Premieră în Justiție. CA Cluj dispune reluarea unei cauze din faza camerei preliminare

În premieră, un complet de la Curtea de Apel Cluj admite excepția nulității absolute invocate într-un dosar penal de corupție aflat în faza de apel și constată nulitatea absolută a întregii proceduri desfăşurate în primă instanţă, inclusiv a procedurii de cameră preliminară. Motivele invocate de avocații Gheorghiță Mateuț, Călin Budișan, Cristi Roman și Lucian Criste sunt legate de nerespectarea cerinței specializării completului de judecată atât la fond, cât și în camera preliminară.

Solutia pe scurt: ”Admite excepţia nulităţii absolute, invocată de apelanţii-inculpaţi C. M., B. D. şi R. 16 F. SA cu privire la procedura desfăşurată în primă instanţă, inclusiv cu privire la procedura de cameră preliminară (cu excepţia procedurilor referitoare la măsurile asigurătorii), prin raportare la dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ale cărei efecte le extinde cu privire la ceilalţi inculpaţi, în baza art. 419 din Codul de procedură penală.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, admite apelurile declarate de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr. 1, ap. 1, judeţul Cluj, respectiv de către apelanţii-inculpaţi C. M., , B. D., , G. T. A., , T. S.A., , S. L., , S. L. L.,, Ş. A., , A. Ş. F., , şi R. F. SA, , împotriva sentinţei penale nr. 168/19.07.2023, pronunţate de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 3438/117/2015.

În baza art. 281 alin. (2) şi alin. (4) lit. b), raportat la art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, coroborat cu art. 420 alin. (11), raportat la art. 386^1 din Codul de procedură penală, constată nulitatea absolută a întregii proceduri desfăşurate în primă instanţă, inclusiv a procedurii de cameră preliminară (cu excepţia procedurilor referitoare la măsurile asigurătorii), iar, în consecinţă, în temeiul art. 280 alin. (2) din Codul de procedură penală, desfiinţează actele îndeplinite în primă instanţă, inclusiv sentinţa penală apelată (cu excepţia dispoziţiilor referitoare la măsurile asigurătorii) şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

În temeiul art. 424 alin. (4) C.pr.pen., raportat la art. 386^1 C.pr.pen., stabileşte ca reluarea cauzei să aibă loc din procedura de cameră preliminară.”

Motive de nelegalitate a sentinței atacate, invocate de avocați:

1. Incidența sancțiunii nulității absolute ca urmare a încălcării dispozițiilor legale referitoare la compunerea completului de judecată din perspectiva nerespectării cerinței specializării completului de judecată care a soluționat cauza la primă instanță.

Cu titlu preliminar analizării incidenței sancțiunii nulității absolute în ceea ce privește hotărârea atacată, arătăm faptul că în cursul judecății la prima instanță a fost invocată excepția nelegalei compuneri a completului de judecată, excepție ce a fost soluționată prin încheierea de ședință din data de 07.09.2020 încheiere care face de asemenea obiectul criticilor în prezenta cale de atac.

Pentru a respinge excepția invocată, prima instanță a reținut că prin Hotărârea CSM nr. 299/2006 depusă la dosar, s-au înființat la nivelul Tribunalului Cluj 11 complete de judecare a cauzelor în fond pentru judecarea cauzelor în materia corupției. Această hotărâre a privit astfel specializarea tuturor completelor care erau în ființă în acel moment la Tribunalul Cluj, fiind vorba despre complete de judecare a cauzelor directe și a apelurilor, contestațiilor sau altor căi de atac. (…) Ulterior emiterii acestei hotărâri, până în anul 2013 nu au existat alte hotărâri emise de CSM prin care să se reînființeze anual complete specializate în judecarea cauzelor de corupție la Tribunalul Cluj, precum nici hotărâri ale CSM prin care să se desființeze astfel de complete la Tribunalul Cluj.(…) Instanța observă că acest complet, completul IXF NCP căruia i-a fost repartizată aleatoriu prezenta cauză, a fost înființat drept complet specializat în judecarea de cauze de corupție, făcând parte din completele înființate prin Hotărârea CSM nr. 299/2006, astfel că nu există din acest punct de vedere vreun temei de nulitate a actelor emise și a cercetării judecătorești efectuate până în prezent.

