Acasă » INTERVIURI » INTERVIU. Cum a reușit o clujeancă să intre prima la INM din 4.000 de candidați

INTERVIU. Cum a reușit o clujeancă să intre prima la INM din 4.000 de candidați

Tânăra April Roman din Cluj, proaspăt absolventă a Facultății de Drept de la UBB, a intrat prima la INM, după un concurs pe care mulți îl dau ani la rând pentru a reuși. La început au fost circa 4.000 de candidați pentru cele 160 de locuri, deși o concurență de 25 pe loc. Nota finală a clujencei a fost de 9,138. Doar primele două note finale au fost peste 9.

April Mihaela Roman are 23 ani,  a învățat la Liceul Teoretic „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, profil real, specializarea informatică intensiv, iar în această vară a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai cu media 9.40. Acum s-a mutat la București căci de luni începe cursurile la Institutul Național al Magistraturii. April Roman se pregătește să fie judecător la Tribunalul Cluj. Aceasta a răspuns întrebărilor CLUJUST despre modul cum s-a pregătit pentru concurs, probele acestuia, facultate, pasiuni si carieră.

Ţi-ai dorit dintotdeauna o carieră în justiţie? Neapărat judecător? De ce?

Dorinţa de a urma Facultatea de Drept a apărut în cursul clasei a XII-a, însă această opţiune concura cu alegerea Facultăţii de Psihologie sau Litere. În cele din urmă, am optat pentru o carieră juridică în considerarea faptului că în acest mod aveam posibilitatea de a mă dezvolta din punct de vedere profesional prin îmbinarea tuturor celor trei domenii de interes menţionate.

În ceea ce priveşte profesia de judecător, încă din primele luni ale anului I de facultate am simţit că aceasta ar fi cea mai potrivită alegere din perspectiva profilului meu de personalitate. Astfel, în timp ce deprindeam aspectele teoretice ale ştiinţei dreptului, am descoperit plăcerea de a desluşi probleme, de a identifica soluţiile valide din punct de vedere juridic ale unei speţe. Privind retrospectiv, realizez că un rol foarte important în formarea acestei aptitudini l-a avut formarea mea în domeniul ştiinţelor exacte din timpul studiilor liceale.

Din sfera motivaţiei mele profesionale face parte şi dobândirea capacităţii de a deţine o perspectivă echilibrată asupra unei situaţii juridice. În calitate de judecător, îţi incumbă obligaţia de a căuta sau, cel puţin, de a recunoaşte toate aspectele relevante ale unei probleme, fără a te limita la o viziune unilaterală asupra acesteia.

În acest context, aş menţiona şi responsabilizarea socială pe care o conferă această profesie. Încă din timpul liceului ştiam că profesia pe care urma să o aleg va impune depunerea unui efort pentru oameni şi alături de oameni; fie profesor de literatură, psiholog sau jurist, obiectivul final al demersului meu profesional se concentra în interacţiunile sociale productive cu cei din jur. După părerea mea, judecătorul îndeplineşte prin munca sa un astfel de obiectiv, contribuind în mod esenţial la oferirea unui serviciu public de calitate în comunitatea din care face parte.

Alături de părinți la festivitatea de absolvire a facultății
Alături de părinți la festivitatea de absolvire a facultății

Se spune că de obicei profesia de judecător sau avocat merge în familie, părinţii tăi au legătură cu sistemul?

Nu, părinţii mei au o profesie diferită. Tatăl meu a absolvit la rândul lui Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, însă nu profesează în acest domeniu.

Pe parcursul facultăţii, a existat un moment care ţi-a schimbat gândirea, perspectiva? Dacă da, care?

Nu am avut parte de experienţe care să reprezinte puncte de cotitură sub acest aspect, însă pot spune că unele activităţi de practică profesională mi-au îmbogăţit perspectiva asupra mediului juridic. Lucrând alături de avocaţi, am învăţat modul în care funcţionează colaborarea permanentă dintre reprezentanţii profesiilor juridice, am avut timpul necesar să observ dinamica raporturilor dintre aceştia şi oamenii pe care îi reprezintă, am înţeles prin experienţă nemijlocită rolul esenţial al apărătorului în desfăşurarea actului de justiţie.

april roman studenta INMCe materie ţi-a plăcut mai mult? Tu mergi pe penal sau civil?

