Uniunea Națională a Barourilor din România a susținut constant că folosirea inteligenței artificiale în activitatea juridică presupune un control uman efectiv. Aceasta înseamnă că profesioniștii dreptului verifică în mod independent rezultatele generate, decid, potrivit propriei judecăți profesionale, dacă și cum le folosesc și își asumă răspunderea pentru actele și deciziile lor.
Preluarea în actele depuse la instanță a unor referințe generate de inteligența artificială, fără verificarea lor în surse autorizate, contravine obligației de diligență profesională a avocatului. Cazul(opens in new tab) prezentat de Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului la 18 noiembrie 2026 ilustrează consecințele unei asemenea practici. În observațiile depuse la 25 octombrie 2025, Curtea a identificat, printre altele, trimiteri la cauze inexistente și la pasaje fictive din hotărâri autentice. Președintele Curții a dispus excluderea avocatului de la reprezentarea sau asistarea justițiabililor în fața CEDO pentru o perioadă de doi ani.
UNBR a susținut această poziție și în cadrul inițiativei „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, la ale cărei grupuri permanente de dialog și reflecție participă. Inițiativa reunește instituții judiciare, autorități publice și parteneri din mediul academic și tehnologic pentru a evalua soluții bazate pe inteligență artificială și a le testa prin proiecte-pilot. Memorandumul interinstituțional, semnat de UNBR la 5 mai 2026, stabilește că aceste instrumente au un rol auxiliar și că puterea de decizie aparține omului.
Pe măsură ce instituțiile judiciare introduc asemenea instrumente, UNBR susține că exercitarea efectivă a controlului uman este esențială pentru protejarea garanțiilor procesului echitabil. În activitatea avocatului, acest control are un conținut concret. Înainte de a depune un act, avocatul consultă sursa autorizată și verifică dacă hotărârea invocată există, dacă pasajul citat este redat fidel și dacă susține argumentul formulat. Avocatul răspunde pentru întregul conținut al actului pe care îl depune.
Aceeași exigență se regăsește în orientările Consiliului Barourilor Europene (CCBE). Ghidul CCBE privind utilizarea inteligenței artificiale generative de către avocați(opens in new tab) subliniază că avocatului îi revine întreaga responsabilitate pentru verificarea rezultatelor generate de inteligența artificială. Folosirea acestor instrumente trebuie să respecte independența avocatului, secretul profesional și obligația de competență și să protejeze relația de încredere cu clientul.
Pentru a exercita un control efectiv, avocatul trebuie să cunoască limitele instrumentelor pe care le folosește, să poată identifica erorile și să știe cum să verifice independent informațiile generate. Aceste competențe fac parte din pregătirea profesională. Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA) include în programa anului al II-lea de formare inițială disciplina „Etica Inteligenței Artificiale în activitatea avocațială(opens in new tab)”, care abordează verificarea informațiilor, riscurile pentru confidențialitate și răspunderea avocatului. UNBR a pus aceleași teme în discuție și în cadrul dezbaterilor profesionale de la Covasna și al conferinței „Dialog UNBR – Avocatul între tehnologie și garanțiile profesionale”.
Pe măsură ce inteligența artificială își găsește locul în practica avocațială și în sistemul judiciar, UNBR va continua să susțină utilizarea responsabilă a AI în profesie. Însă criteriul după care trebuie evaluată folosirea inteligenței artificiale în avocatură și în justiție este calitatea serviciului oferit justițiabilului. Timpul câștigat prin tehnologie are valoare atunci când se traduce în mai multă atenție acordată cauzei și în soluții juridice mai bine fundamentate.

