CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis, în 11 ianuarie, o hotărâre prin care a stabiilit că procedurile jurisdicționale în materie de mediu să nu fie exagerat de costisitoare. CJUE a fost sesizată de Curtea de Apel Târgu Mureș în litigiul în care o societate de avocați din Cluj a atacat autorizația de construire, acordul de mediu și PUZ-ul emise de CJ Suceava pentru depozitul de deșeuri din Pasul Mestecăniș. Procesul a început acum șase ani la Cluj, dar a fost strămutat de ÎCCJ după ce Curtea de Apel Cluj se pronunțase. ”Printr‑o acțiune introdusă la Tribunalul Cluj …

Curtea de Justiție a Uniuni Europene a stabilit recent că ”articolul 82 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) trebuie interpretate în sensul că simpla încălcare a dispozițiilor acestui regulament nu este suficientă pentru a conferi un drept la despăgubiri.” ”Începând cu anul 2017, Österreichische Post a colectat informații cu privire la afinitățile politice ale populației austriece. Cu ajutorul unui …

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, ca urmare a unei sesizări venite de la Tribunalul Satu Mare într-un litigiu dintre o firmă ce produce alcool și Finanțele, că dreptul Uniuni se opune ca autorizația de funcționare a firmei să fie suspendată pentru motivul că este inculpată într-un dosar penal. Curtea (Camera a patra) declară: ”Articolul 48 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune posibilității ca o autorizație de funcționare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor să fie suspendată administrativ până la finalizarea unei proceduri penale, pentru simplul motiv …

Clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii: principiile procedurale naționale nu pot constitui un obstacol în calea drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene. CJUE: Principiul efectivității impune un control eficient al caracterului potențial abuziv al clauzelor Prin hotărârile sale de astăzi, Curtea, reunită în Marea Cameră, se pronunță cu privire la mai multe cereri de decizie preliminară formulate de instanțele spaniole, italiană și română referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CEE1 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Se solicită Curții să stabilească dacă principiile procedurale naționale, precum autoritatea de lucru judecat, pot …

Doi români arestați la finele anului 2020 în Finlanda, în baza unor mandate europeane de arestare, a fost puși în libertate ca urmare a unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Unul din ei a fost reprezentant de o echipă de patru avocați de la societatea Chiriță și Asociați din Cluj-Napoca. CJUE a decis că: 1) Articolul 23 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, astfel cum a fost modificată prin Decizia -cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 trebuie …

Executivul a aprobat în ședința de Guvern de miercuri, 9 martie,, Memorandumul de prelungire a mandatelor actualilor judecători români la Tribunalul Uniunii Europene, la recomandarea Ministerului Justiției și Ministerului de Externe. Cei doi judecători sunt Mirela Stancu și Ion Gâlea. ”Promovarea continuității în activitatea de reprezentare a României la TUE de către cei doi magistrați este fundamentată de o serie de factori care validează atât competența profesională și reputația acestora, cât și preocuparea instituțiilor implicate de a gestiona eficient și eficace procedura de nominalizare. În concret, actualii judecători români la Tribunalul Uniunii Europene au trecut, anterior primei desemnări, prin proceduri …

Statisticile Curții de Justiție a Uniunii Europene pe anul trecut arată că instanțele române sunt pe locul 4 după cele germane, bulgare și italiene la numărul de cereri adresate instituției judiciere a UE. ”Cifrele demonstrează un grad remarcabil de performanță a instituției, iar aceasta în pofida unei noi tendințe în creștere a numărului de cauze introduse în fața Curții de Justiție și a Tribunalului În anul 2021, în pofida persistenței crizei sanitare legate de COVID-19, instituția a putut să își mențină activitatea judiciară la un nivel foarte ridicat. Pe plan statistic, anul care s-a încheiat a fost marcat de o …

CJUE: Dreptul Uniunii se opune unei norme naționale în virtutea căreia instanțele naționale nu au abilitarea să examineze conformitatea cu dreptul Uniunii a unei legislații naționale constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a curții constituționale a statului membru respectiv. Aplicarea unei asemenea norme ar aduce atingere principiului supremației dreptului Uniunii și eficacității mecanismului trimiterii preliminare Curtea a fost chemată să se pronunțe cu privire la principiul independenței judecătorilor, consacrat la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat în special cu principiul supremației dreptului Uniunii, într-un context în care o instanță de drept comun a unui stat membru nu …

Curtea de Apel Bucureşti a formulat mai multe întrebări către Curtea de Justiţie a UE cu privire la executarea pedepsei de 5 ani şi jumătate de închisoare primită de afaceristul Dragoş Săvulescu În esenţă, instanța vrea să se lămurească dacă Săvulescu trebuie să-și ispăşească pedeapsa cu executare în România sau cu suspendare în Italia. CAB a suspendat judecarea contestaţiei la executare formulată de Dragoş Emil Săvulescu până când se va pronunţa CJUE. Soluția pe scurt: ”În baza art. 19 alin. 3 lit. b TUE rap. la art. 267 TFUE sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu cererea de pronunţare …

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, astăzi, anularea Ordonanței Tribunalului Uniunii Europene din 12 mai 2020, prin care se respinsese ca inadmisibilă acțiunea formulată de Liviu Dragnea având ca obiect anularea scrisorii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) din 1 octombrie 2018. Politicianul a cerut Tribunalului Uniunii Europene anularea raportului OLAF care constata o fraudă cu fonduri europene în dosarul Tel Drum. În urma acelui raport, el a fost acuzat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Extras din hotărârea CJUE: ”Aprecierea Curții 63      Cu titlu introductiv, trebuie amintit că procedura de acces la documentele instituțiilor se desfășoară în două …