RIL

În cadrul oricăror litigii, părțile vor putea invoca excepția de nelegalitate a actelor administrative, inclusiv a celor emise înaintea datei de 6 ianuarie 2005, dată la care a intrat în vigoare Legea contenciosului administrativ. Excepţia de nelegalitate cu privire la actele administrative cu caracter individual adoptate sau emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, respectiv a datei de 6 ianuarie 2005, a fost soluționată diferit de către instanțele judecătorești: fie erau respinse ca inadmisibile sau neîntemeiate, fie erau admise constatându-se nelegalitatea actului respectiv. Prin decizia nr.9 în dosarul nr.3375/1/2020, s-a pus capăt respingerii ca inadmisibile a excepției de …

Procurorul general Gabriela Scutea a formulat poziție la un Recurs în interesul legii referitor la un articol din Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții. Potrivit acesteia, termenul de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de contravenție nu este imperativ. Redăm mai jos punctul de vedere al PG: Prin recursul în interesul legii declarat, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Alba Iulia solicită pronunţarea unei decizii de unificare a jurisprudenţei, în problema de drept vizând „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 50/1991, respectiv dacă în ipoteza în care partea nu a demarat sau nu a finalizat, …

Curtea de Apel Galați a sesizat ÎCCJ – Completul de soluționare a recursului în interesul legii (RIL) cu următoarea problemă de drept: În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, formularea unei cereri de recuzare împiedică efectuarea de acte de procedură în continuarea judecății? Practica neunitară a fost constatată în urma analizării răspunsurilor transmise de către instanțe, la solicitarea Curții de Apel Galați. Art. 49 CPC –  Starea cauzei până la soluționarea cererii (1) Până la soluționarea declaraţiei de abţinere nu se va face niciun act de procedură în cauză. (2) Formularea unei …

Dacă conflictul de competență s-a ivit în calea de atac a apelului sau în calea de atac a recursului, componența completului care soluționează conflictul de competență va avea aceeași compunere ca și cea prevăzută de lege pentru apel sau recurs. Conflictele date de lege în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție se soluționează în complet de 3 judecători, conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 sau în complet de 5 judecători în cazul prevăzut de art. 136 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În ședința din 17 mai 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – …

Motivarea deciziei în RIL referitoare la soluţionarea apelului declarat împotriva hotărârii judecătorului-sindic prin care s-a respins o cerere de trecere a debitorului la procedura falimentului sau prin care confirmă un plan de reorganizare a fost publicată în Monitorul Oficial. ÎCCJ a fost sesizată de Curtea de Apel Cluj Decizia Nr. 4/2021 din 15 martie 2021 ÎCCJ – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii este legal constituit, în conformitate cu dispoziţiile art. 516 alin. (1) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 34 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă …

ICCJ: ,,Sesizarea privind aplicarea principiului nominalismului monetar, în cazul în care suma împrumutată este stabilită în monedă străină, iar restituirea se realizează în aceeaşi monedă, ridică o problemă de aplicare a dispoziţiilor legale considerate a fi incidente în speţă, întrucât stabilirea dacă o clauză nenegociată, dintr-un contract de credit încheiat cu un consumator, integrează dispoziţia legală ce reglementează principiul nominalismului monetar în domeniul contractual, ori părţile au convenit, în mod expres, să înlăture incidenţa normei din Codul civil, ori au convenit, în mod indirect, derogarea de la regula de drept reprezintă chestiuni de fapt care se stabilesc cazual, în concret, …

Dispozițiile din codul silvic referitoare la sporul de risc sunt suficient de clare și precise pentru ca personalul silvic să beneficieze de sporul de risc de 25% și în absența elaborării normelor, regulamentelor, instrucţiunilor şi ghidurilor de bune practici. În şedinţa din 12 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit a soluționat sesizarea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia și a pronunțat următoarea soluție: Decizia nr.7  în dosarul nr.280/1/2021 Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi, în …

Funcţionarii publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu pot solicita drepturi salariale aplicabile ,,împuternicirilor pe funcție”, în cazul ,,deciziilor pe zi de unitate”. În şedinţa din 12 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit a soluționat sesizarea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia și a pronunțat următoarea soluție: Decizia nr.6  în dosarul nr.108/1/2021 Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia și, în consecinţă, stabilește că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 55 …

Analiza proporționalității sancțiunii complementare de suspendare a dreptului de a conduce în cadrul plângerilor contravenționale nu va mai fi posibilă. Dacă până acum exista practică judiciară de admitere în parte a plângerilor contravenționale, în sensul că instanțele de judecată analizând proporționalitatea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce procedau fie la înlăturarea sancțiunii complementare, fie la reducerea perioadei de suspendare, de la publicarea deciziei  RIL în Monitorul Oficial, instanțele nu vor mai putea examina proporționalitatea sancțiunii complementare amintite, singura posibilitate de anulare a sancțiunii complementare fiind admiterea în totalitate a plângerii contravenționale. În şedinţa din 12 aprilie 2021, Înalta …

Prin Decizia nr. 1/2021 din 18 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 277 din 19 martie 2021, ICCJ a admis recursul în interesul legii și a stabilit că interpretarea dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ este în sensul că ,,încetarea de drept a mandatului de primar, intervine chiar dacă acesta este ulterior mandatului în cursul căruia a fost constatată starea de incompatibilitate printr-un raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, a cărui legalitate a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă. Decizia pronunțată de către ICCJ pune capăt unei dileme ivite în interpretarea prevederilor …