RIL

Curtea de Apel Cluj a sesizat ÎCCJ cu un recurs în interesul legii (RIL) de importanță mare în multe litigii în domeniul fiscal și pe clauze abuzive din contracte nancare. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj, in data de 23 noiembrie 2021,a hotărât sesizarea Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu solicitarea de a se pronunţa asupra unei probleme de drept soluţionată in mod diferit de către instanţele judecătoreşti, prin hotărâri definitive. Astfel, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca, in virtutea prerogativelor sale legale, să ofere un răspuns cu forţa obligatorie pentru toate instanţele la …

ICCJ:,,În consecinţă, atât timp cât însăşi instanţa de contencios constituţional, în jurisprudenţa sa constantă, a confirmat faptul că modul de stabilire a pensiilor militare de stat, prin plafonarea cuantumului acestora, chiar şi în cazul celor care beneficiază de sporul aferent decoraţiilor militare, este în acord cu prevederile Constituţiei, singura interpretare care respectă aceste principii este că sporul corespunzător semnului onorific “Meritul Militar”, acordat în temeiul art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, este supus plafonării prevăzute de art. 60 din Legea nr. 223/2015.”   Prin Decizia nr. 16/2021 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 985 din …

Litigiile referitoare la drepturile salariale ale jandarmilor se vor soluționa de către secțiile sau completurile specializate în materia conflictelor de muncă din cadrul tribunalelor și nu de către cele de contencios administrativ.   În ședință publică din 27 septembrie 2021, ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi prin Decizia nr.19 în dosarul nr.1922/1/2021, a stabilit că: În interpretarea art. 382 lit. h) şi a art. 536 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 1 lit. p) teza I …

În  ipoteza  unui  concurs  de infracțiuni,  pedepsele accesorii se aplică pe lângă pedeapsa principală rezultantă numai dacă acestea au fost în prealabil individualizate de către instanță pe lângă cel puțin una dintre pedepsele individual stabilite pentru fiecare infracțiune în  parte.   În şedinţă publică din 27 septembrie 2021, prin Decizia nr.18 în dosarul nr.1838/1/2021, ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi astabilit că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispozițiilor art. 45 alin. (5) din Codul penal, în materia tratamentului penal al concursului de …

ICCJ a respins ca inadmisibil RIL-ul legat de interpretarea legii în problema cumulului reducerii vârstei standard de pensionare pentru persoanele cu handicap care au desfăşurat activitate şi în condiţiile superioare de muncă, reținând totuși că problema de interpretare există, însă practica judiciară neunitară existentă nu este suficient de consistentă. Prin Decizia nrr. 13/2021 din 28 iunie 2021, publicată în Monitorul oficial nr. 913 din 23 septembrie 2021, ICCJ a respins ca inadmisibil recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov, cu privire la următoarea problemă de drept: Interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. …

Dacă o persoană este judecată ulterior pentru un act material ce intră în conținutul aceleiași infracținui continuate, judecătorul care judecă actul material va recalcula pedeapsa și va stabili o pedeapsă unică. În şedinţa din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a stabilit următoarele: Decizia nr.11  în dosarul nr.1128/1/2021 Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi stabileşte că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 37 din Codul penal, în ipoteza în care constată existența …

ICCJ a stabilit că termenul de intrare în legalitate stabilit în procesul verbal de constatare a contravenţiei nu este un termen  imperativ pentru contravenient, ci un termen de recomandare, ceea ce înseamnă că  partea se poate adresa autorităţii pentru intrarea în legalitate până la data sesizării  instanţei în vederea încadrării lucrărilor în prevederile autorizaţiei sau desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal. În şedinţa din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia și a …

ICCJ a stabilit prin decizia nr. 8/2021 următoarele: ,,Completul de judecată competent să soluţioneze conflictul de competenţă ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului are compunerea prevăzută de lege pentru stadiul procesual al cauzei în care s-a ivit, cu excepţia conflictelor date de lege în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care se soluţionează în complet de 3 judecători, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, sau în complet de 5 judecători, în cazul prevăzut de art. 136 alin. (3) din Codul de procedură civilă.” ,,Fiind vorba despre un incident …

ICCJ:,,Instanţa de judecată poate verifica şi modul de aplicare a sancţiunii complementare, astfel cum s-a statuat în Cauza Ioan Pop împotriva României (Cererea nr. 40.301/04, Decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), în care se arată că instanţele naţionale trebuie să ofere petentului cadrul necesar pentru a-şi expune cauza în condiţii de egalitate cu partea adversă, însă unicul control judiciar la care acestea sunt îndreptăţite este acela relativ la verificarea legalităţii aplicării sancţiunii complementare a suspendării temporare a dreptului de a conduce. Câtă vreme instanţa a reţinut legalitatea şi temeinicia procesului-verbal contestat şi nu a dispus anularea acestuia, nu poate …

Procurorul general, Gabriela Scutea, a sesizat ICCJ cu privire stabilirea unui mod unitar de interpretare  şi aplicare a dispozițiilor legale referitoare la pedepsele accesorii în cazul concursului de infracțiuni. Sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 4596/1698/III-5 / 2021 / 16.06.2021 RECURS ÎN INTERESUL LEGII vizând „interpretarea art.45 alin.5  din  Codul  penal,  privind modalitatea de impunere a pedepsei accesorii în cazul concursului de infracțiuni”. Examenul jurisprudenței actuale  existente în  materie evidențiază două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia. I. Într-o primă orientare,  în  materia  tratamentului  penal  al  concursului de infracțiuni, impunerea pedepsei accesorii presupune o …