fbpx

Motivarea sentinței prin care s-au acordat daune de 100.000 lei pentru o știre falsă

Clujust vă prezintă partea relevantă din motivarea sentinței Tribunalului Hunedoara, prin care postul România TV a fost obligat să-i plătească daune morale de 100.000 lei cântărețului Culiță Sterp pentru știrea falsă că ar fi ucis un om într-un accident rutier. În realitate, pentru accidentul respectiv a fost inculpat un alt bărbat cu același nume Nicolae Sterp, precum artistul.

Motivarea judecătoarei Anca Elena Vorovenci de la Tribunalul Hubedoara – secția civilă: ”În speţa de faţă, nu poate fi reţinută buna credinţă în exercitarea dreptului la libera exprimare al pârâţilor, potrivit art. 75 alin.2 Cod civil şi a Jurisprudenţei Curţii Europene în aplicarea art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în considerarea următoarelor argumente:

Instanţa va avea în vedere faptul că afirmaţia făcută de pârâţi (postul TV și reporterul – n.red) : „ Culiţă Sterp a ucis un om într-un alt accident rutier” nu poate fi calificată altfel decât o exprimare care vizează „ fapte” şi nu „ judecăţi de valoare”, cât timp pârâţii au făcut referire expresă la acuzaţia izvorâtă din accidentul rutier produs în anul 2016, în localitatea Păltiniş, ceea ce înseamnă că pârâţii au dorit să prezinte o ştire concretă, punctuală.

Cu toate acestea, unele din afirmaţiile factuale sunt însoţite de judecăţi de valoare, precum „ va face închisoare cu executare”.

Această distincţie prezintă importanţă având în vedere că proba verităţii celor afirmate vizează doar faptele nu şi judecăţile de valoare , faţă de care este suficient ca pârâţii să fi avut o bază factuală rezonabilă la momentul devoalării informaţiilor .

În cauză, pârâţii, pornind de la accidentul în care a fost implicat reclamantul în noiembrie 2022 în municipiul Cluj-Napoca, au publicat ştirea conform căreia pârâtul ar mai fi ucis o altă persoană în anul 2016, într-un accident rutier petrecut în localitatea Păltiniş pentru care a fost condamnat în anul 2020 la doi ani şi şase luni închisoare şi cum se afla în termenul de încercare, ar urma să facă închisoare cu executare.

Drept surse de informare prezentate de pârâţi, în susţinerea bunei lor credinţe în demersul jurnalistic, se numără verificarea portalului instanţelor de judecată , site-ul rolii.ro şi informaţiile solicitate şi înaintate de purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române.

Conform poziţiei adoptate de pârâţi, aceştia au transmis o informaţie adevărată, respectiv a existat accidentul rutier în anul 2016 soldat cu decesul unei persoane, s-a constituit dosar penal în cadrul căruia s-a pronunţat în anul 2020 o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii de doi ani şi şase luni pentru inculpatul Sterp Nicolae, singura sincopă fiind identitatea dintre numele reclamantului şi numele autorului faptei din anul 2016 faţă de care s-a dispus condamnarea în dosarul nr. 3823/208/2018.

În opinia pârâţilor, confuzia dintre numele reclamantului şi numele autorului faptei din anul 2016 faţă de care s-a dispus condamnarea în dosarul sus menţionat, nu poate fi imputată jurnalistei Roxana Ciucă, pârâtă în cauză, deoarece acesta a primit confirmarea identităţii persoanei „ Culiţă” de la Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, ştirea fiind difuzată doar după primirea acestei confirmări.

Însă, conform înscrisurilor depuse în cauză, susţinerile pârâţilor nu se confirmă , din contră, realitatea dovedită de acestea este alta, demersul jurnalistic neputând fi apreciat ca fiind de bună-credinţă.

Astfel, în arhiva pârâţilor se găseşte articolul „ Accident grav la Păltiniş. Patru persoane au ajuns la spital după ce două autoutilitare s-au ciocnit”, în care jurnalistul Filip Stan a relatat în data de 03.07.2016, ora.9:47 despre accidentul produs pe DN 58, chiar în centrul localităţii Păltiniş , unde două autoutilitare , una cu număr de înmatriculare de Italia şi o alta înmatriculată în judeţul Sibiu, au intrat în impact frontal, una dintre persoanele din una din autoutilitare rămânând încarcerată (f.46-47 vol.I).

