Amelia Băbuță, absolventa Facultății de Drept UBB Cluj care a intrat prima la INM anul acesta, arată într-un interviu exclusiv pentru CLUJUST cum s-a pregătit pentru fiecare probă a concursului și ce contează în fața comisiei de la interviu. Absolventă din această vară, tânăra de 23 de ani, spune că a fost inspirată de reușită de anul trecut a colegei sale mai mari cu un an, April Roman.

Amelia Băbuță, 23 de ani, este originară din județul Neamț, unde a absolvit Colegiul Naţional „Roman-Vodă” din Roman. În 2015 a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca și a dat pentru prima dată examenul dur de intrare a Institutul Național al Magistraturii, examen pe care unii îl dau de numeroase ori pentru a intra. Tânăra absolventă a intrat din prima și chiar de pe prima poziție. A fost notată cu 10 la interviu, ultima probă, unde, potrivit ei, membrii comisiei ”caută să găsească oameni de caracter, care nu se îndoaie la orice suflare de vânt”. Citiți mai jos cum s-a pregătit pentru concurs, de ce îl care ca model pe Tolstoi și de ce vrea să se facă procuror, tânăra ce are ca hobby-uri lectura, cinematografia, teatrul, pictura, drumeţiile și tenisul de masă.

Clujust: Ai intrat din prima și chiar prima la INM. Cum te simți acum după concurs?

Amelia Băbuță: Extenuată, dar fericită. Acest examen a fost un adevărat maraton, plin de emoţii şi bucurii, ore intense de studiu şi drumuri lungi până la Bucureşti. Dar tot efortul a meritat.

Clujust: Și anul trecut a intrat o proaspată absolventă de la Cluj. O cunoști? Te-a inspirat?

Amelia Băbuță: O cunosc pe April Roman doar din vedere, dar a fost un adevărat model pentru cei care am dat examenul anul acesta. Ne întrebam oare cum a reuşit, dar eram şi liniştiţi gândindu-ne că se poate. Am auzit numeroase poveşti cu eşecuri, iar reuşita ei, pe mine cel puţin, chiar m-a inspirat.

Te gândeai că o sa intri așa sus?

Sincer, nu. A fost o surpriză plăcută. Plecasem cu gândul de a fi în cei 140, asta ne dorim toţi. Mi-am dat seama după proba juridică de faptul că am şanse reale să intru, dar nu mă aşteptam să fiu chiar prima.

Cât a contat facultatea și cât pregătirea individuală pentru INM?

Foarte mult contează pregătirea în facultate, profesorii au un rol foarte important. Ei ne oferă baza şi liniile directoare în însuşirea cunoştinţelor juridice, ne ghidează în acest sens, iar în acelaşi timp ne pregătesc şi moral pentru viitoarele profesii juridice. Desigur, contează mult şi studiul individual. La drept, mare parte e studiu individual şi aici nu te mai poate ajuta niciun profesor. Depinde de fiecare să-şi găsească o modalitate eficientă de a învăţa.

Îți dai seama că toți studenții și absolvenții vor să știe cum ai reușit?

Da, sunt conştientă. Şi stiu că mulţi caută o reţetă secretă şi nu sunt multumiţi cu un răspuns precum „am învăţat”, dar acesta este adevărul. Am învăţat. Dar ca orice altă activitate şi în drept ¾ e muncă, iar ¼ e acel ceva care ne defineşte pe fiecare. Dar cel mai mult contează munca. Fără muncă, talentul, sclipirea sau ce o fi nu e suficient.

Cum te-ai pregătit pentru grilele din materiile juridice? Dar pentru cele de raționament?

Consider că pregătirea pentru proba juridică începe încă din anul I, semestrul I. Eu am învăţat constant în toţi cei patru ani de facultate şi mi-am însuşit treptat cunoştinţele. Pregătirea nu începe cu un an înainte prin nopţi nedormite şi ore nesfârşite de studiu. Sincer, în anul patru am recapitulat, am reluat toate materiile din anii anteriori, fără să mă extenuez. Desigur, în cele două luni dintre susţinerea examenului de licenţă şi cel de INM am depus un efort mai mare, ceea ce este firesc. Am citit şi doctrină, dar am preferat mai întâi să înţeleg şi să cunosc codurile.

Pentru proba de raţionament logic m-am pregătit în cele două săptămâni dintre examene. Am citit ghidul disponibil pe website-ul INM-ului şi am rezolvat subiectele din anii trecuţi. Personal, consider că m-a ajutat şi faptul că în liceu am fost olimpică la logică. A trecut mult timp de atunci, dar gândirea logică nu se pierde. Plus, dreptul în sine e în mare parte logică.

