fbpx

Cazul judecătoarei trimise la psihiatru. Cereri anulate prin hotărâri motivate copy-paste din care nu se înțelege nimic

Este greu de explicat ce a fost în mintea judecătoarei Iuliana Garabet de la Judecătoria Iași când a anulat cereri de chemare în judecată cu diverse obiecte (plângeri contravenționale, cereri de valoare redusă, acordare personalitate juridică, modificări acte constituvitre, evacuare, pretenții) prin hotărâri motivate la fel și de neînțeles.

Motivarea începe cu teoria taxei judiciare de timbru, continuă cu reglementarea semnăturii electronice, ajunge la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la Carta albă privind integrarea pieţelor creditului ipotecar din UE, ca la final să deplângă lipsa unei reglementări unitare- Carta Albă a Drepturilor Consumatorului și să ceară înființarea Parchetului de Justiţie al Uniunii Europene în Iași (!?). Amintim că CSM a trimis-o la control psihiatric pe judecătoare.

Redăm mai jos motivarea care se regăsește în zeci de hotărâri și daca înțelegeți ceva vă rugăm să ne scrieți:

”Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză, instanţa reține următoarele:

Potrivit art. 12 alin.1 Cod de procedură civilă: Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi.

Potrivit art. 30 alin.1 Cod de procedură civilă: (1)Oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente.

Potrivit art. 1 din OUG nr. 80/2013 nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru:  (1)Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2)Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3)În cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

De asemenea, potrivit art. 33 din din OUG nr. 80/2013 nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru: (1)Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege. (2)dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 40 din OUG nr. 80/2013 nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru: (1)Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local “Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

(2)dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.

Potrivit art. 1504 Cod civil: (1)dacă plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor şi vizat de instituţia de credit plătitoare prezumă efectuarea plăţii, până la proba contrară. (2)Debitorul are oricând dreptul să solicite instituţiei de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectuării plăţii prin virament. Această confirmare face dovada plăţii.

În cee ce priveşte semnarea ordinului de plată, instanţa reţine incidenţa în cauză a prevederilor:

Potrivit art. 267 Cod de procedură civilă: Înscrisurile făcute în formă electronică sunt supuse dispoziţiilor legi speciale.

Potrivit art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică*) – Republicată: înscris în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;

Potrivit art. 5 din Lege anr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică*) – Republicată: Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

În ceea ce priveşte cerinţa vizat de instituţia de credit plătitoare, instanţa reţine că această cerinţă deşi nu este prevăzută de Codul de procedură civilă, este instituită de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Conform art. 1497 Cod civil Data plăţii prin virament bancar: Dacă plata se face prin virament bancar, data plăţii este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plăţii.

De asemenea, instanţa reţine aspectele statuate de Curtea de Apel Iași, prin sentinţa com., dec.nr. 191/1998 : Susţinerea pârâtei că obligaţia de plată s-a stins prin înregistrarea ordinului de plată la bancă nu a fost aceptată de instanţă. Ordinul de plată este doar imprimatul-tiă prin care titularul contului ordonă băncii sale efectuarea plăţii prin virament. De aceea, simpla înregistare la bancă a ordinului de plată nu constituie o plată liberatorie pentru debitor. Numai după ce ordinul a fost executat prin creditarea contului beneficiarul plăţii se poate considera că plată a fost efectuată prin virament. În speţă, banca plătitorului fiind în încetare de plăţi, nu a executat ordinul de plată şi astfel creanţei nu s-a stins. (Curtea de Apel ####, prin sentinţa com., dec.nr. 191/1998).

Având în vedere că înscrisul reprezentat de chitanţa seria #### Nr.  nu întruneşte cerinţele prevăzute de art. 163 alin.11 indice 1 Cod de procedură fiscală, art. 4 pct. 2 şi de art. 5 din #### nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică*) – Republicată şi de art. 40 din OUG nr. 80/2013 nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru, faţă de aspectele statuate de Curtea de Apel Iași, prin sentinţa com., dec.nr. 191/1998, instanţa reţine incidenţa în cauză a situaţiilor de excepţie instituite de  prevederile art. 33 alin.1 din OUG nr. 80/2013 şi incidenţa prevederilor art. 1025 alin.2 teza I Cod de procedură civilă.

Instanţa reţine Partea 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Preambul:

Popoarele Europei, stabilind între ele o uniune tot mai strânsă, au hotărât să împărtăşească un viitor paşnic întemeiat pe valori comune.

