fbpx

De ce s-a respins cererea de schimbare a încadrării în cazul lui Mario Iorgulescu, condamnat pentru omor

Cazul lui Mario Iorgulescu este invocat în toate spețele ce privesc accidente rutiere grave în care se cere schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor. Astfel, publicăm mai jos partea din motivarea de peste 160 de pagini a Curții de Apel București în care se analizează și respinge cererea avocaților lui Iorgulescu de schimbare a încadrării în sens invers. ”Acesta a ales să acționeze într-o manieră care i-a răpit victimei orice șansă de supraviețuire”, scriu judecătorii.

”Curtea urmează să prezinte motivele care au condus la respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpat prin motivele de apel, solicitare asupra căreia instanţa de apel s-a pronunţat în şedinţa publică din data de 11.09.2023, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 250/2019. În acest sens, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată, din infracţiunea de omor prev. de art. 188 alin. (1) din Codul penal în infracţiunea de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. (1) și (2) din Codul penal.

În esenţă, acesta a susţinut că, dorind să evite impactul cu autoturismul ce a intrat pe banda I a şos. Chitilei, a pierdut controlul autoturismului, fiind nevoit să tragă de volan, și, într-o asemenea situație, a acroșat un scuar nesemnalizat care l-a aruncat pe celălalt sens de mers, precizând că aceste elemente de ordin circumstanțial nu pot conduce la reținerea faptului că ar fi acceptat posibilitatea morții unei persoane şi că nu se poate susține faptul că ar fi lăsat la voia întâmplării posibilitatea evitării accidentului, având în vedere că s-a bazat pe o serie de temeiuri obiective care l-au determinat să creadă că nu se va produce niciun accident. Ca atare, apărarea a considerat că în sarcina inculpatului trebuie reținută forma de vinovăție a culpei cu prevedere.

Potrivit art. 16 alin. 3 C.p., fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte (intenție directă); b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui (intenție indirectă), iar conform art. 16 alin. 4 C.p., fapta este săvârşită din culpă, când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce (culpă cu prevedere); b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă (culpă fără prevedere).

Atât în practica judiciară cât și în literatura de specialitate s-a reținut în mod constant că spre deosebire de intenția indirectă, în cazul culpei cu prevedere făptuitorul nu acceptă urmarea faptei, ci consideră, în baza unor temeiuri obiective, evaluate în mod eronat, că poate preveni sau evita rezultatul socialmente periculos, însă în situația în care aprecierea făptuitorului se bazează pe șansă, pe întâmplare, iar nu pe temeiuri obiective rezonabile, se va reține că acesta a comis infracțiunea acceptând rezultatul acțiunii sau inacțiunii sale, deci cu intenție indirectă.      

Astfel cum s-a reţinut în secţiunea precedentă a prezentei decizii, pe fondul unei crize de gelozie, având o alcoolemie de peste 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze de la petrecerea organizată în sat Gulia spre Clubul Nuba din Parcul Herăstrău, , inculpatul Iorgulescu Gino Mario a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare B052885 cu o viteză ce depășea cu mult limita legală de 50 km/h în localitate, iar la un moment dat a pătruns de pe banda nr. 2, pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre şos. Chitilei și str. Teodor Neagoe , a accelerat până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar și apăsând la maximum pedala de accelerație (în condițiile în care autovehiculul pe care îl conducea era echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere), pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare IF096653 ce era condus de victima Vicol Daniel, persoană care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite. Din momentul în care a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului, inculpatul Iorgulescu Gino Mario nu a acționat pedala de frână, iar în momentul coliziunii pedala de accelerație era apăsată la maximum (100%).

Curtea mai reține că inculpatul a parcurs până la locul producerii coliziunii o distanţă de aproximativ 15 km, pe acest traseu s-a intersectat cu 9 treceri pentru pietoni (astfel cum rezultă din reconstituirea traseului acestuia prin intermediul aplicației Google Earth), iar în momentele în care a fost surprins de camerele de supraveghere video a traficului a înregistrat viteze cuprinse între 140 km/h și 164 km/h, astfel cum reiese din raportul de expertiză criminalistică. Practic, având în vedere că inculpatul a parcurs această distanță în doar câteva minute, astfel cum rezultă din procesul-verbal de analiză a datelor reținute de furnizorii de servicii de telecomunicații, este evident că acesta nu a redus în mod semnificativ viteza în preajma niciuneia dintre aceste treceri pentru pietoni, circulând pe tot acest traseu cu o viteză mult superioară limitei legale.

