Un infractor clujean fugit în Dubai se erijează în justițiar și atacă online persoane publice

Justițiar pe Facebook, condamnat în instanță și cercetat în alte dosare. Clujeanul Rareș Marian Hiba se prezintă în spațiul public drept un denunțător al presupuselor abuzuri comise de polițiști, procurori, judecători și avocați. Din Dubai, pe Facebook, lansează acuzații grave și își îndeamnă publicul să distribuie materialele. Documentele judiciare consultate conturează însă o altă imagine: Două condamnări definitive, o nouă condamnare pronunțată în primă instanță, un ordin de protecție menținut definitiv și mai multe cauze penale aflate în diferite etape. O aberație a lui Hiba e că a lucrat, sub acoperire, timp de 20 de ani pentru DIICOT.

Două condamnări definitive

Potrivit actelor judiciare consultate, Rareș Marian Hiba a fost condamnat definitiv în 2022 la un an de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, pentru lovire sau alte violențe. Hotărârea a fost pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca și a rămas definitivă printr-o decizie a Curții de Apel Cluj din 2 iunie 2022.

Într-un alt dosar, Hiba a primit o pedeapsă de nouă luni de închisoare pentru ultraj asupra unui polițist. Condamnarea pronunțată în aprilie 2024 de Judecătoria Cluj-Napoca a devenit definitivă la 6 februarie 2025, prin decizia Curții de Apel Cluj.

Condamnat în primă instanță după amenințarea unui celebru avocat

În octombrie 2025, Judecătoria Cluj-Napoca l-a condamnat pe Hiba la trei luni de închisoare pentru ultraj judiciar, într-un dosar care îl privește pe avocatul Călin Budișan, decanul Baroului Cluj.

Instanța a reținut că Hiba i-a transmis avocatului zeci de mesaje insultătoare și amenințătoare și l-a apelat în mod repetat. Judecătorul a apreciat că mesajele aveau capacitatea de a provoca „o temere reală și serioasă” și că fapta fusese comisă în scop de intimidare și răzbunare, în legătură cu exercitarea profesiei de avocat.

Instanța a anulat suspendarea pedepsei aplicate anterior și a stabilit o pedeapsă rezultantă de un an și patru luni de închisoare cu executare. Totodată, i-a interzis lui Hiba să comunice cu avocatul și să se apropie la mai puțin de 100 de metri de acesta și de domiciliul său.

Cauza este în apel și are termen în octombrie la Curtea de Apel Cluj, motiv pentru care Hiba l-a atacat grosolan într-un video pe decanul Baroului, susținând fără nicio dovadă nici mai mult nici mai puțin că ar fi complice la omor! Hiba le-a cerut urmăritorilor să distrubuie postarea și, culmea, unii au dat curs cererii, deși e evident că este un atac la persoană și o dezinformare crasă.

Ordin de protecție obținut de frate împotriva lui Hiba

Printr-o decizie definitivă, pronunțată la 11 februarie 2026, Tribunalul Cluj a respins apelul formulat de Hiba și a păstrat ordinul de protecție emis la solicitarea fratelui său.

Instanța a stabilit că, în decembrie 2025, Hiba îi transmisese fratelui său mesaje repetate cu caracter jignitor, defăimător și amenințător, inclusiv amenințări cu moartea îndreptate împotriva acestuia, a mamei și a copiilor săi.

Tribunalul a considerat că probele existente — declarația victimei, interogatoriul și mesajele WhatsApp — erau suficiente pentru a demonstra o stare reală de pericol pentru integritatea fizică și psihică a persoanelor vizate. Apărările prin care Hiba contestase autenticitatea mesajelor și modul de desfășurare a procesului au fost respinse ca nefondate.

Ordinul de protecție a fost stabilit pentru perioada maximă de 12 luni.

Alte dosare și cercetări penale

A fost condamnat definitiv, în dosarul nr. 10297/211/2020, pentru infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. (1) și (4) raportat la art. 206 alin. (1) C.pen., la pedeapsa de 9 luni închisoare, prin sentința penală nr. 653/25.04.2024 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 183/06.02.2025 a Curții de Apel Cluj.

Condamnat definitiv, în dosarul nr. 10015/211/2020, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. (2) C.pen., la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere, prin sentința penală nr. 276/02.03.2022 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 772/02.06.2022 a Curții de Apel Cluj; fapta împotriva mea a fost săvârșită în termenul de supraveghere, iar suspendarea a fost anulată.