Sfera mea de interes profesional vizează cu precădere domeniul vast al dreptului civil, în special materia obligaţiilor şi a succesiunilor. Cu toate acestea, desluşirea aspectelor teoretice ale dreptului penal a reprezentat în timpul facultăţii o activitate nu mai puţin interesantă, iar aceasta se datorează în primul rând profesorilor mei.

Cum este să ştii că din 304 candidaţi ajunşi la proba eliminatorie ai fost prima admisă la INM?

În primul rând, reuşita admiterii la INM a reprezentat încununarea efortului depus în ultimii patru ani de studiu în domeniul juridic şi, totodată, îndeplinirea unui obiectiv stabilit şi urmărit cu consecvenţă într-un interval îndelungat de timp. Cât priveşte poziţia ocupată în clasament, aş spune că a fost o surpriză plăcută, în completarea satisfacţiei de a avea şansa să urmez această specializare. În plus, acest rezultat reprezintă în egală măsură confirmarea valorii procesului educaţional întreprins cu seriozitate, profesionalism şi dedicare de către profesorii Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca.

Cat de greu a fost examenul per total? De care probă te-ai temut?

Concursul de admitere a fost unul solicitant, privit în ansamblu. În pofida dobândirii unei bune rezistenţe la efort prelungit, exersate în cursul examenelor susţinute la facultate, cele două luni anterioare primei probe din cadrul concursului au reprezentat un real test atât pentru organizarea timpului de lucru, cât şi pentru asimilarea şi recapitularea eficientă a informaţiilor. Vorbesc despre asimilarea informaţiilor din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri în materie penală şi procesual penală, schimbare care ne-a impus să aplicăm încă de pe acum sfatul primit de orice jurist în devenire: necesitatea de a ne adapta continuu la modificările legislative survenite, în baza principiilor de drept învăţate şi înţelese în cursul facultăţii.

Dacă ar fi să aleg o anumită probă care să îmi fi ridicat probleme deosebite, m-aş opri asupra interviului. Aceasta nu datorită caracterului facil al celorlalte două, ci pentru că ultima probă aduce cu sine un element suplimentar, deosebit de valoros pentru reuşita finală. Mă refer aici la autocunoaştere şi modalitatea în care transmiţi comisiei o imagine sinceră şi realistă a propriei persoane, care să îi permită o evaluare cât mai precisă asupra aptitudinii de a deveni un bun magistrat. Astfel, în săptămânile care au precedat interviului, conturarea motivaţiei personale în alegerea profesiei de magistrat, interogaţii privind propria adecvare la această profesie, recunoaşterea abilităţilor şi a punctelor slabe, deopotrivă, au constituit teme centrale ale pregătirii pentru ultima probă.

Cheia succesului: seriozitate și onestitate

Cum te-ai pregătit pentru INM?

Pregătirea pentru INM începe, din experienţa mea, încă din primul an de facultate. Cred că aceasta este una dintre căile aproape sigure pentru a accede în profesia de magistrat, luând în considerare pregătirea temeinică dezvoltată individual şi alături de colectivul didactic în cei patru ani de facultate. Dacă este să mă refer acum la pregătirea imediat anterioară concursului, eu am ales să învăţ în acelaşi mod în care am făcut-o pe parcursul facultăţii, în mod individual, în principal în baza cunoştinţelor asimilate şi aprofundate până la acel moment. Un alt tip de pregătire necesară a fost, după părerea mea, dezvoltarea capacităţii de autocontrol; un astfel de concurs presupune, având în vedere perioada îndelungată de efort intelectual intens, depăşirea propriilor incertitudini survenite în mod inevitabil.

april roman

Hobby-uri, pasiuni?

Nu atât un hobby, cât o pasiune, lectura a reprezentat dintotdeauna activitatea mea preferată de petrecere a timpului liber. În timp ce în anii liceului obişnuiam să dezvolt această pasiune prin intermediul beletristicii, acum mă orientez spre scrieri care surprind procesul de dezvoltare personală.

Ce calităţi crezi că te recomandă ca judecător?

Onestitatea cred că este principala trăsătură de caracter care îmi va permite să exercit în mod responsabil această profesie. De asemenea, perseverenţa şi capacitatea de a investi timp şi efort pentru atingerea unor obiective îndepartate sunt atribute necesare formării mele profesionale în această direcţie. Acestea s-ar putea traduce în dorinţa mea de a învăţa continuu, de a păstra contactul cu mediul academic.

Ce principiu te ghidează în viaţă?

