CSM: Laurențiu Beșu a încălcat secretul deliberării, dar nu va fi sancționat

Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a respins acțiunea disciplinară împotriva fostului judecător Ionel Laurențiu Beșu, deși a reținut că acesta a încălcat secretul deliberării prin declarațiile din documentarul Recorder „Justiția capturată”. Potrivit informării CSM, aplicarea unei sancțiuni nu se mai justifică întrucât magistratul este în prezent procuror, iar scopul preventiv al sancțiunii nu mai poate fi atins în raport cu activitatea sa viitoare.

”Prin hotărârea nr. 14J pronunţată la data de 4 noiembrie 2026 Secția pentru judecători în materie disciplinară a respins acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului Beşu Ionel Laurențiu– fost judecător în cadrul Curții de Apel Bucureşti, în prezent procuror delegat în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit.i) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca neîntemeiată.

În esență, pentru a pronunța această soluție, Secția a avut în vedere faptul că secretul deliberării reprezintă obligația legală conform căreia discuțiile, opiniile, argumentele şi voturile exprimate de judecători atunci când iau o hotărâre într-un proces sunt strict confidențiale, nu sunt destinate cunoaşterii publicului, iar judecătorii au interdicția de a le face publice.

În acest context, Secția a reținut că, în cadrul materialului de presă intitulat ”Justiția capturată”, publicat la data de 9 decembrie 2025, pe site-ul Recorder.ro, pârâtul Beşu Ionel Laurențiu a făcut afirmații cu privire la dosarul nr. 1977/122/2022/a1 aflat pe rolul Curții de Apel Bucureşti, afirmații din care rezultă care a fost opinia celor doi judecători aflați în completul de judecată cu privire la excepția necompetenței materiale, care fusese invocată în cauză. În concret, a făcut afirmații din care rezultă care a fost punctul său de vedere în deliberare şi care a fost punctul de vedere al colegei de complet.

Împrejurarea că dezacordul dintre judecători era cunoscut (prin divergență) nu dovedeşte, prin ea însăşi, care a fost structura votului, respectiv care a fost modul în care votase fiecare dintre aceştia. Tot astfel, soluționarea ulterioară a cauzei de un complet cu o altă componență nu transformă automat pozițiile exprimate în deliberarea anterioară din divergență în informații publice şi nici nu oferă certitudine cu privire la structura votului anterior.

Totodată, faptul că informațiile legate de modalitatea de soluționare a cauzei au apărut în spațiul public înainte de data de 09.12.2025 nu presupune că judecătorul cauzei nu mai este ținut să respecte obligația de a păstra secretul deliberărilor, această obligație subzistând în condițiile art. 224 alin.(2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor: ”Judecătorul şi magistratul-asistent sunt obligați să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției.”

De altfel, aceste informații care au apărut în spațiul public aveau natura unor simple informații cu caracter speculativ, însă la momentul la care unul dintre judecătorii cauzei, respectiv domnul Beşu Ionel Laurențiu, a expus public şi explicit modul în care membrii completului de judecată şi-au exprimat părerile în procesul deliberării asupra excepției necompetenței materiale în dosarul nr.1977/122/2022/a1, acele informații au fost, practic, confirmate.

Or, judecătorul cauzei are obligația de a păstra secretul deliberărilor la care a participat în exercitarea funcției, independent de devoalarea în spațiul public sub formă de supoziții, de către terțe persoane, a unor date şi informații legate de procesul deliberării într-o anumită cauză. Această obligație este instituită tocmai pentru a proteja caracterul secret al procesului decizional în cadrul completului de judecată.

Secția a reținut, în circumstanțele expuse, că pârâtul a participat personal la deliberarea asupra excepției, cunoştea natura informațiilor relatate şi a ales să le prezinte într-un material destinat difuzării publice. Referirea la poziția judecătorului care l-a înlocuit şi la dispariția divergenței, corelată cu sensul soluției adoptate, în contextul unor afirmații explicite în acelaşi sens, ale reporterului, pe care pârâtul nu le-a contrazis, dar pe care le-a acceptat şi confirmat, toate acestea au permis reconstituirea poziției sale şi a celei exprimate de colega de complet. În acest cadru, comunicarea nu a avut caracterul unei divulgări pur accidentale.

Pe baza acestor împrejurări, Secția a reținut forma de vinovăție a intenției indirecte, în sensul că pârâtul a prevăzut că relatarea sa face accesibile publicului informații din deliberare şi a acceptat această consecință, chiar dacă nu a urmărit-o expres, în condițiile în care scopul declarat al intervenției sale privea, cel puțin la nivel declarativ, funcționarea sistemului judiciar.

În concluzie, s-a reținut în sarcina pârâtului Beşu Ionel Laurențiu săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. i) teza I din Legea nr. 303/2022 constând în nerespectarea secretului deliberării.

Cu toate acestea, raportat la aplicarea unei sancțiuni disciplinare, Secția a reținut că răspunderea poate fi definită ca o obligație de a suporta consecințele nerespectării unor reguli de conduită impuse de lege sau regulamentele interne aplicabile.

În acest context, rolul educativ al sancțiunii disciplinare este de a preveni abaterile viitoare, de a îndrepta conduita judecătorului sau procurorului sancționat în sensul conştientizării impactului negativ pe care o astfel de conduită l-a avut asupra actului de justiție sau asupra prestigiului profesiei şi, nu în ultimul rând, de a consolida integritatea întregului sistem judiciar.

Rolul educativ al sancțiunii disciplinare se extinde şi asupra societății, demonstrând că sistemul judiciar este capabil de autoreglare şi că abaterile sunt taxate prompt în condițiile în care justiția nu poate funcționa fără încrederea cetățenilor.

Astfel, deşi sancțiunea are şi o componentă punitivă, scopul ei final nu este afectarea carierei magistratului, ci reafirmarea standardelor deontologice ce guvernează activitatea întregului corp profesional.

În aceste condiții, ținând seama de împrejurările săvârşirii faptei şi consecințele concrete ale acesteia şi reținând că, în prezent, pârâtul nu mai are calitatea de judecător, Secția a constatat că nu se mai justifică aplicarea unei sancțiuni, scopul urmărit de legiuitor nemaiputând fi atins la acest moment. Astfel, pot avea calitatea de subiect activ al abaterii disciplinare constând în nerespectarea secretului deliberării doar judecătorii, nu şi procurorii, activitatea de deliberare în secret fiind specifică doar judecătorilor.

În condițiile în care pârâtul Beşu Ionel Laurențiu a ales profesia de procuror, Secția a apreciat că acesta nu va mai putea fi pus în situația de a săvârsi fapte de aceeaşi natură în legătură cu activitatea viitoare (obligația privind păstrarea secretului deliberărilor subzistând în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată anterior ca judecător), astfel încât nu se mai atinge efectul preventiv special al sancțiunii.”, a transmis CSM.

Beșu a anunțat că va contesta la ÎCCJ

Comments

comentarii