Într-adevăr, în data de 29.11.2022, ora.18:26, înainte de ora prezentării informaţiilor pe postul de televiziune şi pe site-ul România TV, pârâţii au dovedit că prin accesarea site- ului www.rejust.ro au intrat în posesia hotărârii penale nr. 831/2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 3823/208/2018 al Judecătoriei Caransebeş (f.128-137 vol.I), în aceeaşi dată, la ora 14:20 accesând şi portalul instanţelor de judecată (f.139 vol. I.).

Cealaltă sursă indicată de pârâţi, în susţinerea demersului jurnalistic provine de la „Georgian Poliţia Română” (fila 139 vol.I), care în data de 29.11.2022, ora.17:22 arată: „Accidentul a fost la data de 03 iulie 2016, pe DN 58, în afara localităţii Păltiniş. Au fost două autovehicule implicate, un microbuz care era condus de Culiţă şi o autoutilitară condusă de un alt bărbat. În microbuz era doar Culiţă. Cauza accidentului ar fi fost adormirea la volan ( Culiţă ar fi adormit). Au fost trei răniţi şi un decedat. Dosarul a fost soluţionat în 2018 cu propunere de trimitere în judecată”.

Însă, dacă jurnalistul ar fi lecturat cuprinsul hotărârilor judecătoreşti date în dosarul nr. 3823/208/2018 de Judecătoria Caransebeş şi de Curtea de Apel Timişoara ar fi constatat unele inadvertenţe în ceea ce priveşte persoana vinovată de producerea accidentului rutier din noiembrie 2016 din localitatea Păltiniş raportat la cele prezentate publicului de pârâţi în data de 29.11.2022 şi 30.11.2022.

Chiar dacă la dosarul cauzei au depus doar fotocopia hotărârii penale date în calea de atac a apelului , la Curtea de Apel Timişoara, în dosarul nr. 3823/208/2018, aceştia ar fi avut obligaţia deontologică pentru prezentarea unor informaţii corecte opiniei publice, să acceseze portalul instanţelor pentru a obţine şi sentinţa penală pronunţată în prima instanţă de Judecătoria Caransebeş în acelaşi dosar.

În dispozitivul hotărârii penale (f.16 vol.II) sunt înserate elementele de identificare ale inculpatului ca fiind născut în localitatea Sălişte, studii 12 clase, cu domiciliul în Bucureşti, sector 2, posesor al CI Seria RK ( serie atribuită Bucureştiului), cu antecedente penale, conform fişei.

Tot în îndeplinirea obligaţiilor pe care le implică profesia de jurnalist, pârâta Ciucă Roxana ar fi putut solicita copia cazierului judiciar al reclamantului pentru a verifica date cuprinse în acesta, raportat la datele cuprinse în dispozitivul hotărârii penale de condamnare dată în dosarul nr.3823/208/2018, cu atât mai mult cu cât a invederat că a avut ca sursă de informare şi organele din Poliţia Română.

Din cuprinsul copiei de pe cazierul judiciar emis pe numele reclamantului Sterp Nicolae rezultă că acesta s-a născut în localitatea Haţeg şi nu în localitatea Sălişte, precum inculpatul din dosarul nr. 3823/208/2018, că are domiciliul în judeţul Hunedoara, şi nu în municipiul Bucureşti, existând doar o coincidenţă de nume între cele două persoane .

În plus, ţinând cont de faptul că reclamantul, cunoscut şi sub numele de „ Culiţă” este o prezenţă constantă în mediul artistic din ţară, fiind mediatizat inclusiv pe postul de televiziune deţinut de pârâţi, ar fi trebuit să ridice suspiciuni din partea pârâţilor unele inadvertenţe din dispozitivul hotărârii penale de condamnare antemenţionate, inclusiv în ceea ce priveşte, studiile, domiciliul, locul naşterii , nemeţionarea poreclei conform art. 107 Cod proc. penală şi faptul că în intervalul cuprins între anul 2020 ( data pronunţării hotărârii definitive de condamnare) şi anul 2022 ( data prezentării informaţiilor a căror analiză este supusă prin prezenta), nu a relatat nimeni despre o posibilă condamnare a reclamantului, persoană cunoscută unui public larg.

