CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Șeful Gărzii Forestiere Cluj, nemuritorul în funcție Istrate Ștețco, se implică direct în lupta acerbă dintre două composesorate din Borșa, deși în mod normal nu are vreo atribuție și nu este parte în proces. Ștețco a ajuns să facă pe factorul poștal pentru Asociația Composesorală Borșa și să trimită înștiințare către Ocolul Silvic Silva (Asociația Composesorală Cisla) tot din Borșa prin care îi cere să pună în executare o decizie care nu este definitivă și nici executorie! Toate acestea în favoarea Asociației Composesorale Borșa pentru care Ștețco a semnat în 2017 titlu de proprietate pe 17.000 hectare fără amplasament (!), act cu care composesoratul a obținut în noiembrie 2022 la CEDO despăgubiri de 170 milioane euro de la Statul Român. De cateva zile, însă, Ministerului Afacerilor Interne a solicitat Curții reexaminarea dosarului. Așa-zisa proprietate a Composesoratului Borșa se suprapune cu cea a Composesoratului Silva, pe care se chinuie să-l desființeze pe toate căile. După ce două instanței au respins cererea de desființare, Tribunalul Sălaj, după un termen, a admis-o cu motivarea gata făcută în două săptămâni!
În 9 februarie, completul format din Anca Adriana Criste și Adriana Ramona Pop a pronunțat decizia după un singur termen ce a avut loc în 26 ianuarie: ”Admite apelul declarat de apelanta reclamanta Asociația Composesorală Borșa impotriva Sentintei civile nr. 558/30.03.2021 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei pe care o anuleaza si, rejudecand cauza:Admite in parte cererea modificata a reclamantei Asociația Composesorală Borș, formulata in contradictoriu cu paratii Asociația Composesorală Cisla, Comisia Județeană Maramureș, Comisia locală de Fond Funciar Borșa. (… ) Dispune dizolvarea paratei Asociația Composesorală Cisla, infiintata prin sentinta civila nr. 2 pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus in dosarul nr. 2/22.09.2005”
În minută scrie că este definitivă, dar vom vedea în continuare că nu e, fiind deja atacată cu recurs.
Ciudat este că în ziua pronunțării, pe site-ul Curții de Apel Cluj, la secțiunea Fișă dosar, a apărut, pe lângă minută, și motivarea! La scurt timp a fost ștearsă, dar avem mai jos captură de ecran cu aceasta. În civil, spre deosebire de penal, nu se motivează înainte de pronunțare, iar alții așteaptă cu lunile după o astfel de motivare, mai ales că aici vorbim de un caz complex și un dosar de mii de pagini.
Loading...
Reload document 
Open in new tab 
La scurt timp după pronunțarea aceste decizii de către Tribunalul Sălaj, intră în scenă Istrate Ștețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj, care oficial nu are nicio treabă cu acest proces. După o zi de la pronunțare, Ștețco trimite o adresă oficială, către Ocolul Silvic Silva Borșa, înființat de Asociația Composesorală Cisla. Prin această notificare abuzivă, Ștețco le spune pe scurt ce a decis Tribunalul Sălaj și că îi roagă să ia măsurile legale care se impun! Care or fi acelea, nu se știe.
Avocata Raluca Stoinea, care reprezintă Asociația Composesorală Cisla, arată în adresa trimisă către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor de ce decizia de la Sălaj nu este definitivă:
”Prin Decizia nr. 88/2023 pronunțată în dos. nr. 1572/336/2016* de Tribunalul Sălaj s-a dispus: „nulitatea absolută a Statului pârâtei Asociația Composesoratului Cisla autentificat de BNP Timiș Carmen sub nr. 3295 din 20 septembrie 2005 și a actelor modificatoare ulterioare arătate în cerere (…). Dispune dizolvarea pârâtei Asociația Composesoratului Cisla înființată prin sentința civilă nr. 2 pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dos. nr. 2/22.09.2005, având CIF 18064040, cu sediul în str. Unirii, nr. 94, orașul Borșa, județul Maramureș”, iar ca urmare a acestei soluții s-a dispus nulitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate. (…)
Având în vedere aceste considerente și faptul că Decizia nr. 88/09.02.2023 nu este definitivă vă solicităm să sistați orice demers prin care urmăriți punerea în executare a hotărârii până la soluționarea recursului de către Curtea de Apel Cluj.