În contextul analizei cauzei de nulitate absolută ca urmare a încălcării dispozițiilor legale referitoare la compunerea completului de judecată, solicităm a se avea în vedere că prima instanță nu a analizat criticile formulate din această perspectivă, pronunțându-se generic cu privire la respectarea cerințelor privind înființarea completelor specializate deși criticile nu au vizat acest aspect, a făcut referire la reglementări care nu aveau aplicabilitate în cauză în raport de data înregistrării și repartizării dosarului, respectiv a respins excepția nelegalei compuneri a completului fără a examina criticile pe care am fundamentat excepția invocată, realizând o analiză formală.

Așadar, contrar celor dispuse de prima instanță, în prezenta cauză este incidentă sancțiunea nulității absolute a hotărârii atacate ca urmare a faptului că există o încălcare a compunerii completului de judecată învesitit cu soluționarea prezentului dosar în cadrul primei instanțe, fiind incidente dispozițiile art. 281 alin. 1 lit. a C.proc.pen.

Potrivit dispozițiilor art. 281 alin. 1 lit. a  C. proc. pen., încălcarea dispozițiilor privind compunerea completului de judecată atrage sancțiunea nulității absolute a hotărârii judecătorești. Conceptul de compunerea a completului de judecată la care face referire textul de lege mai sus citat, vizează printre altele și aspectul calitativ, funcțional și anume compunerea completului cu judecători specializați potrivit legii.

Incidența dispozițiilor art. 281 alin. 1 lit. a C.proc.pen. este determinată de încălcarea dispozițiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 în cadrul judecății în fața primei instanțe. Potrivit acestor dispoziții legale pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate. Având în vedere că prin rechizitoriul întocmit în prezenta cauză s-a dispus atât trimiterea mea în judecată, cât și a altor inculpați pentru săvârșirea printre altele și a unor infracțiuni prevăzute de dispozițiile Legii nr. 78/2000, se impunea ca prezenta cauză să fie judecată în primă instanță de un complet specializat conform dispozițiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

Constituirea completului de judecată la care face referire textul art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 se referă la aspectul calitativ, funcțional, al compunerii completului de judecată, cu judecători specializați în judecarea infracțiunilor de corupție și nu la înființarea completelor specializate, ca operațiune cu caracter administrativ care vizează organizarea și funcționarea instanțelor.

Referitor la acest aspect, prin Decizia Curții Constituționale nr. 129 din data de 02.03.2021, s-a reținut la paragraful 16 faptul că judecarea unei cauze de un complet nespecializat în condițiile în care competența revenea unuia specializat, atrage sancțiunea nulității absolute a hotărârii astfel pronunțate, respectiv că este obligarea organizarea completurilor specializate, cu consecința ca numai aceste completuri să aibă competența exclusivă să judece, în primă instanță, în materia infracțiunilor reglementate de Legea nr. 78/2000.

Contrar celor reținute de prima instanță prin încheierea din data  07.09.2020, în care s-a pronunțat asupra excepției nelegalei compuneri a completului de judecată, constituirea completului de judecată nu înseamnă înființarea unui complet „ca entitate abstractă”. Operațiunea la care se face referire în încheiere, respectiv, înființarea unui număr de 11 complete de judecată specializate în judecarea infracțiunilor de corupție prin Hotărârea nr. 299/2006 a Consiliului Superior al Magistraturii (care de altfel nu are incidență în cauză date fiind modificările legislative în ceea ce privește competența înființării/desființării completurilor specializate) reprezintă o operațiune administrativă specifică funcției executive a Consiliului Superior al Magistraturii prin secțiile sale, în exercitarea atribuțiilor referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor.

Din perspectiva reglementărilor care vizează specializarea completului de judecat, numărul completelor este relevant doar pentru a se asigura repartizarea aleatorie a dosarelor, sens în care, s-a prevăzut la fiecare instanță în context organizatoric un număr suficient de complete care să asigure repartizarea aleatorie și evitarea direcționării dosarelor către un anumit complet

Cerința prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind specializarea judecătorilor care judecă infracțiunile de corupție nu se referă însă la aspectul formal, la componenta numerică – abstractă așa cum eronat s-a reținut de prima instanță de judecată, ci la aptitudinea profesională a judecătorului desemnat în compunerea completului învestit cu soluționarea dosarului să judece infracțiuni reglementate de Legea nr. 78/2000. Cerința esențială este aceea ca judecătorul care intră în compunerea completului care soluționează o cauză cu acest specific să fie specializat în judecarea infracțiunilor de corupție, condiție care nu a fost îndeplinită în prezenta cauză în ceea ce o privește pe doamna judecător Badea Cristina Maria și nici în ceea ce o privește pe doamna judecător Georgiana Rodica Fărcaș Hîngan.