Conştientă de patrimoniul său spiritual şi moral, Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile şi universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; aceasta se întemeiază pe principiile democraţiei şi statului de drept. Uniunea situează persoana în centrul acţiunii sale, instituind cetăţenia Uniunii şi creând un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.

Uniunea contribuie la păstrarea şi la dezvoltarea acestor valori comune, respectând diversitatea culturilor şi tradiţiilor popoarelor Europei, precum şi identitatea naţională a statelor membre şi organizarea autorităţilor lor publice la nivel naţional, regional şi local; Uniunea caută să promoveze o dezvoltare echilibrată şi durabilă şi asigură libera circulaţie a persoanelor, serviciilor, mărfurilor şi capitalurilor, precum şi libertatea de stabilire.

În acest scop, este necesară consolidarea protecţiei drepturilor fundamentale, făcându-le mai vizibile prin cartă, în spiritul evoluţiei societăţii, a progresului social şi a dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice.

Prezenta cartă reafirmă, cu respectarea competenţelor şi sarcinilor Uniunii, precum şi a principiului subsidiarităţii, drepturile care rezultă în principal din tradiţiile constituţionale şi din obligaţiile internaţionale comune statelor membre, din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, din Cartele sociale adoptate de Uniune şi de către Consiliul Europei, precum şi din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În acest context, carta va fi interpretată de către instanţele judecătoreşti ale Uniunii şi ale statelor membre, acordând atenţia cuvenită explicaţiilor redactate sub autoritatea prezidiului Convenţiei care a elaborat carta şi actualizate sub răspunderea prezidiului Convenţiei Europene.

Beneficiul acestor drepturi implică responsabilităţi şi îndatoriri atât faţă de terţi, precum şi faţă de comunitatea umană în general şi faţă de generaţiile viitoare.

În consecinţă, Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile enunţate în continuare.

În ceea ce priveşte scopul edictării drepturilor reglementate prin Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, respectiv consolidarea protecţiei drepturilor fundamentale, făcându-le mai vizibile prin cartă, în spiritul evoluţiei societăţii, a progresului social şi a dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice, acesta decurge atât din faptul că drepturile specifice persoanelor fizice sunt reglementate cu prioritate faţă de drepturile reglementate specifice persoanelor juridice.

Articolul 114 din TFUE, inclusiv art. 38 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, prevăd că politicile Uniunii trebuie să asigure un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor.

Se reţine că existenţa reglementării reprezentată de Carta Albă privind integrarea pieţelor creditului ipotecar din Uniunea Europeană implică, în vederea asigurării unui standard transparenţei în standardul ridicat de protecţie a consumatorilor, a unei reglementări unitare în acest domeniu, respectiv  Carta Albă privind drepturile consumatorilor din Uniunea Europeană.

Respectarea standardului transparenţei în ceea ce priveşte standardul ridicat de protecţie a consumatorului impune existenţa unei reglementări unice în materia drepturilor consumatorilor.

În ceea ce priveşte nivelul de protecţie instituit de DIRECTIVA nr. 2225 din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit de consum şi de abrogare a Directivei 2008/48/CE acesta decurge din următoarele considerente:

(12)Este important ca nivelul de protecţie de care se bucură consumatorii să fie ridicat. Astfel, libera circulaţie a ofertelor de creditare ar trebui să poată avea loc în condiţii optime, atât pentru cei care oferă credite, cât şi pentru cei care le solicită, ţinând seama în mod corespunzător de situaţiile specifice din statele membre.

(13)O armonizare completă este necesară pentru a se asigura un nivel ridicat şi echivalent de protecţie a intereselor tuturor consumatorilor din Uniune şi pentru a se crea o piaţă internă care funcţionează optim. Prin urmare, nu ar trebui să li se permită statelor membre să menţină sau să introducă dispoziţii de drept intern diferite de cele prevăzute în prezenta directivă, cu excepţia cazului în care aceasta prevede altfel. Cu toate acestea, o astfel de limitare nu ar trebui să se aplice decât în cazul în care există dispoziţii armonizate în prezenta directivă.

