Acasă » INTERVIURI » Sabrina Matei, prima la INM în 2017: ”Judecătorul, prin deciziile sale, își propune să vindece comportamente”

Sabrina Matei, prima la INM în 2017: ”Judecătorul, prin deciziile sale, își propune să vindece comportamente”

Sabrina Maria Matei, tânăra care a intrat prima la INM în acest an, a început Facultatea de Medicină, dar a schimbat-o cu cea de Drept, unde și-a descoperit pasiunea pentru domeniul juridic. Spune acum că profesia de judecător are multe în comun cu cea de medic. ”Judecătorul, prin deciziile sale, deși nu vindecă bolile trupului, își propune să vindece comportamente.”, s-a exprimat frumos Sabrina Matei în interviul pentru Clujust.ro

Sabrina Matei, originară din Satu Mare și absolventă a Facultății de Drept UBB Cluj, are cea mai mare notă de la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii – 9,213. Tânăra în vârstă de 25 de an a avut 91 de puncte la proba de verificare a cunoștințelor juridice și 86 la testul de raționament logic. După acestea, a primit nota 10 la interviu.

Clujust: După un an de pauză (2016), din nou un absolvent de la UBB Cluj intră primul la INM (April Roman – 2014 și Amelia Băbuță – 2015) . Ești mandră ca duci mai departe faima facultății?

Sabrina Matei: Este o onoare pentru mine să contribui la o nouă confirmare a calității pregătirii de la UBB Cluj. Consider că renumele facultății se datorează în cea mai mare măsură ansamblului rezultatelor foarte bune obținute de colegii mei atât în anii anteriori, cât și anul acesta.

Clujust: Te-au inspirat cele două absolvente care au mai intrat primele la INM?

Sabrina Matei: Cu siguranță că exemplul dat de colegele mele inspiră orice student care își dorește să devină magistrat, deoarece prin reușita lor au demonstrat că munca eficientă și susținută este calea pentru a atinge acest țel.

In 2014 erau 4.000 de candidați, acum au fost circa 2.500. De ce crezi ca a scăzut numărul așa mult?

Observăm într-adevăr că numărul candidaților a scăzut. Cu toate acestea, e greu să identificăm la acest moment un tipar care să indice că vom asista în continuare la aceeași tendință. Totuși, dacă această tendință ar exista, ipotetic am putea găsi mai mulți factori care pot contribui la o scădere a numărului de candidați, cum ar fi scăderea numărului absolvenților facultăților de drept sau poate o orientare a mai multor absolvenți spre alte profesii juridice.

Toți cei care visează să intre la INM cred că vor să știe cum te-ai pregătit? Care e cheia succesului?

Văd succesul mai degrabă ca pe un drum individualizat decât ca pe o ușă unică pe care să o deschizi fiindcă ai găsit cheia potrivită. Sintagma „cheia succesului” mă duce cu gândul la o singură opțiune, în vreme ce eu cred că există mai multe căi prin care un candidat poate trece cu bine de probe. Punctul comun al acestor căi este faptul că ele sunt construite de fiecare candidat în parte astfel încât să implice o muncă eficientă, adică un efort care să ducă atât la rezultate cantitative, cât și calitative. În ceea ce mă privește, cea mai intensă pregătire a fost cea de pe parcursul facultății. În anul 4 am început efectiv pregătirea pentru INM și mi-am întocmit planul de acțiune, iar în perioada imediat anterioară examenului m-am axat pe reluarea materiei într-un ritm mai alert, fiindcă timpul a fost scurt. Astfel, cred că o pregătire eficientă este una spațiată în timp și care are la bază o strategie adaptată stilului propriu de învățare.

Ce sau cine te-a ajutat cel mai mult în perioada de pregătire?

Principalul sprijin a fost cel din partea părinților și din partea  persoanelor apropiate care au înțeles implicațiile unui astfel de proces dificil și îndelungat și au încercat să mă ajute cât de mult astfel ca eu să mă pot concentra. M-a ajutat bineînțeles pregătirea de pe parcursul facultății, fiindcă ea a constituit atât fundația, cât și o bună parte din construcția finală care s-a realizat pas cu pas pe măsura pregătirii pentru examen. De asemenea, planul de acțiune de care aminteam anterior a fost un reper foarte important pentru mine, deoarece îmi oferea feedback legat de timp și de materie.