Având în vedere că nulitatea Statutului și dizolvarea persoanei juridice au fost solicitate pentru cauză ilicită întemeiată pe prevederile Codului civil, în cauză vor fi incidente prevederile art. 483 alin (1) și (2) CPC, Decizia Curții Constituționale a României nr. 369/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 582/20.067.2017 și Decizia RIL nr. 18/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 965/14.11.2018.
Astfel, potrivit art. 483 (1) CPC: „Hotărârile date în apel, cele date potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”, cu aplicarea Deciziei RIL nr. 18/2018 prin care s-a stabilit că revine curților de apel competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunțării a Deciziei nr. 369/2017 a Curții Constituționale.
Mențiunea din cuprinsul Minutei Deciziei nr. 88/2023 referitoare la caracterul „Definitiv” al hotărârii este vădit eronat având în vedere argumentele de mai sus și prevederile art. 457 CPC care reglementează legalitatea căii de atac: „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.”
Decizia nr. 88/09.02.2023 a Tribunalului Sălaj nu este definitivă și poate fi atacată în termenul legal cu recurs. În acest sens, vă aducem la cunoștință că Asociația Composesoratului Cisla a depus cerere de recurs împotriva Deciziei nr. 88/09.02.2023 la data de 10.02.2023, dosarul urmând să fie transmis Curții de Apel Cluj pentru soluționarea căii de atac a recursului.
Având în vedere aceste considerente și faptul că Decizia nr. 88/09.02.2023 nu este definitivă vă solicităm să sistați orice demers prin care urmăriți punerea în executare a hotărârii până la soluționarea recursului de către Curtea de Apel Cluj.”
De asemenea, avocatul Daniel Nițu, cadru didactic la Facultatea de Drept UBB Cluj, care reprezintă o persoană vătămată în dosarul DNA în care trebuie să dea explicații Istrate Ștețco, a formulat și trimis un răspuns dur către Garda Forestieră Cluj:
”1. Decizia pronunțată în dosarul nr. 1572/336/2016* nu este definitivă, hotărârea fiind atacată cu recurs, conform dispozițiilor legale. De altfel, simpla consultare a portalului Tribunalului Sălaj (accesibil public, fără parolă) demonstrează că pe rolul instanței a fost depusă cererea de recurs de către Asociația Composesorală Cisla (https://portal.just.ro/84/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=30700000000056121&id_inst=84).
2. Presupunând – deși am arătat că nu este cazul – că hotărârea menționată ar fi definitivă, vă atragem atenția că dispozițiile legale în materia reglementării atribuțiilor Dvs. de serviciu nu prevăd (sau permit în vreun fel) transformarea Gărzii Forestiere în organ cu atribuții în punerea în executarea a hotărârilor judecătorești (de altfel, aceasta este o atribuție conferită unei anumite categorii profesionale, iar subrogarea în drepturile și obligațiile acesteia este interzisă).
3. Suplimentar, arătăm – din nou – că aceeași consultare publică a portalului Tribunalului Sălaj demonstrează că instituția Dvs. nu este parte în procesul respectiv, astfel că se ridică serioase semne de întrebare legat de accesul Dvs. la dosar, respectiv de interesul în transformarea instituției în factor poștal / agent procedural însărcinat cu comunicarea actelor din dosar.