Cred că setul de valori cu rol de principii care guvernează în ansamblu activităţile pe care le întreprind se pot rezuma la seriozitatea cu care îmi îndeplinesc angajamentele asumate. Astfel, odată ce hotărăsc să iniţiez un anumit demers, am întotdeauna grijă ca acela să fie dus la bun sfârşit în cele mai bune condiţii, în măsura în care acestea depind de efortul pe care eu îl depun. Cu alte cuvinte, cred că este indicat să devii propriul tău judecător în mod cât se poate de obiectiv mai înainte de a decide asupra sorţii altora.

Ce sfat le dai tinerilor din primul an de la Drept?

Celor din anul întâi nu le pot da decât sfatul primit la rândul meu de la profesorii care m-au format, respectiv cel de a învăţa cu o motivaţie suficient de puternică pentru a înţelege resorturile comunităţii în care vor munci. De altfel, acesta este acelaşi sfat pe care îmi propun să îl urmez în viitoarea carieră juridică.

Comments

comentarii

20 comentarii

  1. Bravo,
    De la voi asteptam marea schimbare!

  2. Felicitari pentru efortul depus si cinste parintilor tai!

  3. Bravo, April!

    Cred ca parintii tai sunt atat de mandri de tine – si nu ma refer obligatoriu la acest examen. Poza de la absolvire spune totul despre ei si relatia dintre voi.

    Felicitari inca o data acestei, inclin sa cred, echilibrate si linistite familii!

  4. La intrebarea Cum te-ai pregătit pentru INM? raspunsul a fost ocolit, mai precis ce metoda a abordat, cate ore pe zi s.a.m.d. raspunsurile sunt vagi. Bravo ei ca a reusit dar cred ca putea sa spuna si la altii Cum s-a pregatit, asta este. Am mai vazut si judecatori care dau hotarari fara prea multe explicatii.

  5. Chiar credeti ca o persoana la 25 de ani poate fi judecator? Sau mai precis un BUN judecator? Tuturor acestor candidati, eminenti, le lipseste un lucru esential! Experienta de viata ! Si aici vorbim despre maturitatea in gandire care iti dau anii de viata si mai ales experienta in justitie!!! Trebuie sa ai cel putin o practica de 10 ani in domeniu, ca sa tinzi macar sa cutezi sa devii un bun judecator. Romania si poate Madagascarul sunt singurele tari din lume care au judecatori de 25 de ani! Si astfel in salile de judecata, se intampla un lucru stupid, si anume sa pronunte un divort, o persoana care nu doar ca nu a fost casatorita , nu a avut o familie , nici copii , dar nici macar nu a avut o relatie, ca sa stie cum se pune problema intr- casnicie, a culpei comune sau exclusive.Sau de exemplu, ca sa decida la cine vor fi incredintati copii minori, respectiv o fata de 16 ani si un baiat de 17 ani, acestia sunt pusi in situatia jenanta sa povesteasca despre problemele din casnicia parintilor, la o judecatoare de 25 de ani care arata mai imatur decat ei, iar momentul nu poate sa fie decat penibil! Chiar se intreaba ca trebuie sa decida soarta lor o “colega de liceu”? Sau parintii sa intreaba ca pe ei o sa ii divorteze o fetita mai mica decat prima lor fata care are 27 de ani? Sa isi spuna pasul “cu indredere “, oamenii de 60 de ani , in legatura cu o succesiune, si iesire din indiviziune, si care isi fac cruce cand vad ca isi incredinteaza viitorul averii lor pe mainile unei persoane care este mai imatura decat nepoata lor? Ce incredere sa aiba cand vad in fata lor un copil? Si nu mai povestim de aberatiile care pot sa le pronunte acesti copii , cand dispun o iesire din indiviziune impartind o gospodarie unitara, dispunand drum comun prin mijlocul curti,i cand rezulta clar din atitudinea partilor, chiar si in fata instantei, ca se dusmanesc si nu au cum sa convietuiasca impreuna, daramite sa se intalneasca zilnic! Si alte si alte minuni, fiind din ce in ce mai multe sesizari la CSM care din pacate nu poate schimba solutiile date de un judecator total imatur in gandire si fara practica in instanta, Este absolut necesar cel putin 10 ani de practica si dupa aceea mai discutam despre cat de bun poate sa fie un judecator. NU ESTE SUFICIENT UN TEST ORICAT DE COMPLEX AR FI EL!UN MEDIC DEVINE MEDIC DEPLIN DUPA 10 ANI DE PRACTICA……ASA TREBUIE SA SE APLICE SI PENTRU POZITIA UNUI JUDECATOR…EL ESTE SI TREBUIE SA FIE ULTIMA TREAPTA IN IERARHIA JURIDICA…DUPA EVALUARI IN PRACTICA DE CEL PUTIN 10 SAU CHIAR 15 ANI… SA FIE AVOCAT, PROCUROR SAU JURIST , SA FIE EVALUATE EXPERIENTA SI REALIZARILE LUI PE PARCURSUL A CELOR 10-15 ANI SI DUPA ACEEA SA FIE PROPUS PENTRU TESTUL SUPREM…PENTRU CA JUDECATORUL ESTE CEL CARE DECIDE VIATA, AVEREA OAMENILOR….ACEAST ASPECT, DEOSEBIT DE IMPORTANT, NICIODATA NU O SA IL FACA CUM TREBUIE UN TANAR DE 25 DE ANI ORICAT AR TOCI, ORICATA MEMORIA ARE SI PUTERE DE CONCENTRARE SI FACE TESTE PE BANDA RULANTA….IN DOSARELE OAMENILOR SE GASESTE O MARE DOZA DE SUFLET, SUFERINTA SI PROBLEME DE VIATA SI COMPORTAMENT CARE NU POT FI TRATATE SI SOLUTIONATE CORECT PE BAZA UNOR TESTE GRILA!