Care probă a fost mai grea, grila la cunoștințe juridice sau interviul?

Din perspectiva mea, interviul a fost proba care a părut inițial mai dificilă, deoarece erau mai multe aspecte necunoscute, iar incertitudinea ne face mai precauți, mai predispuși la îngrijorări. Cu toate acestea, după susținerea interviului perspectiva mea s-a schimbat deoarece proba interviului nu a adus cu ea o confirmare a acelor îngrijorări. Interviul a fost o discuție formală, dar naturală, desfășurată în principal pe baza celor menționate de mine în fișa de prezentare, în eseu și pe parcursul discuției. Nu cred că interviul este proba cea mai grea, dar îmi este greu să o compar cu proba de cunoștințe juridice deoarece cele două probe testează aspecte diferite. Toate cele trei probe sunt dificile în felul lor. Prima, prin volumul de materie și riscul de confuzie care se poate produce în timpul examenului. A doua, prin multitudinea de probleme care își cer rezolvarea într-un timp foarte scurt, iar interviul prin faptul că ne determină să părăsim zona de confort și să ne exprimăm oral, în fața unei comisii. Interviul presupune o luptă internă cu propriile temeri pentru a ne putea expune așa cum suntem.

Ce crezi că se urmărește la interviu?

Interviul este privit de multe ori ca fiind o probă incertă, însă toate aspectele care se verifică pe parcursul interviului sunt menționate atât în Regulamentul de concurs, cât și în alte documente. Astfel, capacitatea de gândire autonomă, aptitudinea de a comunica eficient, folosirea corectă a limbii române și celelalte componente se verifică pe tot parcursul interviului. Pe lângă aceste aspecte, consider că interviul oferă ocazia de a evalua candidatul în ansamblu, de a-i observa comportamentul în situații de stres, de a-i permite să-și expună personalitatea. Cred că interviul își propune să dezvăluie dacă un candidat prezintă o structură umană și morală compatibilă cu profilul de magistrat și dacă prin comportamentul, cuvintele și gesturile sale transmite echilibru. Interviul gravitează în jurul noțiunii de echilibru.

Ce vrei să te faci, procuror sau judecător?

Îmi doresc să exercit funcția de judecător.

Ce calități crezi că trebuie să aibă un  judecător?

În primul rând, un judecător este loial valorilor umane și profesionale și este conștient de responsabilitatea pe care o are în societate. Prin comportamentul său transmite echilibru și se preocupă de înțelegerea societății în care trăiește. De asemenea, conștiinciozitatea, responsabilitatea și integritatea ar fi bine să se releve în comportamentul unui judecător. Cred că un judecător poate fi flexibil, dar în același timp ferm. Pe lângă toate acestea, un aspect de mare importanță este ca judecătorul să aibă intenția și disponibilitatea de a-și însuși și de a perfecționa toate calitățile cerute de profesie. Pentru magistrat, învățarea are caracter continuu. Cred că dorința (acompaniată de acțiune) de a învăța mereu, de a evolua atât uman cât și profesional oferă premisele pentru exercitarea cu succes a acestei profesii.

Ca absolvent care a intrat din prima la INM, la 25 de ani, ce părere ai despre propunerea ministrului Justiție de a impune pragul de vârstă de 30 de ani?

Cred că impunerea pragului de vârstă ar fi un dezavantaj pentru sistemul nostru judiciar. În primul rând. dacă ne gândim la parcursul vieții unui tânăr absolvent este de așteptat ca acesta să își dorească să devină cât mai repede independent. Astfel, dacă un absolvent nu ar putea intra la INM se va orienta spre alte profesii. Cred că fiecare profesie juridică ne formează într-o anumită măsură stilul de gândire, de acțiune și perspectiva. La vârsta de 30 ani un astfel de absolvent ar avea deja o experiență relevantă în altă profesie juridică și astfel ar fi mult mai puțin motivat să își schimbe traiectoria. Un alt argument în acest sens este faptul că la 30 de ani, în medie, tinerii au deja o familie și decizia de a merge la INM presupune desprinderea de aceasta pentru doi ani și incertitudinea legată de locația în care și-ar desfășura activitatea. Astfel, pragul de vârstă ar avea cel mai probabil un efect de îndepărtare de magistratură a celor mai bine pregătiți absolvenți.

