fbpx

Cum a scăpat un bărbat judecat pentru șantaj și lipsire de libertate de executarea pedepsei. Ce a contat în ochii judecătorilor

Judecătorii Curții de Apel Cluj i-au redus și suspendat pedeapsa unui bărbat din Șimleu Silvaniei, condamnat în primă instanță la 3 ani și 8 luni închisoare cu executare pentru șantaj și lipsire de libertate. Inculpatul, alături de alți patru bărbați care au primit pedepse cu suspendare și la Judecătoria Șimleu Silvaniei, a sechestrat și amenințat cu moartea un bărbat pentru a-l face să semneze contract prin care care își vindea fictiv autoturismul.

În rechizitoriu s-a reţinut în esenţă că ”în data de 06.12.2019, persoana vătămată B.G.I. a formulat o plângere penală la Poliția Municipiului Zalău, în care arăta faptul că, la data de 04.12.2019, în timp ce se afla la locuința inculpatului R.I.M. din oraşul Șimleu Silvaniei, acesta din urmă a amenințat-o cu un pistol, cu acte de violență și cu moartea, împreună cu alte persoane . Urmare a presiunilor arătate mai sus, persoana vătămată a fost constrânsă, să redacteze un contract de vânzare cumpărare prin care și-a vândut autoturismul marca BMW 320, de culoare neagră, cu nr. provizorii, concubinei inculpatului R.I.M (inculpata C.M.), autoturism de care a fost deposedată din acel moment și care a rămas la locuința inculpatului R.I.M”

Lipsirea de libertate a persoanei vătămate a fost pe o perioadă de aproximativ 4 ore şi jumătate, ”timp în care aceasta a fost ameninţată cu acte de violenţă şi cu moartea cu scopul de a recunoaşte pretinsa sustragere de la inculpaţii R.I. şi C.M. a unor sume de bani şi telefoane mobile (în timp ce inculpaţii se aflau într-o altă ţară pentru a derula afaceri) şi pentru a se angaja să restituie aceste bunuri. La un moment dat pe parcursul restrângerii libertăţii de mişcare a persoanei vătămate, inculpatul R. a ameninţat-o şi cu un pistol tip airsoft cu bile, trăgând de două ori pe lângă persoana vătămată.”, se mai arată la dosar.

Capul operațiunii a fost singurul condamnat la închisoare cu executare în primă instanță, mai exact la 3 ani și 8 luni închisoare. Acesta a reușit să impresioneze judecătorii Curții de Apel, care i-au redus pedeapsa la 3 ani și au dispus suspendarea executării pe un termen de supraveghere de 4 ani.

Apărătorii inculpatului au arătat în apel următoarele:

”Înscrisurile pe care le-a anexat la dosarul cauzei, sunt mai mult decât elocvente în ceea ce îl priveşte pe acesta şi mediul din care provine. Recomandările de la primarul oraşului, de la angajatorul acestuia precum şi de la preotul paroh, atestă excelenta sa integrare în comunitatea locală restrânsă, unde este perceput ca fiind un om harnic şi familist.

Deși instanţa fondului face referire la aceste aspecte şi reţine in favoarea inculpatului aspectele la care a făcut referire, reţinând în mod expres faptul că : „inculpatul este integrat în societate, din punct de vedere familial şi al locului de muncă, instanţa va considera că acesta beneficiază, încă de premisa conştientizării pe viitor a faptelor sale şi de posibilitatea îndreptării, aceasta apreciază totuşi că singura modalitate de individualizare judiciară a pedepsei care îi poate fi aplicată acestuia este închisoarea în regim de detenţie, fără a arăta însă de ce o pedeapsă a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere nu ar fi suficientă.

Apreciază inculpatul că o condamnare de această natură este o greşeală în ceea ce îl priveşte pe acesta. Faptul că acesta nu provine dintr-un mediu infracţional, este la primul contact cu legea penală, are o familie, care s-a extins de doar câteva luni, prin apariţia fetiţei sale, precum şi un loc de muncă stabil prin care asigură traiul soţiei şi copiilor săi, sunt argumente incontestabile pentru a i se putea oferi clemenţa instituită de dispoziţiile art. 91 cod penal. Nu există absolut niciun beneficiu, pentru nimeni, care ar putea justifica  încarcerarea inculpatului la acest moment, în condiţiile în care nici măcar persoana vătămată nu solicită acest lucru, prejudiciul material suferit de aceasta fiind recuperat imediat după comiterea faptelor, acesta neconstituindu-se parte civilă în procesul penal.

Este necesar a se analiza şi impactul pe care o astfel de condamnare l-ar putea avea în rândul familiei sale, care ar rămâne fără singurul susţinător financiar şi moral, iar concubina acestuia cu responsabilitatea îngrijirii a doi copii cu vârste extrem de fragede.