Astfel fiind, specializarea judecătorului şi înfiinţarea completului specializat sunt două noţiuni distincte, ambele influenţând soarta legalităţii ori nelegalităţii compunerii completului de judecată într-o cauză privind infracţiuni de corupţie aflată în faza judecăţii în primă instanţă, precum şi competenţa materială procesuală specializată a jurisdicţiei penale.

În cauza de față însă nu au fost respectate niciuna dintre cele două cerințe care condiționează legalitatea compunerii completului de judecată care a soluționat dosarul în primă instanță,.

Din Hotărârea nr. 12 din 15 decembrie 2015 emisă de Colegiul de conducere a Tribunalului Cluj reiese că pentru anul 2016 nu au fost înființate complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupție. Situația este similară și în ceea ce privește anii 2017-2019, întrucât doar ulterior pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 417/2019 au fost înființate complete specializate în conformitate cu art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000. Colegiul de conducere al Tribunalului Cluj a adoptat Hotărârea nr. 13/2019 prin care a desemnat complete specializate în judecarea infracțiunilor de corupție, printre care și completul nr. IX F NCP format din doamna judecător Georgiana Rodica Fărcaș Hîngan doar de la data de 05.07.2019.

Totodată, arătăm că la data numirii în compunerea completului învestit cu soluționarea prezentei cauze doamna judecător Badea Cristina Maria, delegată în funcție de execuție de la Judecătoria Cluj Napoca, nu era judecător specializat cu judecarea infracțiunilor de corupție, prin urmare nu avea competența funcțională prevăzută de lege pentru soluționarea acestui dosar.

Astfel, doamna judecător Badea Cristina Maria, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca,  a fost delegată în funcția de execuție la Tribunalul Cluj prin Decizia nr. 25 din 30 ianuarie 2020 a președintelui Curții de Apel Cluj. La un interval de o zi de la data delegării,  respectiv la data de 31.01.2020, prin Hotărârea nr. 3 din data de 31.01.2020 a Colegiul de Conducere al Tribunalului Cluj s-a dispus preluarea completului IX FNCP al cărui titular a promovat la Curtea de Apel Cluj de judecătorul Badea Cristina Maria.

La data emiterii Hotărârii nr. 3/2020  a Colegiului de Conducere al Tribunalului Cluj (31.01.2020) doamna judecător Badea Cristina Maria nu era judecător specializat în judecarea infracțiunilor de corupție și mai mult, avea funcția de bază la Judecătoria Cluj Napoca astfel că nu era posibil a se dispune preluarea de către aceasta a prezentului dosar date fiind cerințele prevăzute de art. 29 alin (1) din Legea nr. 78/2000.

Preluarea cauzelor unui complet, în aplicarea prevederilor art. 111 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești este posibilă exclusiv sub condiția respectării cerințelor prevăzute de lege, în speță a cerinței specializării judecătorului care a înlocuit titularul completului de judecată, condiție care nu era îndeplinită de doamna judecător Badea Cristina Maria.

Prin urmare, Hotărârea nr. 3/2020 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Cluj nu putea produce efecte juridice în sensul investirii doamnei judecător Badea Cristina Maria cu soluționarea prezentului dosar astfel că este incidentă, în lipsa specializării judecătorului desemnat, cauza de nulitate absolută mai sus menționată. Totodată, în condițiile în care la data numirii în cauză doamna judecător Badea Cristina Maria nu îndeplinea cerințele prevăzute de lege sub aspectul specializării, numirea sa în compunerea completului s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 astfel că este incidentă cauza de nulitate absolută prevăzută de art. 281 alin. 1 lit. a C.proc.pen.

Nu poate fi pusă în discuție o nesocotire doar la nivel formal a cerințelor specializării la momentul numirii deoarece doamna judecător Badea Cristina Maria nu a avut niciodată calitatea de judecător specializat în soluționarea infracțiunilor de corupție funcționând în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, fiind delegată în funcție de execuție la Tribunalul Cluj începând cu data de 30 ianuarie 2020, având așadar funcția de bază la Judecătoria Cluj Napoca.

În acest context, nu se poate susține argumentul că ar fi intervenit doar modificări în compunerea completului de judecată care a fost investit cu soluționarea dosarului (în sensul arătat chiar de Colegiul de conducere al Tribunalului Cluj în hotărârea şi procesul verbal nr. 17/2020 emis la data de 15 iulie 2020) în condițiile în care completul în această compunere nu avea competența funcțională să judece cauzele în materie de corupție.