”Dreptul mi-a oferit noi perspective de a înțelege realitatea”

Ai fost la altă facultate înainte de drept?

Da, după absolvirea liceului am ales Medicina Generală. Am studiat un an și jumătate la UMF Cluj. Am constatat că profesia de medic nu mi se potrivea. Deși îmi plăceau materiile studiate, a fi medic presupune mult mai mult de atât. A fost o experiență foarte valoroasă din care am avut multe de învățat, dar mi-am dorit să găsesc pasiunea pe care o vedeam în ochii unor colegi de la medicină. Dreptul mi-a oferit atât pasiunea căutată, cât și șansa de a mă cunoaște pe mine însămi și de a avea acel sentiment de apartenență care ne face să nu simțim oboseala, care ne motivează independent de circumstanțe. Dreptul mi-a oferit noi perspective de a înțelege realitatea.

Când te-ai hotărât să devii magistrat și de ce?

După experiența de la Medicină mi-am propus să nu aleg pripit un anumit drum până ce nu ajung să cunosc profesiile juridice și ceea ce implică ele. După anul 1 am fost atrasă de profesia de judecător, însă am decis să îmi păstrez mintea deschisă. După ce am avut ocazia să observ atât activitatea judecătorilor, cât și a avocaților decizia s-a conturat treptat. Deși activitatea avocatului este una frumoasă și antrenantă, mi-a plăcut mai mult activitatea din instanță. În urma participării la concursuri de procese simulate am observat că îmi este mai dificil să acționez în postura de avocat sau de procuror și că este mai natural pentru mine să pun în balanță argumentele prezentate și să identific soluția legală. Am observat același aspect la facultate, în timpul discuțiilor și rezolvării de spețe. Nu în ultimul rând, am observat în anul 3 că profesia de judecător are multe în comun cu cea de medic. Alesesem Medicina pentru că doream să am o contribuție de vindecare a societății, iar judecătorul, prin deciziile sale, deși nu vindecă bolile trupului, își propune să vindece comportamente.

Ești pregătită să împarți dreptatea? Sau cum vezi rolul pe care îl vei avea în societate?

După cum am menționat, cred că judecătorul are rolul de a contribui la îndreptarea comportamentelor umane. Acest rol implică o mare responsabilitate pe care îmi doresc să o conștientizez pe tot parcursul carierei. Judecătorul acționează în slujba legii, iar prin aceasta contribuie la înfăptuirea păcii sociale. Deocamdată mai am multe de învățat și nu aș putea spune că sunt pregătită să împart dreptatea, însă îmi doresc ca pe parcursul studiilor și pe tot parcursul carierei să mă dezvolt atât uman, cât și profesional pentru a deveni un bun magistrat.

Ai un model în viață sau admiri persoane din domeniul juridic? Un motto?

E greu să aleg un singur model deoarece sunt foarte multe persoane de la care am învățat aspecte diferite. Am câte un model sau mai multe modele pentru fiecare valoare pe care o prețuiesc. Îi admir pe toți profesorii mei de la UBB Cluj, cărora le mulțumesc pentru implicare și pentru fermitatea care m-a ajutat să îmi dezvolt capacitatea de autodisciplină. În ceea ce privește motto-ul, îl voi indica pe cel care m-a inspirat pe parcursul pregătirii, un citat al lui Leonard Bernstein: ”To achieve great things, two things are needed: a plan and not quite enough time” (Pentru a avea mari realizări e nevoie de două lucruri: de un plan și de timp insuficient)

Hobby-uri?

În timpul liber îmi place să scriu proză și poezie. Alte activități preferate sunt înotul și drumețiile montane lejere. Adesea prefer să ascult muzică aparținând unor genuri diverse.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!