clujust.ro

”Apărarea” invocată de DNA Baia Mare în favoarea ”nașilor” mafiei lemnului, distrusă de motivarea Tribunalului Maramureș

Emoții mari pentru fostul ministru Ioan Deneș, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco și fostul deputat Pavel Horj în urma motivării hotărârii de întoarcere la DNA Baia Mare, pentru a treia oară, în vederea completării urmăririi penale în dosarul privind ”măcelărirea” pădurilor din Maramureș, inclusiv din ariile protejate.

Pe scurt, procurorul Ioan Tomoioagă de la DNA Baia Mare trebuie să găsească vinovații pentru dispariția pădurii de pe 146 hectare ale clujeanului Crin Gălățean, care au fost exploatate de firma unui văr al fostului deputat Pavel Horj, fost director al Direcției Silvice Maramureș și actual șef al Ocolului Silvic Dragomirești. Acest ocol a preluat ce avea în gestiune Ocolul Borșa, inclusiv suprafața anchetată. Ca să inducă în eroare instanțele și organele de urmărire penală, în anul 2013, când s-a reautorizat Ocolul Dragomirești, cei de la Direcția Silvică au trecut că suprafața în discuție aparține firmei Horber, care a exploatat lemnul, contrar actelor de proprietate. Totul a fost parafat de conducerea Gărzii Forestiere Cluj. După ce că pădurea a fost rasă, suprafața de 146 hectare nu i-a fost predată nici în ziua de azi proprietarului. În tot acest timp, la șefia Gărzii Forestiere Cluj a fost și este ”intangibilul” Istrate Ștețco.

Scurt istoric al cauzei reținut de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Maramureș:

”Prin Ordonanţa din data de 11 martie 2019 a DNA – Serviciul Teritorial Cluj – Biroul Teritorial Baia Mare, dată în dosarul nr. 18/P/2019, s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu asimilate infracţiunilor de corupţie, prevăzute de art. 13, indice 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 Cod penal (trei fapte).

Această dispoziţie a avut la bază plângerea penală formulată de petentul Gălăţean Crin Iosif în data de 27 februarie 2019, acesta solicitând efectuarea de cercetări faţă de numiţii Dumitrean Indrei, Sopoian Ioan, Poduţ Ţiprian, Horj Pavel, Iuga Vasile.

De asemenea, prin Ordonanţa din data de 21 noiembrie 2019 a DNA – Serviciul Teritorial Cluj – Biroul Teritorial Baia Mare, dată în dosarul nr. 98/P/2019, s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269, alin. 1 Cod penal (două fapte).

Această dispoziţie a avut la bază plângerea penală formulată de petentul Gălăţean Crin Iosif în data de 11 noiembrie 2019, acesta solicitând efectuarea de cercetări faţă de numiţii Deneş Ioan şi Şteţco Istrate.

Prin ordonanţa din data de 21 noiembrie 2019, s-a dispus reunirea dosarului nr. 98/P/2019 la dosarul nr. 18/P/2019, iar apoi, prin ordonanţa din data de 7 octombrie 2021, s-a dispus reunirea dosarului nr. 18/P/2019 la dosarul nr. 260/P/2016. (…)

Prin memoriul înregistrat la dosarul de urmărire penală în data de 12 aprilie 2020, petentul, prin apărători, a solicitat să se efectueze în continuare urmărirea penală şi faţă de SC Horber SRL şi administratorul acesteia, numitul Horj Lupu, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu”

Procurorul nu a analizat toate aspectele reclamate

”În mod evident, conduita presupus infracţională reproşată de către petent numitului Horj Lupu a vizat iniţial infracţiuni la Codul silvic, iar ulterior, prin memoriul din data de 12 aprilie 2020, a vizat infracţiuni de corupţie, săvârşite în forma instigării.

Este adevărat că, la data formulării memoriului anterior menţionat, în cauză era începută in rem urmărirea penală sub aspectul săvârşirii de infracţiuni de abuz în serviciu.

Totuşi, judecătorul de cameră preliminară constată că, prin ordonanţa atacată, aspectele reclamate de către petent nu au fost analizate şi verificate.