Faptul că ulterior, respectiv la data de 11 martie 2020, doamna judecător Badea Cristina Maria a fost desemnată judecător specializat în judecarea infracțiunilor de corupție, prin Hotărârea Colegiului de conducere al Tribunalului Cluj nr. 7 din data de 11.03.2020, nu înlătură această neregularitate invocată.

Condiția specializării judecătorului este preexistentă numirii în compunerea completului specializat, iar în prezenta cauză, așa cum am arătat anterior, această condiție nu era îndeplinită la data preluării cauzei de către doamna judecător Badea Cristina Maria.

Aceeași concluzie rezultă și din dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 care face referire expresă la cerința specializării judecătorului numit în compunerea completului specializat, arătându-se că componența secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport de volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului.

Prin urmare, în măsura în care completul IX FNCP era specializat în judecarea infracțiunilor de corupție, doamna judecător Badea Cristina Maria nu putea fi desemnată în compunerea completului deoarece nu era judecător specializat în judecarea infracțiunilor de corupție, condiția specializării fiind preexistentă așa cum rezultă din dispozițiile legale mai sus menționate.

Această stare de fapt contrazice în mod evident argumentele care se regăsesc în cuprinsul Hotărârii nr. 7/2020 a Colegiului de Conducere al Tribunalului Cluj în ceea ce privește constituirea completelor specializate, hotărâre în cuprinsul căreia s-a reținut în sensul că „completul IX FNCP, este specializat să soluţioneze infracţiunii de corupţie şi asimilate lor, şi cu noul titular, doamna judecător Badea Cristina Maria”.

Astfel, pe lângă faptul că nu era îndeplinită condiția specializării doamnei judecător Badea Cristina Marina, solicităm a se constata că competența înființării completelor specializate nu aparține colegiului de conducere al instanței ci președintelui acestuia, motiv pentru care prin hotărârea anterior menționată nu se putea dispune o astfel de măsură cu privire la completul IX FNCP.

În susținerea concluziei anterior menționate, prezintă relevanță dispozițiile art. 19 alin. 1 lit. c din ROI aprobat prin HCSM nr. 1375/2015, potrivit cărora  colegiul de conducere are competența de a propune președintelui instanței înființarea/desființarea completelor specializate în raport cu natura și numărul cauzelor,  și nu de a înființa aceste complete.

Or, nu există un act administrativ individual emis de președintele instanței care să dispună înființarea completului specializat în compunerea căruia intră judecătorul Badea Cristina Maria astfel că nici la data soluționării prezentului dosar completul investit cu soluționarea prezentei cauze nu îndeplinea cerința specializării prevăzute de art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000.

Prin urmare, în vederea respectării dispozițiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, președintele instanței avea obligația înființării completelor specializate în aplicarea prerogativelor care îi reveneau conform art. 9 raportat la art. 7 alin. 1 lit. f din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 1375/2015, potrivit competențelor prevăzute de lege.

Omisiunea președintelui Tribunalului Cluj de a lua măsurile specifice pentru constituirea completelor specializate cu respectarea competențelor/condițiilor prevăzute de dispozițiile legale nu poate fi suplinită prin intervenția colegiului de conducere.

Pe lângă argumentele prezentate anterior, solicităm a se constata și faptul că desemnarea doamnei judecător Badea Cristina Maria în calitate de judecător specializat în judecarea infracțiunilor de corupție, nu era posibilă deoarece funcția de baza a acesteia era aceea de judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, aceasta fiind delegată pe funcție de execuție la Tribunalul Cluj. Astfel, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 43 din C.muncii, delegarea nu presupune o schimbare a locului de muncă, pentru aprecierea asupra îndeplinirii condiției specializării trebuia avută în vedere funcția de bază și nu atribuțiile de serviciu exercitate temporar în cadrul Tribunalului Cluj.

Prin urmare, raportat la cele anterior menționate, nu era posibilă desemnarea ca judecător specializat la o instanță ierarhic superioară sau numirea în compunerea unui complet de judecată în locul titularului în condițiile în care era vorba despre o exercitare temporară a atribuțiilor de serviciu la o altă instanță decât aceea unde avea funcția de bază.

Pe cale de consecință, din argumentele prezentate anterior rezultă faptul că judecarea cauzei în prim grad de jurisdicție s-a realizat de un complet de judecată care nu era specializat în judecarea infracțiunilor de corupție în sensul impus de art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, astfel că este incidentă în cauză sancțiunea nulității absolute. Soluția care se impune în raport de această neregularitate este prevăzută de art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. b C. proc. pen., respectiv desființarea sentinței primei instanțe și dispunerea rejudecării cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.  Acest remediu procesual a fost stabilit de Curtea Constituțională prin Decizia 417/2019 în cadrul căreia s-a reținut că în privința cauzelor judecate în primă instanță de completuri nespecializate, aflate în etapa procesuală a apelului, se impune a se proceda la rejudecare, în condițiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.

