Un șofer băut și drogat, care a lovit o mașină de poliție, condamnat la 12 ani și 6 luni închisoare

Un șofer care a fugit de polițiști pe străzile Capitalei, conducând cu viteze de până la 128 km/h după ce consumase alcool și MDMA, a fost condamnat în primă instanță la 12 ani și 6 luni de închisoare. Urmărirea s-a încheiat cu o coliziune frontală între autoturismul său și o autospecială de poliție, în urma căreia au fost răniți doi agenți și pasagerul aflat în mașina inculpatului. Tribunalul București a încadrat fapta principală drept ultraj comis în forma tentativei la omor calificat și a stabilit că șoferul a acționat cu intenție indirectă. Judecătorul a respins argumentul apărării potrivit căruia accidentul ar fi fost produs din culpă. Sentința poate fi atacată cu apel.

Urmărire de peste 15 minute prin sectoarele 2 și 3

Faptele s-au petrecut în noaptea de 12 februarie 2023, în intervalul 23:32–23:47. Potrivit situației reținute de instanță, șoferul unui Volkswagen Golf nu a oprit la semnalul polițiștilor rutieri și a încercat să scape de echipajele care îl urmăreau pe mai multe străzi din sectoarele 2 și 3.

Analizele toxicologice au indicat valori de 0,96 grame pe litru alcool pur în sânge la prima probă și 0,85 grame pe litru la cea de-a doua. În probele de sânge și urină a fost identificată și prezența MDMA, precum și a metabolitului MDA.

Instanța a stabilit că urmărirea a durat aproximativ 15 minute și 30 de secunde. În acest interval, conducătorul auto a trecut de șase ori pe culoarea roșie a semaforului, a circulat inclusiv pe contrasens și a evitat în ultimul moment mai multe coliziuni cu vehicule care se deplasau regulamentar.

Expertiza tehnică a indicat viteze medii de aproximativ 98, 102, 109 și 114 kilometri pe oră pe diferite segmente ale traseului. Cea mai mare viteză, de aproximativ 128 de kilometri pe oră, a fost înregistrată la traversarea unei intersecții pe culoarea roșie.

„Inculpatul a condus, pe timpul nopții, sub dubla influență a alcoolului și a unei substanțe psihoactive, cu o viteză medie aproape dublă față de limita legală, pe o durată de peste un sfert de oră, încălcând în mod repetat și grav regulile de circulație, pătrunzând, în șase rânduri, pe culoarea roșie a semaforului”, se arată în motivarea sentinței de la Tribunalul București.

Impact frontal cu autospeciala de poliție

Urmărirea s-a încheiat pe un pod, unde polițiștii amplasaseră o autospecială pentru blocarea traficului. Mașina urmărită a intrat frontal în vehiculul poliției.

Expertiza a stabilit că Volkswagenul circula cu aproximativ 85 de kilometri pe oră în momentul coliziunii. Autospeciala era deja oprită, cu semnalele luminoase și acustice în funcțiune.

În urma impactului, mașina poliției a fost împinsă înapoi aproximativ 16 metri și s-a rotit cu aproape 90 de grade. Autoturismul inculpatului a fost proiectat spre gardul metalic care separa carosabilul de liniile de tramvai, dislocând o porțiune de aproximativ patru metri.

Au fost răniți cei doi polițiști aflați în autospecială și pasagerul din dreapta al autoturismului urmărit.

Conform expertizei, accidentul putea fi evitat dacă șoferul ar fi circulat cu viteza legală și s-ar fi aflat într-o stare normală pentru conducerea unui autovehicul. Viteza maximă de la care impactul putea fi evitat prin frânare a fost calculată la aproximativ 67 de kilometri pe oră.

Instanța a reținut intenția indirectă

Apărarea a cerut schimbarea încadrării juridice în vătămare corporală din culpă. Avocatul a invocat faptul că șoferul a frânat și a virat înaintea impactului, că a avut la dispoziție foarte puțin timp pentru a reacționa și că autospeciala poliției circulase pe contrasens pentru a-i bloca drumul.

Tribunalul a respins aceste argumente. Judecătorul a apreciat că ultimele manevre de evitare nu pot fi analizate separat de întreaga conduită din timpul urmăririi.

