CJUE

Clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii: principiile procedurale naționale nu pot constitui un obstacol în calea drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene. CJUE: Principiul efectivității impune un control eficient al caracterului potențial abuziv al clauzelor Prin hotărârile sale de astăzi, Curtea, reunită în Marea Cameră, se pronunță cu privire la mai multe cereri de decizie preliminară formulate de instanțele spaniole, italiană și română referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CEE1 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Se solicită Curții să stabilească dacă principiile procedurale naționale, precum autoritatea de lucru judecat, pot …

Doi români arestați la finele anului 2020 în Finlanda, în baza unor mandate europeane de arestare, a fost puși în libertate ca urmare a unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Unul din ei a fost reprezentant de o echipă de patru avocați de la societatea Chiriță și Asociați din Cluj-Napoca. CJUE a decis că: 1) Articolul 23 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, astfel cum a fost modificată prin Decizia -cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 trebuie …

Executivul a aprobat în ședința de Guvern de miercuri, 9 martie,, Memorandumul de prelungire a mandatelor actualilor judecători români la Tribunalul Uniunii Europene, la recomandarea Ministerului Justiției și Ministerului de Externe. Cei doi judecători sunt Mirela Stancu și Ion Gâlea. ”Promovarea continuității în activitatea de reprezentare a României la TUE de către cei doi magistrați este fundamentată de o serie de factori care validează atât competența profesională și reputația acestora, cât și preocuparea instituțiilor implicate de a gestiona eficient și eficace procedura de nominalizare. În concret, actualii judecători români la Tribunalul Uniunii Europene au trecut, anterior primei desemnări, prin proceduri …

Statisticile Curții de Justiție a Uniunii Europene pe anul trecut arată că instanțele române sunt pe locul 4 după cele germane, bulgare și italiene la numărul de cereri adresate instituției judiciere a UE. ”Cifrele demonstrează un grad remarcabil de performanță a instituției, iar aceasta în pofida unei noi tendințe în creștere a numărului de cauze introduse în fața Curții de Justiție și a Tribunalului În anul 2021, în pofida persistenței crizei sanitare legate de COVID-19, instituția a putut să își mențină activitatea judiciară la un nivel foarte ridicat. Pe plan statistic, anul care s-a încheiat a fost marcat de o …

CJUE: Dreptul Uniunii se opune unei norme naționale în virtutea căreia instanțele naționale nu au abilitarea să examineze conformitatea cu dreptul Uniunii a unei legislații naționale constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a curții constituționale a statului membru respectiv. Aplicarea unei asemenea norme ar aduce atingere principiului supremației dreptului Uniunii și eficacității mecanismului trimiterii preliminare Curtea a fost chemată să se pronunțe cu privire la principiul independenței judecătorilor, consacrat la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat în special cu principiul supremației dreptului Uniunii, într-un context în care o instanță de drept comun a unui stat membru nu …

Curtea de Apel Bucureşti a formulat mai multe întrebări către Curtea de Justiţie a UE cu privire la executarea pedepsei de 5 ani şi jumătate de închisoare primită de afaceristul Dragoş Săvulescu În esenţă, instanța vrea să se lămurească dacă Săvulescu trebuie să-și ispăşească pedeapsa cu executare în România sau cu suspendare în Italia. CAB a suspendat judecarea contestaţiei la executare formulată de Dragoş Emil Săvulescu până când se va pronunţa CJUE. Soluția pe scurt: ”În baza art. 19 alin. 3 lit. b TUE rap. la art. 267 TFUE sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare …

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, astăzi, anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene din 12 mai 2020, prin care se respinsese ca inadmisibilă acțiunea formulată de Liviu Dragnea având ca obiect anularea scrisorii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) din 1 octombrie 2018. Politicianul a cerut Tribunalului Uniunii Europene anularea raportului OLAF care constata o fraudă cu fonduri europene în dosarul Tel Drum. În urma acelui raport, el a fost acuzat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Extras din hotărârea CJUE: ”Aprecierea Curții 63      Cu titlu introductiv, trebuie amintit că procedura de acces la documentele instituțiilor se desfășoară în două …

CJUE a pronunțat, astăzi, Hotărârea în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C-379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia « Forumul Judecătorilor din România », C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC. Concluzia: Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate. Redăm în continuare comunicatul CJUE emis după hotărâre: Supremația dreptului Uniunii impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, în special fără a …

CJUE arată că instanţa este obligată să remedieze neclaritățile şi lacunele din rechizitoriu, care aduc atingere dreptului persoanei acuzate de a i se comunica informații detaliate cu privire la acuzare, chiar dacă s-a depăşit Camera Preliminară. La 21 octombrie 2021, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunțat în Cauza  C‑282/20 ZX stabilind că dreptul la informare al inculpatului se opune unei legislații naționale care nu prevede o cale procedurală ce permite să se remedieze după ședința preliminară într‑o cauză penală neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului care aduc atingere dreptului persoanei acuzate de a i se comunica informații detaliate cu …

Noul trimis al României la Tribunalul Uniunii Europene, Ion Gâlea, a depus jurământul pentru noua funcție într-o ședință solemnă la CJUE. Prin decizia din 13 octombrie 2021, reprezentanții guvernelor statelor membre i-au numit, în calitate de judecători la Tribunalul Uniunii Europene, pentru perioada cuprinsă între 18 octombrie 2021 și 31 august 2022, pe Krisztián Kecsmár în locul lui Zoltán Csehi și pe Ion Gâlea în locul Octaviei Spineanu-Matei. Ședința solemnă poate fi vizionată la următorul link: https://c.connectedviews.com/cdj Curriculum vitae al noilor membri Ion Gâlea născut în 1978, master în drept european [Universitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne (programul Colegiului juridic franco-român de …