Această soluție a fost consacrată la nivel jurisprudențial chiar prin raportare la hotărârile pronunțate în această materie în primă instanță la Tribunalul Cluj, sens în care facem trimitere la Decizia Penală nr. 98/2022 pronunțată la data de 11.02.2022 de către Curtea de Apel Timișoara, Secția Penală, în dosarul penal cu nr. 928/117/2016, decizie prin care s-a dispus desființarea Sentinței Penale nr. 210 din 25.06.2021 pronunțată de Tribunalul Cluj, a tuturor probelor și actelor efectuate în cursul cercetării judecătorești, cu consecința rejudecării cauzei ca urmare a faptului că au fost încălcate dispozițiile privind competența funcțională a instanței de judecată în sensul încălcării dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.

        2. Incidența sancțiunii nulității absolute ca urmare a încălcării dispozițiilor legale referitoare la compunerea completului de judecată din perspectiva nerespectării cerinței specializării completului de judecată în ceea ce privește judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu (Tribunalul Cluj) și judecătorii de cameră preliminară care au soluționat contestația (Curtea de Apel Cluj)

Cerința specializării în judecarea infracțiunilor de corupție subzista și în ceea ce privește judecătorul care a soluționat cauza în camera preliminară atât la prima instanță de judecată sesizată cât și judecătorul care a soluționat contestația împotriva încheierii pronunțate în condițiile art. 346 Cod procedură penală, condiție care însă nu este îndeplinită în cauză. O asemenea exigență este justificată de faptul că dispozițiile art. 281 alin. 1 lit. a Cod procedură penală fac referire la compunerea completului de judecată, sancțiunea nulității absolute fiind incidentă și în cazul compunerii completelor de judecători de drepturi și libertăți sau de judecători de cameră preliminară, așadar inclusiv în ipoteza nerespectării principiului specializării completului (Andrei Zarafiu, Procedură penală, Partea generală. Partea specială, Ed. C.H.Beck, București, 2015, pag. 305).

Consecința nerespectării cerinței specializării judecătorilor de cameră preliminară în prezenta cauză în judecarea infracțiunilor de corupție este nulitatea absolută a fazei procesuale de cameră preliminară și implicit a actului de investire a instanței.

Această soluție a fost avansată de jurisprudență în ipoteza în care s-a constatat în cursul judecății nelegala compunere a instanței din care a făcut parte și judecătorul care a soluționat cauza în camera preliminară (C.Apel Cluj, dec. 857/A din 29 iulie 2020 și C.Apel Alba Iulia dec.pen. 1431/A din 16 iulie 2020, cit. de G. Bodoroncea în M. Udoriu (coord.), Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, Ed. C.H.Beck, București 2023, p. 2543). Instanțele au considerat că procesul trebuie reluat din faza de cameră preliminară, deoarece, în cazul lipsei specializării completului de  la prima instanță în cauzele privind infracțiunile de corupție ar fi aplicabile, pentru identitate de rațiune, considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 590/2019 prin care s-a stabilit că, în ipoteza redeschiderii procesului penal, conform art. 469 Cod procedură penală, reluarea cauzei din faza judecății în primă instanță și nu din faza camerei preliminare, ar încălca dreptul inculpatului la un proces echitabil.

Consacrarea la nivel legislativ a soluției de reluare a fazei procesuale precedente ca urmare a incidenței unei cauze de nulitate absolută s-a realizat prin art. 386¹ C.proc.pen., introdus prin Legea nr. 201/2023. Prin această dispoziție legală se permite instanței de judecată (în primă instanță și în apel) să intervină asupra situațiilor de încălcare a dispozițiilor legale din camera preliminară prevăzute sub sancțiunea nulității absolute și să anuleze actul investirii instanței.

O asemenea ipoteză este incidentă în cauză fiind vorba despre o încălcare a dispozițiilor legale privind specializarea completului de judecată sancționate cu nulitatea absolută care au intervenit în procedura camerei preliminare astfel că în temeiul art. 386¹ C.proc.pen. solicităm să se constate nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară (finalizată prin Încheierea penală din data de 11.12.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj și rămasă definitivă prin Încheierea Penală pronunțată la data de 09.03.2016 de judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj) și să se dispună reluarea acestei faze procesuale.

Comments

comentarii