Astfel, dacă pe lângă lecturarea deciziei penale pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, pârâţii ar fi căutat şi lecturat şi sentinţa penală dată de prima instanţă şi eventual ar fi obţinut şi informaţii privind datele de identitate ale reclamantului ar fi observat că este doar o identitate de nume şi nu l-ar fi expus pe reclamant consecinţelor izvorâte de prezentarea unor informaţii atât de lezatoare.

Instanţa mai reţine faptul că pârâţii, în calitate de jurnalişti şi post de televiziune , aveau obligaţia de a respecta inclusiv normele din Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar şi mass-media , adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/17.09.2019.

Potrivit secţiunii 2 din Ghid, în măsura în acre se prezintă publicului informaţii despre cauzele aflate pe rolul instanţelor, atât sistemul judiciar cât şi mass-media are obligaţia de a comunica informaţiile de interes public în privinţa procedurilor judiciare în derulare cu respectarea următoarelor cerinţe: corecta informare a opiniei publice , dreptul la viaţa privată şi de familie, buna desfăşurare a procesului, prezumţia de nevinovăţie, conservarea probelor etc.

Or, pârâții nu au informat în mod corect opinia publică, iar prin prezentarea denaturată a unor informații au reușit să inducă în conștiința telespectatorilor și urmăritorilor rețelelor sociale, că deși vinovat de accidentul rutier produs în anul 2022 în municipiul Cluj-Napoca, reclamantul se face vinovat și de uciderea unei persoane în accidentul rutier produs în anul 2016 în localitatea Păltiniș.

Astfel, cum informația prezentată de către pârâți nu a fost dovedită , are caracter fals.

Și în privința afirmației: „Va face închisoare cu executare”, calificată ca o „judecată de valoare”, pârâții nu au indicat o bază factuală rezonabilă care să susțină afirmația, în lipsa condamnării pentru o altă faptă penală în termenul de încarcerare. În consecință, instanța va reține caracterul ilicit și al acestei afirmații.

În ceea ce privește apărarea pârâților, în sensul că reclamantului i s-a oferit dreptul la replică prin avocați și că au dezmințit informațiile publicate în mediul online, acest aspect nu reprezintă o sursă, în sensul conturat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Pârâții nu au combătut afirmațiile reclamantului, dreptul la replică nu a fost exercitat în sensul că nu s-a dezbătut în mod public nevinovăția sa relativ la accidentul din 2016, așa cum s-a întâmplat cu informațiile false transmise publicului, acesta rezumându-se la un simplu mesaj pe burtieră.

Din contră, conform susținerilor reclamantului, acesta nu avea obligația de a interveni și de a-și argumenta punctul de vedere atât timp cât pârâții au obligația de a prezenta în mod corect aspectele pe care la aduc la cunoștința publicului și de a arăta pe ce se bazează știrile pe care le difuzează.

La analiza caracterului ilicit al afirmațiilor făcute de pârât, instanța va avea în vedere inclusiv obligațiile care le reveneau pârâților în baza Codului deontologic al ziaristului, care, deși este un text fără forță normativă obligatorie, instituie o serie de obligații în funcție de care ziariștii trebuie să se ghideze în exercitarea atribuțiilor ce le revin, spre a înfăptui u jurnalism responsabil și calitativ.

Astfel, în practica judiciară s-a reținut că jurnaliștii au obligația de a exercita dreptul inviolabil la liberă exprimare în virtutea dreptului publicului de a fi informat, să caute, să respecte și să comunice faptele așa cum acestea pot fi cunoscute prin verificări rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat, să exprime opinii pe o bază factuală. Or, cât timp pârâții au avut acces la dosarul nr. 3823/208/2018 al Judecătoriei Caransebeș, informarea pe care trebuiau să o realizeze trebuia să fie una corectă și conformă realității, aceasta chiar în contextul în care unele date de identificare a inculpatului erau anonimizate (numele, CNP), din lecturarea atentă a celorlalte date se putea trage concluzia evidentă a unei simple identități de nume între cele două persoane.

