din Codul penal, respectiv a sintagmei „obținerea de foloase materiale …

Citește mai mult

CCR răspunde Comisiei Europene cu privire la criticile aduse deciziei referitoare la SIIJ: ”nu poate fi modificată”

Curtea Constituțională a României a anunțat oficial că nu își va schimba decizia din 8 iunie 2021, despre care Comisia Europeană spune că încalcă dreptul UE. CCR hotărâse atunci, cu majoritate de 7 la 2, că SIIJ este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, în ciuda unei hotărâri a CJUE. ”Cu privire la scrisoarea referitoare la Decizia Curții Constituționale nr.390 din 8 iunie 2021, adresată autorităților române de dl Didier Reynders, membru al Comisiei Europene – Justiție, scrisoare care a făcut obiectul unor dezbateri publice controversate, Curtea Constituțională face cunoscut răspunsul său, trimis Ministerului Justiției …

Citește mai mult

CCR despre o hotărâre a Parlamentului – ”act hibrid fără nicio bază constituţională”

Judecătorii constituționali critică dur o hotărâre a Parlamentului declarată neconstituțională. În 28 octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia CCR 672 din 20 octombrie, prin care Curtea a admis, cu unanimitate de voturi, o sesizare formulată de 50 de parlamentari – deputaţi neafiliaţi şi membri ai AUR şi PSD, privind neconstituţionalitatea unei hotărâri a Parlamentului prin care s-au adus modificări şi completări HG 394/2020 privind starea de alertă. Este vorba de Hotărârea Parlamentului României 5/2020 pentru încuviinţarea stării de alertă şi a măsurilor instituite prin Hotărârea Guvernului 394/2020 privind starea de alertă şi măsurile care se aplică pe durata …

Citește mai mult

CCR- Modul de stabilire a amenzilor penale pentru persoane juridice este neconstituțional

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile at.137 alin.(3) teza a doua, cu referire la sintagma  „cifra de afaceri”, din Codul penal sunt neconstituționale. Art.137 are denumirea marginală -„Stabilirea amenzii pentru persoana juridică”, iar alin.(3) teza a doua prevede: „[…]Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină ținând seama de cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial în cazul altor persoane juridice, precum și de celelalte obligații ale persoanei juridice.”. Curtea a constatat că în Titlul X – Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală al Părții generale a …

Citește mai mult