CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Justiție a Uniuni Europene a stabilit recent că ”articolul 82 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) trebuie interpretate în sensul că simpla încălcare a dispozițiilor acestui regulament nu este suficientă pentru a conferi un drept la despăgubiri.”
”Începând cu anul 2017, Österreichische Post a colectat informații cu privire la afinitățile politice ale populației austriece. Cu ajutorul unui algoritm, aceasta a definit „adresele grupurilor-țintă” pe baza unor criterii sociale și demografice. Datele astfel colectate au determinat Österreichische Post să concluzioneze că un anumit cetățean avea o afinitate ridicată cu un anumit partid politic austriac. În schimb, datele prelucrate nu au fost transferate către terți.
Cetățeanul în cauză, care nu consimțise la prelucrarea datelor sale cu caracter personal, afirmă că a resimțit o contrarietate profundă, o pierdere a încrederii, precum și un sentiment de umilire, ca urmare a stabilirii unei afinități speciale cu partidul în discuție. Acesta reclamă în fața instanțelor austriece o sumă de 1 000 de euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral pe care consideră că l-a suferit.
Curtea Supremă a Austriei și-a exprimat îndoiala cu privire la domeniul de aplicare al dreptului la despăgubiri pe care Regulamentul general privind protecția datelor1 îl prevede în cazul unui prejudiciu material sau moral ca urmare a unei încălcări a acestui regulament. Această instanță solicită Curții de Justiție să stabilească dacă simpla încălcare a RGPD este suficientă pentru a conferi acest drept și dacă despăgubirea nu este posibilă decât peste un anumit grad de gravitate a prejudiciului moral suferit. Aceasta dorește de asemenea să afle care sunt cerințele dreptului Uniunii în ceea ce privește stabilirea cuantumului daunelor interese.
În hotărârea sa pronunțată astăzi, Curtea arată, în primul rând, că dreptul la despăgubiri prevăzut de RGPD este subordonat în mod univoc îndeplinirii a trei condiții cumulative: o încălcare a RGPD, un prejudiciu material sau moral rezultat din această încălcare și o legătură de cauzalitate între prejudiciu și încălcare. Prin urmare, nu orice încălcare a RGPD conferă, în sine, dreptul la despăgubiri. O altă interpretare ar fi contrară modului clar de redactare a RGPD. În plus, potrivit considerentelor RGPD referitoare, în mod specific, la dreptul la despăgubiri, încălcarea regulamentului menționat nu determină în mod necesar un prejudiciu și, pentru a întemeia un drept la despăgubiri, trebuie să existe o legătură de cauzalitate între încălcarea în cauză și prejudiciul suferit. Astfel, acțiunea în despăgubire se distinge de alte căi de atac prevăzute de RGPD, în special de cele care permit aplicarea unor amenzi administrative, pentru care nu trebuie demonstrată existența unui prejudiciu individual.
În al doilea rând, Curtea constată că dreptul la despăgubiri nu este rezervat prejudiciilor morale care ating un
anumit prag de gravitate. RGPD nu menționează o asemenea cerință și o asemenea restricție ar contrazice concepția largă a noțiunilor de „daună” sau de „prejudiciu” reținută de legiuitorul Uniunii. În plus, condiționarea despăgubirii pentru un prejudiciu moral de un anumit prag de gravitate ar risca să aducă atingere coerenței regimului instituit prin RGPD. Astfel, graduarea de care ar depinde posibilitatea sau imposibilitatea de a obține despăgubiri ar putea fluctua în funcție de aprecierea instanțelor sesizate.
În ceea ce privește, în al treilea și ultimul rând, normele referitoare la evaluarea daunelor interese, Curtea arată că RGPD nu conține dispoziții care să aibă un asemenea obiect. Revine, așadar, ordinii juridice din fiecare stat membru sarcina de a stabili modalitățile acțiunilor destinate să asigure protecția drepturilor conferite de RGPD justițiabililor în această privință și în special criteriile care permit determinarea întinderii despăgubirii datorate în acest cadru, sub rezerva respectării principiilor echivalenței și efectivității. În această privință, Curtea subliniază funcția compensatorie a dreptului la despăgubiri prevăzut de RGPD și amintește că acest instrument urmărește să asigure o despăgubire integrală și eficace pentru prejudiciul suferit.”, a transmis CJUE
Textul integral al hotărârii.
