Șeful Gărzii Forestiere Cluj ne cere 100.000 de lei în instanță

Șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, ne-a dat în judecată pentru trei articole, două din 2018 și unul din 2023. Prin cererea adresată Judecătoriei Cluj-Napoca, solicită 199.999 de lei daune morale, în solidar, de la Clujust și pagina de Facebook Diaspora Europeană Oficial. Mai cere ștergerea articolelor și postărilor pe care le consideră denigratoare, retractarea afirmațiilor și scuze publice.

Pentru mine, ca jurnalist chemat în judecată, întrebarea centrală este aceasta: unde se termină protejarea reputației unui șef de instituție și unde începe descurajarea presei să-i examineze activitatea?

Ștețco are dreptul să se adreseze instanței, dar consider că a făcut-o pentru a ne intimida. La fel, presa are dreptul să relateze despre activitatea sa, despre plângeri formulate împotriva lui și despre controversele din domeniul pe care îl supraveghează. Procesul trebuie să lămurească dacă articolele au depășit limitele criticii legitime. Simpla nemulțumire a celui vizat nu poate ține locul acestei analize.

Ce formulări îl nemulțumesc

Cererea vizează trei articole Clujust (linkuri: primul, al doilea și al treilea) și o postare prin care Diaspora Europeană Oficial a preluat fragmente din unul dintre ele.

Printre expresiile reclamate se numără „nemuritorul în funcție Istrate Ștețco” și „Ștețco a ajuns să facă pe factorul poștal”.

Înțeleg că nu sunt formulări confortabile pentru persoana vizată. Dar, din perspectiva mea, caracterul incomod al unei exprimări nu rezolvă întrebarea dacă ea este sau nu justificată de faptele descrise în articol. Asta se discută prin examinarea contextului și a documentelor.

Reclamantul contestă și pasaje cu un conținut factual mai grav: referiri la plângeri penale, la un dosar DNA privind pădurile Maramureșului și la terenuri de pe care s-ar fi tăiat pădurea „sub ochii” săi. Acestea trebuie analizate distinct de critici, în raport cu informațiile disponibile și cu sensul întregului text.

Ce susține Ștețco

În cerere, Istrate Ștețco afirmă că articolele ar induce publicului ideea că și-ar fi exercitat atribuțiile ilegal, urmărind interese personale. El respinge aceste acuzații și susține că i-au fost afectate imaginea, reputația și viața privată. Invocă soluții de clasare în două dosare penale și respingerea plângerilor împotriva acestora.

Dar între relatarea existenței unei plângeri penale și afirmarea vinovăției unei persoane există o diferență esențială. Din punctul meu de vedere, analiza trebuie să stabilească exact ce am publicat, cui aparțineau afirmațiile reproduse și ce informații existau la momentul publicării.

Clasarea unui dosar este relevantă și trebuie luată în considerare. Ea nu răspunde însă, singură, tuturor întrebărilor despre modul în care presa a relatat anterior despre acel dosar.

De ce mă preocupă cererea de ștergere

Suma exorbitantă de 199.999 de lei este cerută în solidar celor doi pârâți. La aceasta se adaugă solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată.

Pentru mine, însă, miza depășește banii. Ștețco solicită și eliminarea articolelor de pe internet, retractarea afirmațiilor și scuze publice.

Consider că ștergerea unor materiale despre activitatea unei instituții publice este o măsură severă. Ea ar elimina din arhiva accesibilă cititorilor relatări despre controverse care privesc administrarea și protejarea pădurilor. Tocmai de aceea, o asemenea cerere merită examinată cu atenție, inclusiv prin raportare la posibilitatea unor corecturi sau actualizări punctuale, dacă acestea se dovedesc necesare.

Nu pretind că un jurnalist este scutit de răspundere. Dacă o informație este greșită, trebuie corectată. Dacă o acuzație nu are suport, ea nu devine justificată doar pentru că apare într-o publicație. Dar nici tonul critic sau ironic nu ar trebui confundat automat cu intenția de a denigra. În acest proces, poziția mea este că fiecare pasaj trebuie judecat în context, cu documentele în față.

Și pentru că Ștețco susține că l-am criticat pe nedrept, vă prezentăm mai jos o decizie definitivă a Înaltei Curți într-un proces important pierdut de Garda Forestieră Cluj, Direcția Silvică Maramureș și firma care a tăiat ilegal pădurile reclamanților.

Alin Golban

Comments

comentarii