În mod cât se poate de clar o condamnare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, însoţită de multitudinea de obligaţii accesorii prevăzute de art. 93 cod penal, Ia fel cum a fost dispusă în sarcina celorlalţi inculpaţi, este aptă a produce exact acelaşi rol educativ şi coercitiv şi în cazul inculpatului

Simplul fapt că incidentul s-a produs în locuinţa acestuia şi că acesta a utilizat pistolul de tip airsoft (armă neletală) în scopul intimidării persoanei vătămate, a cântărit, din punctul nostru de vedere, în mod nejustificat de greu la alegerea cuantumului şi felului sancţionării inculpatului

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, acesta nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de stabilire a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancţiunii, aşa încât, respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei, aceste ultime aspecte fiind ignorate în totalitate de către instanţa fondului.”

Judecătorii CA Cluj arată în motivare:

”În privinţa inculpatului R.I.M., deşi nu toate argumentele invocate de inculpat în susţinerea apelului declarat pot fi primite sau îi justifică în vreo măsură acţiunile ilicite (de exemplu convingerea sa în sensul că victima i-ar fi sustras o sumă mare de bani), examinând în mod coroborat criteriile relevante în procesul de individualizare a sancţiunilor penale, Curtea apreciază că încarcerarea inculpatului la acest moment pentru executarea unei pedepse în regim de detenţie nu ar reprezenta o sancţiune care să asigure un just echilibru între scopul punitiv al sancţiunii penale şi cel preventiv, existând riscul ca izolarea la acest moment a inculpatului de societate faţă de modul în care a conştientizat gravitatea faptelor sale şi modul în care şi-a derulat mai departe viaţa, să fie contrară scopului preventiv al sancţiunii penale.

Curtea apreciază că faţă de contribuţia efectivă a inculpatului R.I. la pregătirea infracţiunilor, ameninţarea, şantajarea şi lipsirea de libertate a persoanei vătămate, raportat la limitele de pedeapsă reduse prin aplicarea beneficiului judecării în procedura recunoaşterii învinuirii, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de şantaj a fost temeinic individualizată, depăşind cu 8 luni de închisoare limita minimă a pedepsei. Față de modul în care au fost comise faptele şi legătura dintre acestea, Curtea apreciază însă că în privinţa infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal se impune reducerea pedepsei de la 3 ani închisoare la 2 ani şi 4 luni închisoare.

Curtea reţine că în procesul complex al individualizării sancţiunii penale trebuie pus în balanţă fiecare detaliu ce caracterizează faptele comise de inculpat şi persoana acestuia, iar scopurile sancţiunii penale trebuie urmărite din această perspectivă.  Având în vedere faptul că infracţiunile obiect al prezentei cauze au reprezentat primul şi singurul contact cu legea penală al inculpatului R.I.M pe teritoriul României, dar şi integrarea inculpatului în societate şi conştientizarea gravităţii faptelor comise, timpul scurs de la data faptelor şi faptul că victima nu a fost rănită în urma acţiunilor agresive săvârşite împotriva sa, Curtea apreciază că scopul punitiv poate fi atins la acest moment faţă de inculpat şi prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere în cuantum maxim, de 4 ani.

Inculpatul a fost condamnat în străinătate în anul 2016 pentru „conducerea periculoasă” (fără a se putea stabili dacă această faptă este incriminată în România) şi în anul 2021 pentru falsificarea de documente, sancţiuni care nu au fost recunoscute de autorităţile române şi care nu relevă implicarea inculpatului în alte conduite agresive.

Față de toate considerentele expuse anterior, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.proc.pen., Curtea va respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva sentinţei penale nr. ##/29.03.2023 a Judecătoriei Şimleul Silvaniei.

În temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C.proc.pen., va admite apelul declarat de inculpatul R.I.M, C.N.P. #############, fiul lui ###### și #####, născut la data ########## în Șimleu Silvaniei, ####### #####, cu domiciliul în orașul Șimleu Silvaniei, str. Gh. #####, nr. 4, #### #####, împotriva sentinţei penale nr. ##/29.03.2023 a Judecătoriei Şimleul Silvaniei, pe care o va desfiinţa pe latură penală în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate inculpatului R.I.M. şi modalitatea de individualizare a executării pedepsei rezultante, şi pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite:

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului R.I.M pentru comiterea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 205 alin. 1 şi alin. 3 lit. a C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. de la 3 ani închisoare la 2 ani şi 4 luni închisoare.

Va menţine pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului R.I.M. pentru comiterea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. 3 C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen.

În temeiul art. 38 şi art. 39 alin. 1 lit. b C.pen. va contopi cele două pedepse aplicate inculpatului ### #### ######, aplicând astfel pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 4 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, rezultând pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 91 C.pen. va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen.”

Comments

comentarii

Când zborul Jeju Air 2216 s-a prăbușit pe un aeroport sud-coreean, a derapat într-un dig dincolo de pistă și a luat foc, părea imposibil ca vreunul dintre cei 181 de ocupanți să supraviețuiască.... Citește mai mult
Săptămâna viitoare vine cu o răcire accentuată a vremii și temperaturi negative. Prognoza meteo actualizată.... Citește mai mult
Sărbători fericite!

Lasă un răspuns