A fost trimis în judecată, în dosarul nr. 20747/211/2022, pentru infracțiunile de amenințare și nerespectarea ordinelor de protecție, instanța de fond constatând că fapta există, dar că a intervenit prescripția răspunderii penale.

A fost trimis în judecată, în dosarul nr. 15722/211/2025, pentru infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare.

Este cercetat penal în dosarul nr. 2154/187/P/2025 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, deschis la 02.04.2025 ca urmare a sesizării din oficiu a parchetului, prin procesul-verbal din 28.03.2025, tot pentru o infracțiune de ultraj judiciar.

Este cercetat în dosarul nr. 7243/187/P/2025 al aceluiași parchet, pentru amenințarea unui martor, la 31.08.2025, tot în cursul procesului privind ultrajul la avocatul Budișan.

Pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca se află dosarul nr. 13839/211/2026, înregistrat la 05.05.2026, având ca obiect revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei.

Plecat în Emiratele Arabe Unite

Rareș Hiba a părăsit România înainte de 2 aprilie 2025, deși era sub control judiciar, și se află în Dubai, Emiratele Arabe Unite. Acesta a comunicat în scris, în mod repetat, că nu intenționează să revină în țară.

Hiba nu s-a prezentat la cele 15 termene acordate în dosarul de ultraj judiciar asupra avocatului și că a formulat 13 cereri de amânare. Instanței de apel a constatat, în mai 2026, că și-a exercitat cu rea-credință dreptul la apărare.

În 4 septembrie, cauza a fost amânată pentru a se găsi soluția tehnică pentru ca Hiba să fie audiat prin videoconferință. La dosar a fost depusă o adresă de la Interpol din care reiese că nu are voie să plece din Dubai, având și acolo probleme cu legea.

Profilul de justițiar de pe Facebook

Profilul verificat „Rares Hiba” se prezintă ca aparținând unei persoane publice, indică Dubaiul drept loc de domiciliu și avea, la momentul verificării, aproximativ 31.000 de urmăritori. Pe poza de cover este scris mare ”Tribunalul poporului”. Descrierea aleasă este: „Adevărul chiar dacă întârzie, va ieși mereu în lumină”.

De pe acest profil sunt distribuite materiale în care Hiba formulează acuzații la adresa unor reprezentanți ai instituțiilor judiciare. Într-un comentariu public recent, acesta susținea, fără a prezenta dovezi în textul respectiv, că ordinele ar fi stabilite informal și apoi executate succesiv de poliție, parchet, judecătorie și curtea de apel.

De asemenea, Hiba a prezentat procurori, polițiști, judecători și avocați drept membri ai unui presupus grup infracțional organizat.

Contrastul dintre imaginea publică și situația judiciară

Rareș Hiba și-a construit online imaginea unei persoane care expune presupuse abuzuri și cere tragerea la răspundere a unor actori din sistemul judiciar. În paralel, actele consultate arată contrariul, mai exact că a fost condamnat definitiv pentru violență și ultraj, că împotriva sa a fost menținut definitiv un ordin de protecție și că este implicat în alte proceduri judiciare.

Criticarea instituțiilor și a persoanelor publice este legitimă, însă atribuirea unor infracțiuni concrete unor persoane identificabile, fără prezentarea unor dovezi verificabile, depășește limitele unei simple opinii și poate atrage răspunderea prevăzută de lege.

Ce ne-a transmis Hiba:

”Nu am „fugit” din România. Am părăsit țara în condiții legale, am dobândit acte de ședere și rezidență legală în Dubai. Nu există pe numele meu mandat de arestare, mandat de căutare sau notificare Interpol care să justifice calificativul de „fugit”.

Nu m-am erijat niciodată în „justițiar”. Nu m-am pretins judecător, nu am emis concluzii definitive asupra unor fapte și nu am „atacat” persoane. În postările mele am prezentat situații semnalate de alte persoane sau susținute de probe, solicitând în mod constant intervenția organelor abilitate (poliție, parchet, instanțe) pentru cercetare și, dacă este cazul, tragere la răspundere.

Susținerea că aș „ataca online persoane publice” este nereală. Am prezentat loial informații și am cerut anchete, fără a formula acuzații directe pe cont propriu.”

Comments

comentarii