CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Un fost grefier al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației, care a sustras sute de dosare și a falsificat o ordonanță de clasare pentru ca un șofer să își recupereze permisul, a fost condamnat definitiv la 3 ani și 11 luni de închisoare. Curtea de Apel Cluj i-a redus pedeapsa de 7 ani primită în primă instanță, după ce l-a achitat pentru uzurpare de calități oficiale și a diminuat pedepsele pentru celelalte patru infracțiuni.
Dosarele, scoase din instituție în trei saci
Potrivit situației de fapt reținute în hotărâre, fostul grefier a scos din sediul în care funcționa parchetul 323 de dosare penale, 10 dosare de casă și alte 100 de documente oficiale, pe care le-a depozitat în garajul personal.
Dosarele fuseseră ascunse anterior în interiorul clădirii. În dimineața de 11 noiembrie 2023, inculpatul a venit cu un bărbat care l-a ajutat să transporte trei saci din rafie la un autoturism. Camerele de supraveghere au surprins operațiunea.
În aceeași zi era programată o vizită a ministrului Justiției. Grefierul i-a explicat jandarmului de serviciu că trebuia să elibereze o încăpere în care depozitase diverse lucruri.
În timp ce colegii căutau dosarele dispărute, inculpatul a participat la căutări, deși știa unde se aflau documentele. Curtea a subliniat că acesta a încercat să ascundă sustragerea și a restituit dosarele abia după ce a cedat presiunilor.
Judecătorii au considerat că infracțiunea s-a consumat în momentul scoaterii documentelor din clădire și al transportării lor în garaj, când parchetul a fost lipsit efectiv de posibilitatea de a le utiliza.
A emis în fals ordonanță de clasare
O altă parte a dosarului privește falsificarea unei ordonanțe de clasare într-o cauză în care un bărbat era cercetat pentru că ar fi condus având dreptul de a conduce suspendat.
La începutul lunii noiembrie 2023, bărbatul l-a abordat pe grefier în apropierea judecătoriei, fiind convins că acesta era procuror. Inculpatul i-a cerut să revină cu mai multe documente, iar la 3 noiembrie i-a înmânat o ordonanță de clasare falsificată, datată 9 octombrie 2023.
Documentul era întocmit în numele unui procuror, avea semnătura contrafăcută și ștampila parchetului. Grefierul adăugase și o mențiune potrivit căreia împotriva soluției nu fusese formulată plângere.
Bărbatul a prezentat ordonanța la Serviciul Rutier pentru a-și recupera permisul, însă polițiștii i-au cerut și referatul menționat în document. În ianuarie 2024, când s-a întors la parchet pentru a obține acel înscris, a aflat că ordonanța era falsă și că în dosarul său fusese dispusă trimiterea în judecată.
De ce a fost achitat pentru uzurpare de calități oficiale
Curtea de Apel a făcut o distincție între falsificarea unui act atribuit unui procuror și folosirea fără drept a calității de procuror.
Judecătorii au constatat că probele nu demonstrau că grefierul se prezentase drept procuror sau că îi spusese bărbatului că va dispune personal clasarea dosarului. Convingerea că discuta cu un procuror îi aparținea celui care îl abordase.
„În niciun moment inculpatul nu a pretins că deține calitatea de procuror și nici nu i-a dat de înțeles martorului că urmează să întocmească soluția de clasare, ci cel mult că îi va înmâna această soluție de clasare”, a reținut instanța.
În lipsa acestui element, Curtea a dispus achitarea pentru uzurpare de calități oficiale, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. A menținut însă condamnările pentru falsificarea ordonanței, favorizarea făptuitorului și participație improprie la uz de fals.
Volumul de muncă, luat în calcul la reducerea pedepsei
Instanța de apel a apreciat că faptele au o gravitate deosebită, întrucât au afectat funcționarea parchetului și încrederea dintre procurori și personalul auxiliar.
Totuși, judecătorii au ținut cont și de condițiile în care inculpatul lucrase. Acesta preluase timp de aproximativ patru luni atribuțiile grefierului-șef, pe fondul unui volum ridicat de activitate și al lipsei de personal. Curtea a avut în vedere și problemele medicale și personale, lipsa antecedentelor penale, recunoașterea sustragerii și contribuția la recuperarea documentelor.
Instanța a precizat că suprasolicitarea putea diminua gravitatea conduitei sale în privința sustragerii dosarelor, însă nu explica falsificarea ordonanței și celelalte infracțiuni.
Restituirea documentelor a contat la stabilirea pedepsei, fără a justifica reținerea circumstanței atenuante privind eforturile de înlăturare a consecințelor, deoarece inculpatul ascunsese anterior dosarele și simulase participarea la căutări.
Pedepsele stabilite definitiv
Curtea de Apel a redus pedeapsa pentru sustragerea înscrisurilor de la 4 ani la 2 ani și 8 luni de închisoare, pe cea pentru favorizarea făptuitorului de la 3 ani la un an, iar pedeapsa pentru fals material în înscrisuri oficiale de la 2 ani și 10 luni la 2 ani. Pentru participație improprie la uz de fals, pedeapsa a scăzut de la un an și două luni la 9 luni.
După contopire și aplicarea sporului obligatoriu, a rezultat pedeapsa de 3 ani și 11 luni de închisoare cu executare.
Au fost menținute interdicțiile stabilite pentru cinci ani, inclusiv cea de a ocupa funcția de grefier în instanțe și parchete, precum și anularea ordonanței false. Din pedeapsă se scade perioada în care inculpatul a fost arestat preventiv și în arest la domiciliu, între 12 ianuarie și 10 octombrie 2024.
