Profesor din Huedin care a lovit un elev, pedeapsă de 2 ani cu aplicare. Copilul primește 16.000 de lei daune morale

Curtea de Apel Cluj a dispus amânarea aplicării unei pedepse de 2 ani de închisoare în cazul unui profesor de sport de la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin, care a lovit un elev de 7 ani și l-a tras de păr în timpul orei. Instanța a confirmat vinovăția profesorului, însă a schimbat soluția de condamnare cu suspendare pronunțată în primă instanță, ținând cont inclusiv de vârsta acestuia, de lipsa antecedentelor penale și de cei peste șapte ani și jumătate trecuți de la faptă. Decizia, pronunțată la 21 octombrie 2026, este definitivă. Profesorul, în prezent pensionar, va fi supravegheat timp de doi ani. Curtea a menținut și obligația de a plăti copilului 16.000 de lei cu titlu de daune morale.

Agresiunea s-a petrecut în timpul orei de sport

Incidentul a avut loc la 15 martie 2019, în timpul orei de educație fizică a clasei I B. Potrivit situației de fapt reținute de instanță, profesorul l-a lovit cu palma în zona capului și l-a tras de păr pe un elev de 7 ani, în contextul unui comportament pe care îl considera indisciplinat.

Copilul a început să plângă și a urinat involuntar, pe fondul fricii provocate de agresiune. După terminarea orei, colegii i-au povestit învățătoarei ce se întâmplase.

Aceasta a observat că băiatul plângea, era roșu la față și își ținea mâna în zona cefei. Copilul i-a cerut să o anunțe pe mama sa pentru a-i aduce haine de schimb.

Ulterior, părinții l-au dus la spital. Documentele medicale au consemnat un traumatism cranio-cerebral de grad zero, fără pierderea cunoștinței, și un hematom occipital cu diametrul de trei centimetri și grosimea de un centimetru. Leziunile au necesitat una-două zile de îngrijiri medicale.

Profesorul a negat că l-ar fi lovit

Pe parcursul procesului, profesorul a susținut că nu a exercitat acte de violență asupra elevului. În versiunea sa, doar îi așezase palma între ceafă și omoplat pentru a-l conduce dintr-o zonă în alta a sălii de sport.

În apel, acesta a afirmat că acuzațiile copilului ar fi fost motivate de dorința de a-și ascunde propriul act de indisciplină.

Curtea a respins apărarea, apreciind că declarațiile victimei, relatările colegilor care au asistat la incident, observațiile învățătoarei și actele medicale demonstrau, împreună, săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă.

Diferențele dintre relatările copiilor nu au înlăturat credibilitatea lor

Unul dintre argumentele analizate în apel a privit diferențele dintre declarațiile elevilor. Copiii nu descriseseră identic succesiunea gesturilor profesorului sau locul exact în care fusese aplicată lovitura.

Judecătorii au arătat însă că martorii au rămas constanți asupra elementului esențial: profesorul exercitase violențe fizice asupra colegului lor.

Curtea a ținut cont de vârsta mică a copiilor la momentul incidentului, de contextul dinamic al unei ore de sport și de faptul că audierile din fața primei instanțe au avut loc la aproximativ cinci ani de la faptă.

„Vârsta fragedă a martorilor nu constituie, în sine, un argument pentru înlăturarea declarațiilor acestora ori pentru diminuarea valorii lor probatorii”, a subliniat instanța.

A fost respinsă și susținerea potrivit căreia elevii s-ar fi influențat reciproc în cadrul discuțiilor purtate la școală. Curtea a constatat că nu existau elemente concrete care să demonstreze că relatările fuseseră denaturate prin sugestie sau prin stabilirea unei versiuni comune.

De ce a fost amânată aplicarea pedepsei

Prima instanță stabilise o pedeapsă de 2 ani de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere pentru trei ani.

Curtea de Apel a păstrat durata de doi ani, considerând că nu se justificau nici reducerea cerută de profesor, nici majorarea solicitată de reprezentanții copilului.

Judecătorii au subliniat că presupusa indisciplină a elevului nu putea justifica folosirea forței. Profesorul avea obligația să gestioneze situația prin mijloace adecvate activității didactice.

Totuși, Curtea a apreciat că aplicarea imediată a pedepsei nu era necesară și a dispus amânarea acesteia, cu un termen de supraveghere de doi ani.

În motivare au contat vârsta de 71 de ani a inculpatului, faptul că este pensionar, lipsa antecedentelor penale și caracterizările favorabile depuse la dosar. Instanța a avut în vedere și activitatea sa anterioară de sportiv de performanță, precum și implicarea în susținerea sportului prin editarea unor lucrări de specialitate.

Un alt argument a fost timpul scurs de la incident: peste șapte ani și jumătate, perioadă în care profesorul nu a mai săvârșit alte infracțiuni.

Pe durata supravegherii, acesta trebuie să se prezinte la Serviciul de Probațiune, să primească vizitele consilierului desemnat și să comunice informațiile prevăzute de instanță privind locuința, deplasările și mijloacele de existență. Curtea i-a atras atenția asupra posibilității revocării sau anulării amânării aplicării pedepsei.

Daunele morale au rămas la 16.000 de lei

Familia copilului solicitase inițial 40.000 de euro daune morale și 1.000 de lei daune materiale. Prima instanță acordase 16.000 de lei daune morale, respingând daunele materiale ca nedovedite.

În apel, reprezentanții minorului au cerut majorarea despăgubirilor morale, însă Curtea a considerat că suma stabilită reprezintă o reparație echitabilă.

Instanța a subliniat că, deși leziunile au necesitat puține zile de îngrijiri medicale, agresiunea a avut un impact semnificativ asupra copilului. Raportul psihologic a evidențiat o încărcătură emoțională negativă asociată incidentului, dar și faptul că minorul dispunea de mecanismele necesare pentru a-l depăși.

Pe lângă despăgubirile menținute, profesorul trebuie să achite 3.000 de lei reprezentând o parte din onorariul avocatului victimei în apel.

Comments

comentarii