    • Sunt sigur ca sunteti unul dintre cei trecuti de 30 de ani respinsi la examenul de admitere la INM pt incompetenta de a intelege 4 coduri fundamentale din sistemul juridic roman. Frustrarea este evidenta si constituie o circumstanta atenuanta pentru dezinformarea si prostia debitata in atatea randuri.

      Trebuie insa facute precizari dupa dezinformarea masiva pe care ati facut-o alaturi de multe alte persoane:

      1. Surpriza supriza ! Inca cel putin o tara pe langa Romania si Madagascar are judecatori la 25-26 de ani> Franta. Sper ca nu trebuie sa sustin ce fel de tara este Franta. http://blogs.loc.gov/law/2011/01/the-french-national-school-for-the-judiciary/ Daca cunoasteti limba engleza pe langa rusa (in acel sistem ati fost in mod evident scolit), puteti vedea singur minunea ca daca in Romania sistemul e asa prost, cel putin e la fel de prost ca cel francez.

      2. Supriza supriza ! Judecatorii stagiari au competenta redusa si absolut nici unul dintre cazurile prezentate nu intra in competenta lor.

      3. Ce practica 10 ani? Eu nu am auzit de avocat care castiga bine si este apreciat sa vrea sa devina judecator la Judecatorie cand face bani cat un judecator la ICCJ sau mai mult. La fel cu notarii, executorii sau practicienii in insolventa. Singurii care sar cu gura mare ca trebuie experienta ca sa fi judecator sunt practicienii foarte slabi, facuti praf de concurenta care spera sa intre in sistemul bugetar datorita vechimii, nu a competentei.

      4. Apreciere personala: cu siguranta prefer un tanar/tanara muncitoare si serioasa care s-a dovedit capabila sa treaca de acel examen (care va imbatrani si pana la urma nu stiu ce ii veti mai baga de vina) decat un habarnist care nu stie legea si spune numai prostii fara dovezi. E mai periculos cu mult un idiot de 35 cu experienta in prostia acumulata in timp decat un tanar promitator care cu integritate ia profesia in serios.

      • Am citit eu. Nu știu dacă și dvs. și zice că vârsat minimă e de 31 de ani. Aveți textul alăturat. Dacă dvs credeți că o virgină de 25 – 26 de ani poate judeca încredințări de minori….. Aveți textul în cauză de pe blogul pe care l-ați indicat
        Each year, the Ministry of Justice decides how many positions must be filled based upon the courts’ workload and budgetary considerations. It also organizes the competitive examinations. There are three entrance examinations, each for a different category of candidates. The first is open to candidates 31 years old or under at the time of the examination who have a four-year university degree or an equivalent diploma. This category attracts the largest number of candidates. The second is open to civil servants 48 years and 5 months or under who have served at least four years in civil service. The third is open to those 40 years or under with at least eight years experience in a law related field. All candidates must be French citizens. The study program and the examinations are the same. In 2009, for example, the number of positions to be filled by the three examinations respectively was 80, 19 and 6.