În aceste condiții, demersul jurnalistice al pârâților nu poate fi apreciat ca fiind de bună-credință, neputându-se reține că s-a urmărit informarea corectă a publicului despre acuzația din dosarul penal nr. 3823/208/2018 pusă în sarcina reclamantului, astfel că instanța apreciază ca fiind îndeplinită și condiția vinovăției în comiterea faptei ilicite de a transmite informații false și lipsite de obiectivitate jurnalistică.

Instanța apreciază că o importanță deosebită în analiza caracterului ilicit al faptei o reprezintă și contextul în care au fost prezentate informațiile: la doar două săptămâni după implicarea reclamantului într-un accident rutier pe raza municipiului Cluj-Napoca, pârâții i-au pus în sarcină un alt accident rutier grav petrecut în urmă cu șase ani, acuzându-l de ucidere și „aplicându-i” și pedeapsa închisorii cu executare.

Procedându-se în maniera descrisă mai sus, instanța reține că afirmațiile sunt lezatoare și de natură a aduce atingere dreptului la viața privată a reclamantului, fiind un atac la adresa imaginii acestuia, sens în care art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este incident în speță.

Mai mult, trebuie arătat că dreptul la reputație a fost inclus, la nivel internațional, în conceptul larg de „demnitate umană”, concept la care s-a făcut referire atât în preambulul Cartei ONU, intrată în vigoare la data de 24.10.1945, cât și în preambulul Convenției UNESCO, adoptată la data de 16.11.1945. Ulterior, dreptul la reputație a fost consacrat expres în art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și în cuprinsul art. 19 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, ca limită a exercițiului libertății de exprimare.

În dreptul intern, dreptul la reputație este prevăzut de art. 72 Cod civil potrivit căruia, este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia, ori fără respectarea limitelor prevăzute de art. 75 Cod civil.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, instanța reține aspectul potrivit căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri că art. 10 din Convenție „nu garantează o libertate de exprimare nelimitată, nici chiar atunci când este vorba despre apariția în presă a unor subiecte care interesează în mare manieră publicul. Această libertate de exprimare este subordonată condiției ca jurnalistul să acționeze cu bună credință în vederea furnizării unor informații exacte şi corecte.”( Verdens Gang şi Aase contra Norvegiei). De asemenea, Curtea a arătat în jurisprudența sa că protecția libertății de exprimare nu acoperă situațiile în care afirmațiile sunt lipsite de o bază factuală precisă, fiabilă și solidă. (Radio France c. Franța, Pedersen și Baadsgaard c. Danemarca, Alves c. Portugalia, Ivanciuc c. România, Rumyana Ivanova v. Bulgaria, De Diego Nafría c. Spania).

Astfel, în cazul depășirii limitelor acceptabile într-o societate democratică ale dreptului la liberă exprimare, se aduce atingere art. 10 paragraful 2 din Convenție și se pune în discuție îndatorirea statului de a limita libertatea de exprimare a pârâtului pentru a atinge scopurile legitime enumerate în paragraful 2 al art. 10, printre care se află și necesitatea de a proteja reputația persoanelor vizate de demersul jurnalistic conform art. 8 din Convenție, dar și dreptul acestora la un proces echitabil protejat de art. 6 paragraful 2 din Convenție.

Or, din coroborarea stării de fapt cu dispozițiile legale indicate, instanța reține că este întemeiată în parte acțiunea în răspundere civilă delictuală exercitată de către reclamant și va dispune atragerea răspunderii solidare a pârâților, ca urmare a faptului că în exercitarea profesiei de jurnalist și de post de televiziune, pârâții au realizat o imixtiune lezatoare în viața personală a reclamantului vizat de știrea transmisă și publicată. Existența faptei ilicite rezidă în transmiterea către opinia publică a unor informații care nu corespund realității, astfel cum au fost analizate în paragrafele anterioare, informații de natură a aduce atingere dreptului la reputație și imagine a reclamantului, persoană ce se bucură de susținerea publică a unui grup mare de admiratori pasionați de genul muzical transmis de acesta.