Astfel, în aprecierea judecătorului de cameră preliminară, era necesară audierea petentului Gălăţean Crin Iosif cu privire la aspectele reclamate, în vederea lămuririi acestora (fiind evident că acesta a sesizat organele judiciare cu o conduită apreciată de acesta ca fiind ilegală), iar, în ordonanţa dată la finalizarea cercetărilor, era necesar ca procurorul să se pronunţe în modalitatea apreciată ca legală cu privire la aspectele reclamate.”

În sala de judecată, la momentul judecătorii contestației, procurorul Ioan Tomoioagă de la DNA Baia Mare a susținut că nu are rost să se trimită cauza în înapoi la parchet căci oricum faptele s-au prescris.

”Argumentul că, în cauză, ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale şi că, în acest mod, demersurile solicitate de petent ar fi inutile, nu poate fi primit de către judecătorul de cameră preliminară.

Astfel, chiar dacă nu ar fi fost obligatorie extinderea urmăririi penale în cauză cu privire la noile fapte reclamate (în raport de posibila incidenţă a dispoziţiilor art. 16, alin. 1, lit. f Cod procedură penală), totuşi procurorul trebuia să se pronunţe cu privire la acestea, pentru a îi oferi posibilitatea petentului să supună verificării judecătorului soluţia dispusă şi de a asigura în această modalitate respectarea dreptului la un proces echitabil.

Aceleaşi argumente sunt valabile şi în privinţa infracţiunii de fals informatic, reclamată prin adresa depusă de petent la dosarul de urmărire penală, în data de 8 octombrie 2021, o minimă verificare a aspectelor reclamate fiind necesară şi facil de realizat prin audierea petentului cu privire la cele invocate, urmând ca procurorul să se pronunţe şi cu privire la acestea.”, se arată în motivarea hotărârii prin care s-a desființat clasarea.

Potrivit judecătorului, ”organele de urmărire penală vor administra toate probele considerate ca fiind necesare, în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele, oferindu-se răspunsuri la elementele de natură penală invocate de petent (concluzie care se referă la punctele 3 – 5 din dispozitivul ordonanţei atacate).

Pe de altă parte, referitor la faptul că s-a arătat că ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale în cauză, urmează a fi analizate şi susţinerile petentului, în sensul că nici în prezent nu i-a fost predată cu respectarea dispoziţiilor incidente suprafaţa de 146,1 ha de teren, aspect confirmat prin adresele nr. 3783/24.07.2015 (Ocolul Silvic Dragomireşti), respectiv nr. 10509/15.07.2015 (Direcţia Silvică Maramureş). Astfel, suprafaţa de teren menţionată nu a fost predată din gestiunea Ocolului Silvic „Silva” Borşa, respectiv de Ocolul Silvic Dragomireşti, acesta din urmă comunicându-i petentului în scris acest aspect (element constatat şi în ordonanţa atacată).

Eventuala săvârşire în formă continuă a infracţiunii de abuz în serviciu trebuie analizată, pentru a se putea da o hotărâre temeinică în cauză.

Referitor la aceste fapte, procurorul de caz a apreciat că s-ar putea constata cel mult încălcarea unor atribuţii de serviciu reglementate de legislaţia secundară, nu de cea primară, context în care nu s-ar justifica continuarea cercetărilor.

Judecătorul de cameră preliminară reţine că, în literatura de specialitate (Codul penal. Comentariu pe articole, colectiv de autori, Ediţia 3, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2020, pag. 1364-1365), s-a menţionat că „după Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, cazurile în care s-a acordat relevanţă penală neîndeplinirii sau îndeplinirii exclusiv prin încălcarea legii, a atribuţiilor prevăzute de legislaţia primară de către un funcţionar au o sferă mai mică de cuprindere decât cele care au în vedere şi detalierea făcută acestor atribuţii prin acte normative cu caracter secundar.

Justificarea acestei situaţii rezidă în faptul că există în continuare o mulţime de acte normative cu caracter secundar care detaliază pentru funcţionari atribuţiile prevăzute cu titlu general în legislaţia primară, astfel că cercetarea faptelor comise de funcţionari nu rămâne una de suprafaţă. Dacă la început astfel de hotărâri, care să se bazeze şi pe legislaţia secundară, au fost pronunţate cu reticenţă, la acest moment jurisprudenţa este bogată în exemple, iar doctrina este, dacă nu în consens, cel puţin într-o stare de acceptare, întrucât nu s-au exprimat puncte de vedere critice cu privire la această situaţie.