        • ”The first is open to candidates 31 years old or under” – asta inseamna ca 31 de ani e varsta maxima. Adica pot intra cei de 31 de ani si cei cu varsta mai mica. Practic, de la 23-24, cand au absolvit facultatea, care e si la ei de 4 ani ”four-year university degree or an equivalent diploma”… Cautati cuvantul ”under” in dictionarul englez-roman sau intrebati pe cineva si va lamureste de traducerea corecta. Ma bucur insa ca ati cautat articolul.

    • Comparativ cu alte sisteme legislative…sistemul legislației româneșți are cel mai mare grad de predictibilitate…fapt ce izvorăște din specificul societății ( credeți sau nu avem cele mai multe legi și prevederi din lume…orice activitate e reglementată în amănunt- faptul că nu se aplică …sau că nu se respectă TOATE aceste norme, nu face obiectul discuției). Prin urmare, dacă în SUA, spre exemplu, influența judecătorului sau libertatea judecătorului asupra rezultatului unui proces este de aprox. 40%…în raport cu prevederile legale peste care acesta nu poate trece și sunt cam 60%…în sistemul nostru legislativ, libertatea judecătorului este mult îngrădită…de prevederile legale, ajungând la cel multi 10-12 % !! Așadar, susținerea dvs. că experiența ar lipsi este inutilă, fiindcă orice vârstă ar avea judecătorul acesta trebuie să acționeze conform legii…Mai mult “toceala” și memoria bună…e un atu !! – pe care, de regulă, îl au cei tineri…
      Pentru a nu fi acuzat de subiectivism, vă precizez că am vârsta de 38 de ani…și sunt abia în anul 2 la DREPT…Cu toate astea nu văd rostul aserțiunii dvs. Sunt persoane capabile …25 de ani nu e o vârstă frageda…În plus, unii din “bătrânii” justiției au ajuns prin fel de fel de manevre (a fost o perioadă când puteai face “master” la Drept cu orice facultate, apoi în baza acestuia și a altor manevre…iar unii au reușit să ajungă în sistemul justiței, procurori, judecători…, FĂRĂ a avea facultatea de drept !! De aceea prefer “neexperiența” de viață a unor tineri de 25 de ani contra unei “bogate” experiențe a unora care fac de râs profesia…prin nepricepere sau prin incorectitudine !
      Toate cele bune.

    • Domnule bon ton, mai important decat o fatza matura, adica, asa cum suntem noi obisnuiti, sa aiba falci puternice, sa impuna respect, adica sa ii tina pe toti cu botu’ pe labe din prima, deci mai important este pentru un judecator sa aiba JUDECATA (asa cum ii si spune numele). Asta inseamna sa gandeasca limpede si sa aplice legea in litera si mai ales in spiritul ei. Celelalte elemente (o fatza matura, o burta proeminenta sau ochelari cu rame groase (exagerez, bineinteles si sa fiu iertat pentru asta) sunt detalii irelevante. Experienta de viata uneori chiar strica limpedea judecata. De exemplu, cum vedeti dumneavoastra situatia de a deveni judecator dupa ce 10 ani ai fost avocat de succes si ai aparat infractori, salvandu-i de puscarie prin “chichitze avocatesti”. Sunt de parere ca acest succes nu face dintr-un excelent avocat, un foarte bun judecator. Castigarea unui proces cu orice pret, pentru glorie si/sau onorariu nu inseamna dreptate sau justitie ci doar o victorie, un castig. Experienta buna pentru un judecator este…ca judecator, adica sa judece in completul de judecata impreuna cu judecatori experimentati. Parerea mea. Si mai sunt destule de spus. Toate cele bune! Felicitari si succes, April!

  6. Felicitari si tie dar si parintilor tai care te-au sustinut.

  7. Domnişoară April Roman,

    Cu speranţa că veţi confirma şi în registrul factual, vă felicit şi vă doresc succes!

  8. straniu sentiment sa impartasesti aceleasi valori, dar diferenta sa fi constat toata viata ta in inactiune. felicitari!