La fel de cert este și faptul că orice încercare de traversare a străzii de către un pieton pe marcajele pietonale cu care s-a intersectat inculpatul pe traseu ar fi fost echivalentă cu accidentarea sa mortală (șansele ca un pieton să supraviețuiască unui impact cu un autovehicul care circulă cu viteza de peste 140 km/h sunt practic nule). Împrejurarea că niciun pieton nu a fost lovit nu s-a datorat unor elemente de ordin obiectiv, cum ar fi experiența sau abilitățile de conducător auto ale inculpatului, ci exclusiv hazardului. Faptul că inculpatul a condus pe o distanță de aproximativ 15 km înainte de a ajunge la intersecția semaforizată dintre şos. Chitilei și str. Teodor Neagoe fără a fi implicat în vreun eveniment rutier a fost determinat în mare măsură de împrejurarea că o porțiune semnificativă din această distanță (aproximativ 13,5 km) a fost parcursă în afara municipiului București, în condiții de trafic redus, însă de la momentul intrării în capitală, unde traficul este mult mai intens decât în afara orașului și obstacolele care pot apărea sunt mult mai numeroase, acesta nu a mai reușit să parcurgă decât aproximativ 1,5 km până în locul în care a avut loc coliziunea.

Cu toate că deplasarea inculpatului la volanul autovehiculului a avut loc în jurul orei 03,00 dimineața, când de regulă traficul este relativ redus, șansele ca acesta să evite producerea unui eveniment rutier de natura celui în care a fost implicat erau minime, în special după ce a intrat pe raza municipiului București, localitate în care intersecțiile semaforizate și trecerile pentru pietoni sunt foarte frecvente. Or, chiar și în contextul în care traficul era ceva mai redus decât în alte intervale orare, era extrem de puțin probabil ca autovehiculul condus de inculpat să nu acroșeze un alt autovehicul sau un pieton, câtă vreme acesta se deplasa cu o viteză de peste 140 km/h, fără să diminueze viteza nici măcar în preajma marcajelor pietonale, cu atât mai mult cu cât inculpatul se afla sub influența cocainei și a alcoolului. Mai mult decât atât, din declarațiile martorului …. rezultă că, de regulă, la orele 2-3 dimineața bulevardul pe care s-a petrecut evenimentul rutier este destul de circulat, în condițiile în care acesta deservește mai multe localităţi, astfel încât Curtea are rezerve în legătură cu teza apărării privind existența unui trafic redus, ținând cont și de faptul că evenimentul s-a produs într-o noapte de sâmbătă spre duminică, fiind de notorietate că în acel interval traficul în București este destul de intens.   

Șansele de a evita producerea unui accident mortal erau atât de reduse încât nu se poate susține ideea că inculpatul nu a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat. Astfel, distanța pe care inculpatul trebuia să o parcurgă de la locuința din ……. până la Clubul Nuba din Parcul Herăstrău este de aproximativ 23 km. Or, era cvasiimposibilă parcurgerea acestei distanțe fără a fi implicat într-un eveniment rutier cu potențial letal pentru alți participanți la trafic, fie ei conducători auto sau pietoni, în timp ce se afla sub influența drogurilor de mare risc și a alcoolului, substanțe care scad în mod semnificativ capacitatea de reacţie a unui conducător auto, într-o stare de surescitare accentuată cauzată de o criză de gelozie, conducând un autovehicul de 700 de cai putere cu o viteză ce a variat între 140 și 164 km/h, în timpul nopții, fără a reduce viteza nici măcar în apropierea marcajelor pietonale sau a intersecției semaforizate în care s-a produs coliziunea, la care se adaugă faptul că după ce a intrat în intersecție pe culoarea roșie a semaforului și după ce a urcat pe scuarul care delimita sensurile de mers și a pătruns pe contrasens inculpatul nu numai că nu a acționat pedala de frână, ci a apăsat la maximum pedala de accelerație.

Acest ultim element este deosebit de relevant sub aspectul formei de vinovăție a inculpatului . Dacă acesta, într-adevăr, nu ar fi acceptat posibilitatea uciderii unei persoane în trafic, atunci nu ar fi existat niciun motiv să apese la maximum pedala de accelerație după ce a pătruns pe contrasens, ci, din contră, ar fi acționat pedala de frână pentru a diminua consecințele unei coliziuni cu autoturismul victimei. Având însă un acces de furie necontrolată generată de discuția telefonică purtată cu martora ….. cu aproximativ 2 minute înainte de impact, stare accentuată și de puternicul efect stimulant pe care consumul de cocaină și alcool îl are asupra sistemului nervos central, inculpatul nu a mai ținut cont de faptul că nu este singurul participant la trafic, a ignorat total culoarea roșie a semaforului, a pierdut controlul autovehiculului din cauza vitezei excesive, care l-a împiedicat să vadă în timp util scuarul care delimita sensurile de mers, urcându-se cu partea stângă a autovehiculului pe acel scuar și pătrunzând pe contrasens.