Instanța a arătat că inculpatul a condus o perioadă îndelungată sub influența alcoolului și a unei substanțe psihoactive, a ignorat în mod repetat semnalele polițiștilor, a trecut pe roșu prin intersecții intens circulate și a atins viteze de peste două ori mai mari decât limita legală.

Potrivit motivării, șoferul a prevăzut posibilitatea producerii unei coliziuni cu urmări letale și a acceptat acest risc, lăsând evitarea accidentului pe seama hazardului. Această atitudine corespunde intenției indirecte, nu culpei cu prevedere, a concluzionat instanța.

Tribunalul a mai reținut că, prin fugă, inculpatul urmărea să ascundă infracțiunea de conducere sub influența alcoolului și a drogurilor. Cum acțiunea a pus în pericol trei persoane, au fost aplicate și circumstanțele omorului calificat referitoare la facilitarea sau ascunderea unei alte infracțiuni și la săvârșirea faptei asupra a două sau mai multor persoane.

O singură infracțiune de ultraj pentru cele trei victime

Prin rechizitoriu, șoferul fusese trimis în judecată pentru ultraj în cazul celor doi polițiști și pentru tentativă la omor calificat în cazul pasagerului din propriul autoturism.

Tribunalul a schimbat această încadrare și a reținut o singură infracțiune de ultraj, raportată la tentativa de omor calificat asupra tuturor celor trei persoane.

Instanța a argumentat că tentativa de omor calificat comisă prin aceeași acțiune asupra a cel puțin două persoane reprezintă o infracțiune unică. Faptul că numai două dintre cele trei victime erau polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor nu permite împărțirea aceleiași acțiuni în infracțiuni diferite.

Pentru ultraj în forma tentativei la omor calificat, inculpatul a primit 12 ani de închisoare. Pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și a altor substanțe, instanța a stabilit o pedeapsă de un an și șase luni.

În urma contopirii, la pedeapsa cea mai grea a fost adăugat sporul obligatoriu de șase luni, rezultând condamnarea finală de 12 ani și șase luni de închisoare, în regim de detenție.

Arestul la domiciliu a fost menținut

Tribunalul a menținut măsura arestului la domiciliu până la o nouă verificare, dar pentru cel mult 60 de zile. Din pedeapsă urmează să fie scăzută perioada reținerii, arestului preventiv și arestului la domiciliu, calculată începând cu 16 februarie 2023.

Instanța i-a interzis inculpatului, pentru o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei, să fie ales în autorități publice, să ocupe o funcție care implică exercitarea autorității de stat și să conducă anumite categorii de vehicule.

Judecătorul a menținut sechestrul asupra bunurilor prezente și viitoare ale inculpatului și a dispus confiscarea echivalentului a 3.000 de euro, reprezentând valoarea autoturismului folosit la comiterea faptelor. Mașina aparținea unei alte persoane, despre care nu s-a dovedit că ar fi cunoscut scopul în care urma să fie folosită, astfel că sechestrul aplicat direct asupra vehiculului a fost ridicat.

Daune morale de 108.000 de euro

Una dintre victime a suferit leziuni la mâini și brațe, iar ulterior un pneumotorax care a necesitat internare și montarea unui tub de dren. Instanța i-a acordat 1.400 de lei daune materiale și 18.000 de euro daune morale.

Celălalt polițist a suferit o paralizie care a durat aproximativ trei luni, a urmat o perioadă de recuperare de circa patru luni și a purtat un corset ortopedic. La momentul procesului prezenta în continuare limitări fizice. Tribunalul i-a acordat 12.054,06 lei daune materiale și 90.000 de euro daune morale.

Spitalului Clinic de Urgență București i-a fost acordată suma de 19.834,79 lei pentru serviciile medicale, la care se adaugă dobânda legală.

Despăgubirile vor fi plătite de societatea de asigurare, prin Fondul de Garantare a Asiguraților și lichidatorul judiciar. Instanța a arătat că asigurarea RCA trebuie să protejeze victimele chiar și atunci când accidentul a fost produs cu intenție, asigurătorul având posibilitatea să recupereze ulterior banii de la persoana vinovată.

Inculpatul a mai fost obligat să achite 14.000 de lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat și câte 2.000 de lei către fiecare dintre cele două părți civile pentru cheltuielile de judecată.

Comments

comentarii