4. În fine, în contextul acestui ultim aspect, subliniem că instituția Gărzii Forestiere Cluj și, în special, persoana inspectorului șef Istrate Ștețco fac obiectul mai multor plângeri penale, inclusiv privind modul de desfășurare a atribuțiilor de serviciu. Exemplificativ, trimitem la dosarul nr. 260/P/2015, aflat în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție – Biroul Teritorial Baia Mare. De asemenea, arătăm că există o plângere înregistrată pe rolul Comisiei Europene care vizează inclusiv aspecte privind instituția Dvs., respectiv Parchetul European va fi înștiințat în raport de anchetele care fac obiectul DNA și care se încadrează în competența unității de parchet supranaționale
În aceste condiții, având în vedere că suprafața de teren care face obiectul atât al dosarului aflat pe rolul Tribunalului Sălaj, cât și al anchetei DNA se suprapun (cel puțin parțial), respectiv că sesizările adresate organelor europene vizează inclusiv aceste aspecte, credem că se impune mai mult decât niciodată adoptarea unei poziții de rezervă din partea instituției Dvs. și, cu atât mai mult, a conducătorului acesteia.
În caz contrar, credem că se poate interpreta în favoarea unei poziții a instituției, care operează în orice mod, dar nu pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute de lege, respectiv a unei atitudini suspecte a funcționarilor publici din cadrul instituției care tind să favorizeze anumite interese, cu riscul încălcării mai multor dispoziții legale imperative, atât în materia realizării justiției, cât și a exercitării cu probitate a atribuțiilor prevăzute de lege.”
Dar de unde atâta interes al șefului Gărzii Forestiere Cluj în această dispută? În 2017, a semnat titlul de proprietate pe 17.000 hectare pentru Asociația Composesorală Borșa fără amplasament! ”Nu conține amplasament cadastral complet conf prev legale”, scrie chiar lângă semnătura lui Ștețco.
Cu titlul de proprietate, Asociația Composesorală Borșa a câștigat în 8 noiembrie 2022 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului despăgubiri de aproape 170 milioane euro pentru că nu i-a fost restituită proprietatea, care se suprapune în mare parte cu cea a Composesoratului Cisla, pe care încearcă să-l desființeze.
La data de 8 februarie 2023, Agentul Guvernamental pentru CEDO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a transmis o cerere de retrimitere la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a grupului de cauze Văleanu și alții împotriva României (cererea nr. 59012/17 și alte 29), din care face parte și cauza Asociația Composesorală Borșa împotriva României (cererea nr. 16060/19), precizează MAE, într-un răspuns oficial pentru cotidianul național “România liberă”.
Statul român ar putea ajunge să fie obligat la plata unor despăgubiri de circa 170 milioane euro către membrii Asociației Composesoratul Borșa, care s-a folosit de documente false pentru a se declara continuatoarea vechiului Composesorat Borșa, deposedat de proprietăți în anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, notează aceeași sursă.
Matei Mihali este președintele Asociației Composesoratul Borșa și a fost denunțat pentru utilizarea de falsuri chiar de inițialul său asociat, Gheorghe Albu, care l-a ajutat, la începutul anilor 2000 să demareze lupta cu autoritățile pentru a obține 17.000 hectare de pădure.
Amintim că șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, cel care susține Asociației Composesoratul Borșa, are plângeri penale și este chemat să dea explicații într-un dosar DNA privind un mega-jaf în pădurile Maramureșului, mai exact desființatul și reînființatul Ocol Silvic Borșa (cel de Stat) din care sunt rase 8.500 de hectare, majoritatea în arii protejate. Dosarul penal a fost întors de trei ori la DNA Baia Mare pentru ca procurorii să-și facă treaba.
Moștenitorii proprietarului de drept al terenurilor forestiere de pe care s-au ras pădurile gestionate de Ocolul Borșa, sub ochii aceluiași Istrate Ștețco, au notificat Comisia Europeană și Parchetul Europeană cu acest probleme, în speranța că acolo li se va face dreptate.