Informațiile nereale făcute publice de către pârâți sunt de natură a determina o lezare a demnității umane și o deteriorare a percepției celorlalți asupra persoanei defăimate, cu consecințe privind statutul său în societate, precum și a imaginii pe care reclamantul și-a creat-o la nivelul domeniului în care activează și pentru care a devenit cunoscut. Cu alte cuvinte, chiar dacă imaginea reclamantului a fost adusă publicului prin prisma altor evenimente rutiere în care a fost implicat, această împrejurare nu exclude de plano posibilitatea sancționării persoanelor care procedează la divulgarea către publicul larg a unor informații care nu prezintă caracter real și care contribuie, în esență, la distrugerea dreptului reclamantului la imagine. Așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții, imaginea unei persoane este unul din principalele atribute ale personalității sale, având în vedere că exprimă originalitatea sa și îi permite să se diferențieze de ceilalți. Dreptul persoanei la protejarea imaginii sale constituie, astfel, una din condițiile esențiale ale dezvoltării sale personale.

Aceasta presupune, în principal, stăpânirea de către individ a imaginii sale, care include, în special, posibilitatea acestuia de a refuza publicarea sa (Von Hannover împotriva Germaniei). Or, a admite că imaginea unei persoane este distrusă iremediabil prin apariția unor articole de presă, înseamnă a admite că această persoană nu mai are niciun drept la respectarea demnității sale umane și nu mai poate cere apărarea și recunoașterea drepturilor sale. Însă, instanța nu poate fi de acord cu această optică și din acest motiv nu poate primi apărările pârâților potrivit cărora percepția urmăritorilor reclamantului nu s-a schimbat față de acesta, dimpotrivă s-a observat chiar o solidaritate, numărul comentariilor negative fiind considerabil mai mic față de numărul mesajelor de apreciere; mai mult, pârâții au opinat că nu au adus atingere dreptului reclamantului la imagine în condițiile în care imaginile care au însoțit știrea difuzată și articolul publicat au fost extrase din spațiul public.

Din contră, potrivit chiar susținerilor pârâților, reclamantul este urmărit pe canalul Youtube „Culiță Sterp Official” de un număr de 1,3 milioane de persoane, iar postarea referitoare la știrea difuzată a atras un număr de 19.000 aprecieri și peste 2.500 comentarii. Chiar dacă majoritatea mesajelor sunt de susținere, nu trebuie ignorat faptul că sunt și mesaje negative postate de cititori pe rețelele de socializare: „Și de ce mai este în libertate. Pușcărie.”, ”Este adevărat tot ce se spune despre el. Culiță Sterp nu este ceea ce pare!”, „Banii rezolvă totul”, ”Da, cu bani nu poți chiar totul rezolva, urmele nu se șterg de exemplu”, „La pârnaie cu el, a murit un om nevinovat, să cânte la deținuți”, „La multe cântări după gratii” etc. Totodată, împrejurarea că pârâții au procedat la înlăturarea informațiilor după ce avocații reclamantului i-au încunoștințat despre inexactitatea afirmațiilor, nu poate înlătura pata ce a fost deja adusă imaginii reclamantului.

Culița Sterp și avocatul Răzvan Trușcă

Sub aspectul dovedirii prejudiciului moral cauzat de încălcarea dreptului la reputație, instanța reține că în practica internă, precum și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s- a conturat principiul conform căruia prejudiciul moral și raportul de cauzalitate se prezumă dacă fapta ilicită a fost dovedită. Astfel, prejudiciul suferit de către reclamant prin încălcarea dreptului la viața privată rezultă implicit din însăși săvârșirea faptei ilicite de către pârâți.

În concret, demnitatea, onoarea, reputația și imaginea reclamantului au fost deteriorate de informațiile lansate de către pârâți în mediul public, în contextul în care reclamantul este o persoană publică, interpret de muzică ușoară ce și-a construit o carieră muzicală și care se bucură de popularitate și apreciere din partea oamenilor din țară și din străinătate, dovadă fiind numărul mare de persoane care îl urmăresc pe rețelele de socializare.