Chiar și în acel moment inculpatul avea posibilitatea să limiteze violența impactului dintre autoturismul său și cel condus de victima  Vicol Daniel, prin acționarea pedalei de frână, însă acesta a ales să acționeze într-o manieră care i-a răpit victimei orice șansă de supraviețuire, apăsând în continuare pedala de accelerație până la nivelul maxim (100%), astfel cum rezultă din raportul de analiză a datelor stocate de unitatea de control airbag, intrând în coliziune frontală cu autoturismul marca Audi. Din același raport rezultă că începând cu 5 secunde înainte de coliziune și până în momentul impactului inculpatul a circulat cu viteze cuprinse între 131 și 162 km/h (143 km/h în momentul impactului). Tot în acest interval pedala de accelerație a fost acționată în mod neîntrerupt în proporție de 63% până la 100%, iar pedala de frână nu a fost acționată deloc.

În atare circumstanțe, nu poate fi acceptată susținerea apărării în sensul că inculpatul s-a bazat pe o serie de temeiuri obiective care l-au determinat să creadă că nu se va produce niciun accident. În realitate, inculpatul nu s-a bazat pe niciun element obiectiv, ci mai degrabă pe faptul că personal nu va păți nimic, întrucât se afla la volanul unui autovehicul extrem de performant, care îi oferea o siguranță sporită. Ansamblul de împrejurări în care inculpatul a săvârșit fapta creează convingerea instanței de apel, în acord cu judecătorul fondului, că acesta pur și simplu a manifestat o atitudine indiferentă, nepăsătoare, în raport cu posibilitatea de a răni sau ucide pe alți participanți la trafic, atitudine specifică formei de vinovăție a intenției indirecte, astfel cum aceasta este definită de art. 16 alin. 3 lit. b C.p. Tot acest cumul de factori conduce la concluzia certă că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, iar nu cu forma de vinovăție a culpei cu prevedere, cum în mod neîntemeiat a susținut apărarea, motiv pentru care încadrarea juridică reținută în actul de sesizare este corectă.

Referitor la motivele invocate de către apelantul-inculpat în susținerea cererii de schimbare a încadrării juridice, Curtea reiterează faptul că evenimentul rutier în care acesta a fost implicat s-a produs din vina sa exclusivă, aspectele privind pretinsa culpă a unui alt conducător auto care circula la volanul unui autovehicul de culoare închisă și care a virat dreapta de pe str. Teodor Neagoe, semnalizarea necorespunzătoare a scuarului amplasat între sensurile de mers, precum și culpa victimei, fiind deja analizate în secțiunea anterioară, astfel încât nu se mai impune reluarea acelor considerente. Prin urmare, nu a existat nicio împrejurare exterioară comportamentului inculpatului care să se afle în legătură de cauzalitate cu producerea decesului victimei.

Referitor la faptul că ulterior producerii coliziunii inculpatul s-ar fi preocupat în legătură cu eventualul deces al vreunei persoane, instanța de apel apreciază că această împrejurare nu este aptă să înlăture concluzia reținută mai sus în privința formei de vinovăție a acestuia, raportat la ansamblul circumstanțelor în care s-a produs evenimentul rutier, astfel cum au fost analizate în precedent. Curtea nu exclude posibilitatea ca, ulterior producerii impactului, inculpatul să fi realizat gravitatea faptei comise și să regrete modalitatea în care a acționat, inclusiv din perspectiva sancțiunii penale la care era expus, însă o astfel de atitudine manifestată după consumarea infracțiunii este complet lipsită de relevanță sub aspectul laturii subiective, putând fi avută în vedere doar cu ocazia individualizării pedepsei, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 74 C.p. Mai mult decât atât, din declarațiile martorului …., prezent la locul producerii coliziunii, rezultă și faptul că nu numai eventualul deces al vreunei persoane a făcut obiectul preocupărilor inculpatului, ci și starea autoturismului său, ceea ce determină instanța de apel să aibă rezerve cu privire la sinceritatea interesului manifestat de acesta în legătură cu eventualele victime.”, se arată în motivare.

Comments

comentarii

Universitatea Cluj a pierdut, sâmbătă, meciul contra Petrolul Ploiești în etapa cu numărul 4 din play-out. Partida s-a termina cu scorul de 2-1 (0-0).... Citește mai mult
Competiția WorldSkills de Cofetari-Patiseri și Brutari la Cluj: O zi specială pentru talentele din patiserie și brutărie. Cei mai buni vor reprezenta România la Lyon.... Citește mai mult

Lasă un răspuns