De altfel, jurisprudenţa creată în această direcţie este în consens cu cele stabilite prin Decizia nr. 405/2016, care a lăsat la dispoziţia organelor judiciare posibilitatea acestei interpretări, în cuprinsul deciziei reţinându-se că, deşi legislaţia primară poate fi detaliată prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară, potrivit art. 4, alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative date în executarea legilor şi a ordonanţelor Guvernului se emit doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă (paragraful 65).

Instanţa supremă a confirmat şi repetat constant în jurisprudenţa sa analiza actelor normative secundare pentru identificarea atribuţiilor de serviciu încălcate sau neîndeplinite”. În acest sens, cu titlu de exemplu, în decizia penală nr. 210/RC/08.06.2018 a Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a arătat că „împrejurarea că atât în rechizitoriu, în sentinţă, cât şi în decizia atacată se fac referiri şi la “legislaţia secundară”, nu justifică, prin simpla invocare a Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, soluţia de achitare a inculpaţilor, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. (dezincriminarea faptei/fapta nu este prevăzută de lege).

În “legislaţia primară” (legi, O.G., O.U.G.) sunt prevăzute obligaţii (îndatoriri fundamentale, generale şi de esenţă pentru domeniile de activitate ale autorităţilor şi instituţiilor publice, care revin funcţionarilor publici ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora şi, respectiv, pentru anumite categorii de funcţionari publici, “legislaţia primară” reglementând domenii de importanţă economică, socială, organizatorică, general sau special (agricultură, industrie, energie, ape, mediu, teritoriu, învăţământ, sănătate, educaţie) ar fi imposibil să stabilească pentru fiecare funcţionar (de rang înalt sau de execuţie), pentru fiecare funcţie ori pentru fiecare angajat, obligaţiile de serviciu (aceste funcţii fiind cu multiple particularităţi).

În viaţa cotidiană a existenţei oricărui domeniu de activitate în care lucrează funcţionari publici, este firesc ca detalierea, concretizarea, delimitarea, stabilirea obligaţiilor, îndatoririlor, atribuţiilor, sarcinilor de serviciu fundamental prevăzute în “Legislaţia primară” să se realizeze ulterior edictării unei legi sau emiterii unei Ordonanţe de Guvern sau a unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului, dar în corelaţie şi în conformitate cu legea, cu O.G. sau O.U.G. respective, prin “legislaţie secundară” (Hotărâre Guvern, ordin al ministrului de resort, norme de aplicare ş.a.) sau chiar prin alte acte normative de interes intern (ordine, ordine de serviciu, decizii, norme interne, fişa postului).

De altfel, este frecvent utilizată în elaborarea legislaţiei, metoda prevederii în chiar legea, O.U.G. sau O.G. respectivă, a unui text care prevede expres obligaţia emiterii unui act normativ subsecvent (a unei legislaţii secundare) prin care să se detalieze, printre altele, obligaţiile, îndatoririle de serviciu sau profesionale ale funcţionarilor.

Multitudinea, complexitatea, apariţia de situaţii noi întâmplate într-un domeniu reglementat impus autorităţilor şi instituţiilor publice de către autorităţile legiuitoare, printre altele, legate şi de proprietatea funciară, patrimoniu, dreptul de proprietate publică şi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, învăţământul superior face imposibil, obiectiv, ca acestea să fie integrate în “legislaţia primară”, în lipsa “legislaţiei secundare”, doar prin examinarea normelor generale din “legislaţia primară”, niciun funcţionar public nu ar fi în măsură să-şi îndeplinească, în concret, la locul de muncă, în profesia ori funcţia încredinţată, atribuţiile, sarcinile, îndatoririle, obligaţiile de serviciu specifice funcţiei îndeplinite şi pentru care a fost/este angajat, primeşte salariu din partea instituţiei în serviciul căreia s-a aflat/se află.

Aceasta explică împrejurarea că, pe lângă actele normative specifice “legislaţiei primare” este necesară şi trimiterea la actele normative aparţinând “legislaţiei secundare” astfel cum s-a procedat în rechizitoriu, sentinţa pronunţată de instanţa de fond şi decizia atacată cu recurs în casaţie”.