În ceea ce privește întinderea prejudiciului, trebuie avut în vedere faptul că în cazul prejudiciului moral, despăgubirile nu reprezintă praetium doloris, ci doar o reparație simbolică ce îndeplinește un scop atât de indemnizare, cât și preventiv și punitiv. Conform jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție – Decizia nr. 1326/25.06.2020 a Secției I civile –, în materia drepturilor personal nepatrimoniale prejudiciul nu este cuantificabil potrivit unor criterii economice, astfel că instanța de judecată poate opta pentru modalități nepatrimoniale de recuperare a prejudiciului în raport cu interpretările concrete ale cauzei, statutul persoanei, valoarea morală lezată, intensitatea și gravitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării. Prin urmare, având la dispoziție mai multe forme de sancțiuni civile pentru repararea prejudiciului moral, instanța este liberă să aprecieze dacă gravitatea atingerii dreptului personal nepatrimonial necesită aplicarea celei mai aspre sancțiuni, respectiv cea a despăgubirilor bănești, sau sunt suficiente remediile cu caracter nepatrimonial, respectiv constatarea caracterului ilicit al faptei unit cu publicarea dispozitivului hotărârii judecătorești.

Raportat la statutul persoanei reclamantului, la valoarea morală lezată și la modul de prezentare către public a informațiilor false, instanța apreciază că se impune pentru repararea prejudiciului moral, pe lângă aplicarea unei sancțiuni pecuniare și aplicarea celorlalte remedii nepatrimoniale.

Pentru considerentele expuse, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sterp Nicolae în contradictoriu cu pârâții RTV Properties Management SRL, Ridzone Computers S.R.L și Ciucă Roxana, reținându-se că față de pârâta Costache Alina, reclamantul a înțeles să renunțe la judecată, raportat la lipsa capacității procesuale de folosință invocată prin întâmpinare (f. 18 vol. II, Încheierea civilă di data de 21.03.2023).

Totodată, se va lua act de renunțarea reclamantului, prin apărătorul ales, la petitul II din acțiunea introductivă având ca obiect obligarea pârâților la încetarea încălcării drepturilor nepatrimoniale aparținând reclamantului, prin desființarea cu caracter permanent a articolelor și înregistrărilor indicate, urmare a înlăturării acestora de către pârâți.

Pe cale de consecință, instanța, în temeiul art. 253 alin. 1 lit. C) Cod civil va constata caracterul ilicit al afirmațiilor referitoare la reclamant, făcute de pârâți prin publicarea articolului „EXCLUSIV. Culiță Sterp a ucis un om. Manelistul a fost implicat într-un al accident” pe site-ul www.romaniatv.net, prin publicarea articolului „Este bomba zilei! Culiță Sterp a ucis un om într-un alt accident rutier, după ce a adormit la volan. Va face închisoare cu executare!” pe pagina oficială România TV de pe rețeaua de socializare www. Facebook.com, în jurul orei 11:00 și prin difuzarea știrii „BREAKING NEWS! Accidentul ținut secret, Culiță Sterp a ucis un om” pe postul de televiziune România TV, la data de 29.11.2022, ora 20:01.

În temeiul art. 1349 și următoarele Cod civil, raportat la prevederile art. 254 alin. 4 Cod civil, va obliga pe pârâții RTV Properties Management SRL, Ridzone Computers S.R.L și Ciucă Roxana, în solidar, la plata sumei de 100.000 lei către reclamant, cu titlu de daune morale pentru atingerea adusă drepturilor la onoare, demnitate , reputație și imagine, drepturi nepatrimoniale încălcate prin articolele publicate și știrile difuzate. Iar pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat, se impune în temeiul art. 253 alin. 3 lit. a) Cod civil, obligarea pârâților la publicarea, pe cheltuiala lor, a dispozitivului prezentei hotărâri în cadrul articolelor dintr-un ziar de circulație națională, într-o manieră lizibilă, timp de o zi.

Comments

comentarii

Echipa de volei fete a Școlii Gimnaziale „Ion Luca Caragiale” Sibiu a obținut locul 1 la Cluj-Napoca în etapa zonală și locul 5 la nivel național.... Citește mai mult
Condiții meteo de iarnă pe Transalpina. Temperaturile au scăzut la – 5 grade Celsius, iar din cauza lapoviței și ninsorii, acțiunile de deszăpezire au fost stopate.... Citește mai mult

Lasă un răspuns