  9. ATENTIE: voi fi scurt si la obiect ca nu am timp trebuie sa invat. Un celebru magistrat al Frantei a fost intrebat de un reporter care ar trebui sa fie caracteristicile principale pe care sa le intruneasca o persoana ptr a deveni un bun magistrat, el a raspuns ca nu stie dar a spus ca stie cine nu ar trebuii sa ajunga MAGISTRAT: NU POATE FI UN BUN MAGISTRAT ACEEA PRSOANA CARE ATUNCI CAND ERA COPIL NU A SARIT GARDUL LA VECINI SA FURE NISTE MERE. Succes tuturor celor care se pregatesc pentru acest examen la INM si sa-mi fie cu iertare, un mic sfat : dace vrei sa intri pune macar un an examenul pe primul loc in viata ta( adica primul la modul cel mai serios cu putinta). April esti marfa , felicitari si nu uita sa-ti traiesti si viata si sa gusti din frumusetea ei ptr ca sunt sigur ca ai facut sacrificii colosale sa ajungi aici. Bravo. SERGIU

  10. Toata stima pentru aceasta fata,iar despre continutul articolului nu pot spune decat : impecabil!. Mult success !

  11. Comentand un atac nedrept al, pe atunci, junelui Mircea Eliade, maestrul Nicolae Iorga facea o fina observatie. Un tanar poate fi istet si citit dar rareori reuseste sa exprime limpede informatiile acumulate. Ai nevoie de un anumit orizont de experienta profesionala pana sa devii profesionist desavarsit.
    M-a frapat radicalismul si inversunarea cu care se argumenteaza daca e bine sau nu e bine sa fi judecator pana la varsta de 40 de ani. Adevarul ca intotdeauna e la mijloc. Dar dupa cum arata justitia facuta masiv de tinerii magistrati in ultimii ani, lucrurile nu arata deloc bine. Asta o spun si o recunosc chiar magistratii din interior.Cel mai mare handicap al sistemului judiciar romanesc bazat pe cesti tineri il constituie caracterul imprevizibil al solutiilor instantelor de judecata. Impresia pe care o lasa instantele judecatoresti in ce priveste solutiile pe care le iau este de haos deplin. Sondajele de opinie si alte cercetari sociologice din ultimii ani arata fara exceptie ca cea mai mare nemultumire a populatiei este data de caracterul incoerent al hotararilor judecatoresti. Un judecator, un complet sau o instanta pot decide orice si oricum, in izolare totala de solutiile anterioare in spete identice ale altor judecatori, complete sau instante. Iar nu rareori in contradictie deplina chiar cu propriile solutii anterioare.
    Toate procedurile administrative derulate in ultimii ani in vederea unificarii jurisprudentei instantelor au esuat lamentabil.
    Haosul solutiilor instantelor este sursa, in proportie covarsitoare, a neincrederii populatiei in justitie. Caracterul imprevizibil al solutiilor judecatorilor ridica in mod evident intrebari si este explicat de justitiabilul simplu in modalitatile cele mai simple pe care le are la dispozitie si anume nu de putine ori prin referire la acte de coruptie. E foarte greu sa intelegi de ce tu ai pierdut un dosar cand vecinul tau aflat in aceeasi situatie a castigat. Un cetatean aflat intr-o astfel de situatie personala de nesuportat pentru el va fi tentat sa-si explice ghinionul prin presupusa coruptie a instantei. Altfel spus, el va spune despre vecinul lor mai norocos ca este si descurcaret si a ajuns unde trebuie.
    Justitia juvenila este faramitata la nivel de judecator, astfel incat aproape ca avem nu 241 de jurisdictii (numarul instantelor) ci 3.500 (numarul judecatorilor).
    Deci datele demonstreaza clar ca accesul la conditia deplina de judecator ar trebui sa fie ca in SUA si alte tari avansate, adica dupa varsta de 40 de ani.
    Sistemul actual de admitere la INM este deficitar si pernicios. El favorizeaza partea feminina care are mai mult fler mnemotehnic si intuitie decat baietii mai deficitari la aceste capitole. Testele grila pot fi usor trecute la marea nimereala sau pur si simplu pe baza rutinei exersarii pe culegerile de grile de catre tinerele aspirante la magistratura. Asa se explica de ce avem astazi o justitie eminamnete feminista: 77% femei judecator si 54,5& femei procuror. Poate ar trebui ca justitiabilul sa aiba dreptul de a fi judecat de un barbat sau de o femeie asa cum se intampla cu alegerea medicului.

  1. Pingback: Loieri | Ciobani în robă | Premiile Fundaţiei “Loieri” 2014

Lasă un răspuns