Aşa fiind, argumentul adus în sprijinul soluţiei prevăzute de art. 16, alin. 1, lit. b, teza I Cod procedură penală nu este sustenabil, în speţă urmând a fi analizat ansamblul dispoziţiilor încălcate de persoanele implicate, nu doar dispoziţiile din legislaţia primară, ci şi cele care le completează, cuprinse în legislaţia secundară.

Este evident că Legea nr. 46/2008 impune anumite obligaţii atât în sarcina funcţionarilor din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cât şi în sarcina structurilor teritoriale, una dintre principalele obligaţii referindu-se la efectuarea controlului aplicării şi respectării regimului silvic în fondul forestier naţional.

Legea nr. 48/2008, OUG nr. 57/2007, HG nr. 1076/2009 conţin obligaţii şi atribuţii ale funcţionarilor publici din domeniul silviculturii, acestea urmând a fi analizate de către organul de urmărire penală cu aplicare la datele speţei.

După administrarea probelor anterior menţionate (cu privire la toate faptele în raport de care s-a dispus clasarea) şi analizarea tuturor elementelor de drept vizând conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu (aspect care se referă la soluţiile cuprinse la punctele 6 şi 7 din dispozitivul ordonanţei atacate), se va putea pronunţa o soluţie în consecinţă şi cu privire la presupusele fapte de favorizare a făptuitorului (cuprinse la punctul 8 din dispozitivul ordonanţei de clasare).

În aprecierea judecătorului de cameră preliminară, nu este de ignorat nici faptul că, prin Încheierea penală nr. 894/02.12.2021 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vişeu de Sus, pronunţată în dosarul nr. 1531/336/2021, s-a dispus admiterea plângerii formulate de petentul Gălăţean Crin Iosif împotriva soluţiei de clasare cuprinse în Ordonanţa din data de 22 aprilie 2021 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus, pe care a desfiinţat-o, trimiţând cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale (soluţia de clasare vizând infracţiunile de tăiere ilegală de arbori, furt de arbori, neglijenţă în serviciu, fals intelectual cu privire la care, prin Ordonanţa de clasare din data de 14.03.23017 a DNA, s-a dispus disjungerea şi declinarea în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus). Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus a soluţionat dosarul cu încălcarea regulilor de competenţă materială, fiind incidente dispoziţiile nulităţii absolute, apreciind că şi soluţia de disjungere şi declinare a cauzei dispusă anterior de DNA a fost nelegală, întrucât, raportat la prejudiciul cauzat, competenţa revine tot DNA.

În condiţiile în care actul de sesizare l-a reprezentat plângerea penală formulată de petentul Gălăţean Crin Iosif, reţinând şi faptul că, prin prima ordonanţă de clasare, s-a dispus disjungerea şi declinarea sub aspectul săvârşirii infracţiunilor anterior menţionate, raportat şi la aspectele cercetate în prezentul demers judiciar, în aprecierea judecătorului de cameră preliminară, este necesar ca soluţia care se va pronunţa în cauză să aibă în vedere toate elementele anterior semnalate.”, se arată în motivarea judecătorului de cameră preliminară.

Și în dosarele civile începe să se vadă lumina

Între timp, în dosarele civile de la Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj în care se judecă petentul cu autoritățile forestiere, de frica amenzilor judiciare, s-au depus actele în original de la Ocolul Silvic Borșa, de la Ocolul Dragomirești, Direcția Silvică Maramureș și Ministerul Mediului privitoare la gestionarea și tăierea pădurii ce face obiectul dosarului de la DNA. Astfel, procurorii ar putea avea dovezi ale implicării persoanelor vizate în furtul pădurii. Din respectivele acte se vede că din 8.000 de hectare ale Ocolului Silvic Borșa mai sunt fizic maxim 50 de hectare de pădure de peste 50 de ani. Așteptăm o anchetă pe bune a procurorilor DNA Baia Mare.

Comments

comentarii

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (Renew Europe) își anunță plecarea din USR - Uniunea Salvați Roomânia, din motive ce țin de direcția partidului.... Citește mai mult
Statuia lui Iuliu Maniu de lângă Bastionul Croitorilor din Cluj-Napoca a fost repusă pe soclu luni, după ce în weekend a fost pusă la pământ de muncitorii care efectuează lucrări de modernizare în zonă.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!