În aceste condiţii, DIRECTIVA nr. 2225 din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit de consum şi de abrogare a Directivei 2008/48/CE nu se poate implementa în legislaţia internă până la momentul armonizării standardului transparenţei cu privire la standardul ridicat de protecţie a consumatorilor în condiţiile în care se impune înlăturarea inechităţilor determinate de existenţa unei reglementări- Carta albă privind integrarea pieţelor creditului ipotecar din Uniunea Europeană, în vederea restabilirii scopului edictării reglementării reprezentate de Cartea Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum şi de standardul transparenţei în reglementarea drepturilor prevăzute de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

De asemenea, existenţa unei reglementări unice în ceea ce priveşte standardul de protecţie a profesioniştilor, precum Carta Albă privind integrarea peţelor creditului ipotecar din Uniunea Europeană este de natură să conducă la un dezechilibru semnificativ în materia protecţiei drepturilor consumatorilor, iar standardul de protecţie a profesioniştilor în vederea respectării libertăţii ofertelor de creditare se impune a fi reglementat pe fiecare domeniu de activitate, prin raportare la respectarea principiului transparenţei în ceea ce priveşte evoluţiile tehnice rapide, prin raportare la produsele de creditare, impunându-se a fi înlăturate toate condiţionările din Carta Albă privind integrarea pieţelor creditului ipotecar din Uniunea Europeană, în vederea restabilirii scopului edictării reglementării reprezentate de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum şi de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Condiţionările din Carta Albă privind integrarea peţelor creditului ipotecar din Uniunea Europeană a profesioniştilor conduc la denaturarea concurenţei între creditorii din Uniune şi creează obstacole în calea funcţionării pieţei interne.

Lipsa unei reglementări unitare-Carta Albă privind drepturile consumatorilor din Uniunea Europeană conduce la denaturarea concurenţei între creditorii din Uniune şi creează obstacole în calea funcţionării pieţei interne, precum şi la nerespectarea standardului transparenţei în respectarea standardului de protecţie a drepturilor consumatorilor, existând astfel un dezechilibru semnificativ între drepturile consumatorilor şi drepturile creditorilor prin lipsa transparenţei ca urmare a unificării domeniilor şi a neunificării standardului transparenţei în respectarea standardului de protecţie a drepturilor consumatorilor.

De asemenea, DIRECTIVA nr. 2225 din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit de consum şi de abrogare a Directivei 2008/48/CE nu respectă principiul transparenţei în condiţiile în care definiţiile din directivă stabilesc avengura armonizării fără luarea în considerare a standardului transparenţei definit de Cartea Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, precum şi  a standardului transparenţei în respectarea drepturilor definit de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât consolidarea protecţiei drepturilor fundamentale se impune a se realiza în spiritul evoluţiei societăţii şi a progresului societăţii şi a dezvoltării ştiinţifice şi tehnologice, prin reglementarea distinctă a fiecărui domeniu de activitate, întrucât o armonizare totală prin instituirea unei Cărţi albe în materia libertăţii optime de circulaţie a ofertelor de credite conduce la inechităţi în ceea ce priveşte asigurarea standardului transparenţei în materia respectării standardului ridicat de protecţie a consumatorului, fiind necesară o reglementare în acest sens, respectiv o Carte albă în materia drepturilor consumatorului.

DIRECTIVA nr. 2225 din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit de consum şi de abrogare a Directivei 2008/48/CE nu respectă scopul instituit de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,, precum şi principiul transparenţei în respectarea drepturilor prevăzute de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiind necesară o reglementare unitară în materia drepturilor consumatorilor, în vederea asigurării standardului ridicat de protecţie a drepturilor consumatorilor.

Standardul de protecţie a consumatorului este cel instituit de dispoziţiile art. 169 alineatul 1 şi la articolul alineatul 2 litera a din TFUE, potrivit cărora Uniunea trebuie să contribuie la atingerea unui nivel ridicat de protecţie a consumatorului.

Urmare a inechităţilor constatate, se reţine că este incident standardul de protecţie instituit de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi standardul transparenţei instituit de Convenţia europeană penru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, iar în lipsa unei reglementări unitare- Carta Albă a Drepturilor Consumatorului, instanţa va da efect prevederilor art.427 alin.4 Cod de procedură civilă hotărârea judecătorească se va comunica către: Parchetul de pe lângă Înalta Cruet de Casaţie şi Justiţie, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Consiliului Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, iar în vederea respectării standardului transparenţei instituit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului se impune înfiinţarea Parchetului de Justiţie al Uniunii Europene în Iași.”

Comments

comentarii

Creierul uman conţine bazele „sindromului inimii frânte”, conform unui nou studiu efectuat de oameni de ştiinţă italieni de la Spitalul Universitar din Foggia.... Citește mai mult
Sâmbătă, 18 mai, Parcul Tineretului din Cluj-Napoca va găzdui un eveniment pentru toate vârstele.... Citește mai mult

Lasă un răspuns