fbpx

RIL

RIL cu privire la pedeapsa pentru infracțiunile continuate-acte materiale judecate separat

Dacă o persoană este judecată ulterior pentru un act material ce intră în conținutul aceleiași infracținui continuate, judecătorul care judecă actul material va recalcula pedeapsa și va stabili o pedeapsă unică. În şedinţa din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a stabilit următoarele: Decizia nr.11  în dosarul nr.1128/1/2021 Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi stabileşte că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 37 din Codul penal, în ipoteza în care constată existența …

Citește mai mult

RIL admis pe Legea construcțiilor-Termenul de intrare în legalitate stabilit prin procesul verbal de contravenție este de recomandare

ICCJ a stabilit că termenul de intrare în legalitate stabilit în procesul verbal de constatare a contravenţiei nu este un termen  imperativ pentru contravenient, ci un termen de recomandare, ceea ce înseamnă că  partea se poate adresa autorităţii pentru intrarea în legalitate până la data sesizării  instanţei în vederea încadrării lucrărilor în prevederile autorizaţiei sau desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal. În şedinţa din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia și a …

Citește mai mult

Motivarea RIL-ului referitor la compunrea completului de judecată competent să soluţioneze conflictul de competenţă ivit în apel sau recurs

ICCJ a stabilit prin decizia nr. 8/2021 următoarele: ,,Completul de judecată competent să soluţioneze conflictul de competenţă ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului are compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual al cauzei în care s-a ivit, cu excepţia conflictelor date de lege în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care se soluţionează în complet de 3 judecători, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, sau în complet de 5 judecători, în cazul prevăzut de art. 136 alin. (3) din Codul de procedură civilă.” ,,Fiind vorba despre un incident …

Citește mai mult

Motivare RIL referitor la imposibilitatea instanței de a examina proporționalitatea suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul

ICCJ:,,Instanţa de judecată poate verifica şi modul de aplicare a sancţiunii complementare, astfel cum s-a statuat în Cauza Ioan Pop împotriva României (Cererea nr. 40.301/04, Decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), în care se arată că instanţele naţionale trebuie să ofere petentului cadrul necesar pentru a-şi expune cauza în condiţii de egalitate cu partea adversă, însă unicul control judiciar la care acestea sunt îndreptăţite este acela relativ la verificarea legalităţii aplicării sancţiunii complementare a suspendării temporare a dreptului de a conduce. Câtă vreme instanţa a reţinut legalitatea şi temeinicia procesului-verbal contestat şi nu a dispus anularea acestuia, nu poate …

Citește mai mult

Sesizare RIL cu privire la pedepsele accesorii în cazul concursului de infracțiuni

Procurorul general, Gabriela Scutea, a sesizat ICCJ cu privire stabilirea unui mod unitar de interpretare  şi aplicare a dispozițiilor legale referitoare la pedepsele accesorii în cazul concursului de infracțiuni. Sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 4596/1698/III-5 / 2021 / 16.06.2021 RECURS ÎN INTERESUL LEGII vizând „interpretarea art.45 alin.5  din  Codul  penal,  privind modalitatea de impunere a pedepsei accesorii în cazul concursului de infracțiuni”. Examenul jurisprudenței actuale  existente în  materie evidențiază două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia. I. Într-o primă orientare,  în  materia  tratamentului  penal  al  concursului de infracțiuni, impunerea pedepsei accesorii presupune o …

Citește mai mult

RIL-excepţia de nelegalitate poate fi invocată şi cu privire la actele administrative cu caracter individual adoptate sau emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004

În cadrul oricăror litigii, părțile vor putea invoca excepția de nelegalitate a actelor administrative, inclusiv a celor emise înaintea datei de 6 ianuarie 2005, dată la care a intrat în vigoare Legea contenciosului administrativ. Excepţia de nelegalitate cu privire la actele administrative cu caracter individual adoptate sau emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, respectiv a datei de 6 ianuarie 2005, a fost soluționată diferit de către instanțele judecătorești: fie erau respinse ca inadmisibile sau neîntemeiate, fie erau admise constatându-se nelegalitatea actului respectiv. Prin decizia nr.9 în dosarul nr.3375/1/2020, s-a pus capăt respingerii ca inadmisibile a excepției de …

Citește mai mult

Procurorul general: Termenul de intrare în legalitate din Legea construcțiilor nu este imperativ!

Procurorul general Gabriela Scutea a formulat poziție la un Recurs în interesul legii referitor la un articol din Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții. Potrivit acesteia, termenul de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de contravenție nu este imperativ. Redăm mai jos punctul de vedere al PG: Prin recursul în interesul legii declarat, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Alba Iulia solicită pronunţarea unei decizii de unificare a jurisprudenţei, în problema de drept vizând „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 50/1991, respectiv dacă în ipoteza în care partea nu a demarat sau nu a finalizat, …

Citește mai mult

Sesizare RIL: Formularea unei cereri de recuzare împiedică efectuarea de acte de procedură în continuarea judecății?

Curtea de Apel Galați a sesizat ÎCCJ – Completul de soluționare a recursului în interesul legii (RIL) cu următoarea problemă de drept: În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, formularea unei cereri de recuzare împiedică efectuarea de acte de procedură în continuarea judecății? Practica neunitară a fost constatată în urma analizării răspunsurilor transmise de către instanțe, la solicitarea Curții de Apel Galați. Art. 49 CPC –  Starea cauzei până la soluționarea cererii (1) Până la soluționarea declaraţiei de abţinere nu se va face niciun act de procedură în cauză. (2) Formularea unei …

Citește mai mult

RIL admis cu privire la compunerea completului desemnat să soluționeze conflictul de competență

Dacă conflictul de competență s-a ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului, componența completului care soluționează conflictul de competență va avea aceeași compunere ca și cea prevăzută de lege pentru apel sau recurs. Conflictele date de lege în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție se soluționează în complet de 3 judecători, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 sau în complet de 5 judecători în cazul prevăzut de art. 136 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În ședința din 17 mai 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – …

Citește mai mult

Motivare RIL admis referitor la soluţionarea apelului declarat împotriva hotărârii judecătorului-sindic

Motivarea deciziei în RIL referitoare la soluţionarea apelului declarat împotriva hotărârii judecătorului-sindic prin care s-a respins o cerere de trecere a debitorului la procedura falimentului sau prin care confirmă un plan de reorganizare a fost publicată în Monitorul Oficial. ÎCCJ a fost sesizată de Curtea de Apel Cluj Decizia Nr. 4/2021 din 15 martie 2021 ÎCCJ – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii este legal constituit, în conformitate cu dispoziţiile art. 516 alin. (1) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 34 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă …

Citește mai mult
error: Alert: Conținut protejat !!