Până la urmă, diferența se face la interviu. Am văzut că primul clasat după prima etapă a fost respins la interviu. Cum îți explici?

Într-adevăr anul acesta membrii comisiilor au fost mult mai stricţi cu notarea la interviu şi am citit că îşi doresc să mărească importanţa acestei probe. Am văzut că primul clasat la celelalte două probe a fost respins, dar nu sunt în măsură a mă pronunţa asupra acestui aspect.

Ai făcut o pregătire specială pentru interviu? Ce factori crezi că sunt importanți în fața comisiei?

Pregătirea pentru interviu nu este ceva foarte simplu, pentru că în mare nu ştii ce să pregăteşti. Am citit codul deontologic, statutul şi legea de organizare ale magistraţilor, precum şi principiile de la Bangalore şi alte documente asemănătoare, dar ei caută să te cunoască pe tine ca persoană, să vadă dacă vei face faţă profesiei de magistrat. Înainte de interviu, doamna profesor Andrea Chiş (profesor de drept procesual civil la drept UBB) a ţinut o întâlnire cu cei care am ajuns la etapa interviului. Au fost câteva ore relaxante pe iarbă în parc în care am vorbit despre posibile subiecte, posibile răspunsuri, atitudinea în faţa comisiei ş.a. Mie chiar mi-au fost de mare ajutor sfaturile doamnei profesor şi sunt sigură că şi altor colegi de asemenea. Oricum, pe parcursul celor patru ani, numeroşi profesori ne-au oferit sfaturi în ceea ce priveşte pregătirea pentru profesiile juridice.

Consider că membrii comisiei au apreciat foarte mult sinceritatea, seriozitatea şi spontaneitatea. Sigur caută să găsească oameni de caracter, care nu se îndoaie la orice suflare de vânt şi care sunt capabili să depăşească eventuale obstacole care s-ar ivi în carieră.

Ce întrebări ți s-au pus? Atât cât îți amintești.

Multe întrebări au vizat motivul pentru care am ales să dau la INM şi să devin procuror şi dacă sunt pregătită, cât şi potrivită pentru această profesie. Au fost şi întrebări de cultură generală privind cărţi citite, filme, piese de teatru. Desigur, au fost şi întrebările asupra eseului şi asupra speţei de etică juridică unde am observat că membrii comisiei încearcă să te pună în multiple scenarii care mai de care mai problematice.

Deci înțeleg că vrei să devii procuror. De ce?

E o dorinţă care s-a înfiripat încă din anul I şi care a devenit din ce în ce mai puternică pe parcurs. În liceu oscilam între drept şi psihologie judiciară. Îmi plăcea ideea de a lucra cu victimele infracţiunilor, precum şi cu făptuitorii. Am ales dreptul pentru că le îmbină pe ambele şi pentru că te pune şi în situaţia de a vedea mereu ambele laturi ale unei probleme. Profesia de procuror mi se pare una plină de provocări şi e ceea ce caut, o profesie care să mă provoace mereu, care să mă suprindă. De asemenea, cum am fost atrasă încă de mică de latura umană, de dorinţa de a fi un sprijin celor din jur şi societăţii în general, consider că-mi voi realiza acest deziderat astfel. Am făcut şi practică la Parchetul de pe lângă judecătoria Cluj-Napoca, experienţă care mi-a întărit decizia de a fi procuror.

Ai un model în viață? Te rog să motivezi alegerea.

Am mai multe modele în viaţă sau, mai bine spus, persoane pe care le apreciez. Dacă ar fi să aleg un model, l-aş alege pe cel despre care am scris în fişa de interviu, şi anume scriitorul L. N. Tolstoi, nu doar pentru că îi apreciez mult opera, dar şi pentru că a dus o viaţă frumoasă, plină, exemplară. Setea lui de dreptate şi compasiunea pentru cei oropsiţi m-au determinat să mi-l aleg model şi să mă conduc în viaţă după aceleaşi principii.

Se spune că magistrații tineri vin schimbați după INM. Ce părere ai despre asta? Cum te vezi peste doi ani?

Am cunoscut persoane, colegi de facultate, prieteni care au terminat INM-ul şi care sunt neschimbaţi, poate doar mai conştienţi de rolul pe care îl au în societate, mai maturi. Eu plec de la ideea că a fi magistrat nu este un privilegiu, ci mai degrabă o responsabilitate. Şi este o responsabilitate pe care sunt dispusă să mi-o asum cu seriozitate. Nu ştiu cum vor fi aceşti doi ani, dar îi aştept cu nerăbdare.

O știi pe tânăra care a intrat de pe locul 2 și ce mesaj ai pentru ea?

Sincer, nu ne cunoaștem prea bine. Desigur, mă bucur că vom fi colege și îi doresc mult succes.

Comments

comentarii