Reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj și Direcției Silvice Maramureș încearcă din răsputeri să acopere faptul că de 12 ani nu s-a făcut predarea legală de către ocolul silvic către proprietar a unei suprafețe de 146 de hectare din zona Borșa (Maramureș), care între timp a fost rasă de pădure, și încearcă acum să dea vina pe proprietar pentru paguba imensă produsă. Între timp, ”se strânge lațul” și la DNA, unde ancheta în acest caz pe abuz în serviciu avansează, motiv pentru care șefii celor două structuri amintite se agită.

Revenim cu cazul clujeanului Crin Gălățean, proprietar de păduri în Maramureș, care de peste 10 ani așteaptă să i se predea o suprafață, care între timp a fost rasă cu susținerea orgenelor abilitate în domeniul silvic (Direcția Silvică Maramureș, Garda Forestieră Cluj și RNP Romsilva). Toată povestea pleacă de la un contract de administrare încheiat de Gălățean cu Ocolul Silvic Borșa, care a ajuns la termen în 31 decembrie 2007, dar suprafața de 146 hectare nu a mai fost predată proprietarului și ocolului silvic privat, la care a trecut cu alte 1400 de hectare, cu care nu a fost nicio problemă.

Legea prevede clar că predarea se poate face doar de la pădurar la pădurar și de la ocol la ocol, iar în lipsa unui proces-verbal de predare-primire (care nu se poate face fără inspecție de fond), pădurea rămâne în gestiunea ocolului contractat anterior. Iar acesta este marea problemă a autorităților acum că lipsește inspecția de fond și că pădurarul gestionar de canton Grigore Tomoiagă a fost condamnat pentru un mic furt de lemne, deși erau sute de hectare rase din cantonul lui, inclusiv cele de care vorbim. De aceea, acum, Direcția Silvică și Garda Forestieră încearcă să mușamalizeze acest furt masiv de pădure, care culmea apare chiar într-un raport al Gărzii din 2009.

Proprietarul păgubit arată următoarele aspecte contradictorii:

• ”Dacă contractul a ajuns la termen în 2007, nu se mai putea folosi ciocanul de marcat în parcelele respective. ITRSV trebuia să ia măsuri. În actele de la DNA sunt acte de marcare până în 2010.
• Garda Forestieră Cluj a fost înștiințată în 2008, 2009, 2010 de mai multe ori că s-a tăiat fără autorizație, că se prevalează de contractul de servicii silvice încheiat nelegal de ocol cu firma Horber SRL fără știrea proprietarului, nu a luat nicio măsură, nu a suspendat avizul de funcționare al șefului de ocol sau să suspende dreptul de folosire a ciocanului ocolului Borșa pe parcelele respective. Practic, a închis ochii la ilegaltăți.
• Acum Garda face tot posibilul să se acopere cu acte false sau incomplete, respectiv nu mai găsesc acte cu avizarea Ocolului Dragomirești, care conțin parcelele mele preluate de la Ocolul Borșa, atât terenul fizic, cât și actele contabile.
• În 2007, Garda a vizat fără competență contract de pază pentru Horber SRL pe 150 ha de pe județul Suceava, fără a exista la bază proces verbal de predare primire de la ocolul Cârlibaba către Ocolul Borșa, fără a fi vizat de Direcția SIlvică Maramureș (singura care are personalitate juridică), unde nu e înregistrat, ca să inducă în eroare, să se creadă că sunt cele 146 ha ale mele. In baza vizării de contracte false, ITRSV a creat baza ca să se elibereze avize pentru transport material lemnos.
• De asemenea, Direcția Silvică MM a emis în 2017 o factura falsă, unde a trecut un serviciu inexistent, respectiv ”utilizare amenajament”, iar ulterior a depus în dosarul de la DNA fișa contabilă a clientului, unde se vede clar că acea plată a fost făcută pentru servicii de administrare. Suntem curioși dacă mai găsesc acea factură.
• Toate inspecțiile Gărzii Forestiere s-au făcut fără mine sau fără pădurarul titular de canton. Legea prevede că trebuie să particip atât eu sau reprezentantul meu, cât și pădurarul titular de canton. Altfel cui impută cioatele? Niciodată nu m-a notificat în scris, pentru că au vrut să-mi impute cioatele.
• Nu s-a putut efectua inspecția de fond pentru că nu a venit nimeni de la ocolul silvic Dragomireșt (continuator Borșa) pentru că nu vor să-și asume prejudiciul. Cui a fost predată suprafața? Sau a fost scoasă de pe hartă?
• În lipsa ocolului gestionar și a pădurarului titular de canton Tomoioagă Grigore, Garda Forestieră vrea să-l facă responsabil pe proprietar. Tot cantonul acestui pădurar (dat afară între timp) este aproape ras.
• Garda nu a văzut că s-au tăiat mii de hectare (se vede din dronă) din parcul național și nu a luat nicio măsură ce intră în atribuțiile instituției, ci doar a înaintat rapoarte la Parchetul din Vișeu și IPJ Maramureș, unde s-a așternut praful pe dosare.
• Am proces la Tribunalul Maramureș pentru obligarea la predare, dar nu se judecă pentru că reprezentanții Direcției Silvice tot amână și au chiar au fost amendați pentru neprezentare. Au spus că există proces-verbal de predare, dar nu l-au prezentat. Și totuși cum au cerut să introducă în proces Ocolul Dragomirești, care a preluat suprafețele de la Ocolul Borșa, iar acum susțin că nu s-a preluat nimic. Atunci unde este suprafața, pe Lună? Mai sunt 550 ha pentru care trebuie să dea explicații”

În 2009, într-o adresă semnată de șeful ITRSV Cluj (actuala Gardă Forestieră), Istrate Ștețco, se arăta că, în urma neregulilor constatate, s-a transmis Direcției Silvice Maramureș să sesizeze consiliul de disciplină și să sancționeze persoanele responsabile, să lămurească situația privind marăcrile de pe suprafețele deținute acum de Crin Gălățean și aflate în administrarea OS Borșa (după cum scrie în adresă) și să definitiveze de urgență controlul de fond pe suprafețele respective.

Au trecut 10 ani, iar Garda Forestieră Cluj, condusă de același Istrate Ștețco, i-a trimis proprietarului, în 31 iulie 2019, o adresă total diferită, în care, în esență, dă vina pe el și spune că Garda nu are competenţa legală de a preda suprafeţe de fond forestier.

”Stimate domnule Gălăţean Crin-Iosif, având în vedere că refuzaţi sistematic să participaţi la efectuarea controlului de fond în UP. VIII Ţibău u.a. 90-93, condiţionând prezeţa reprezentaţilor Ocolului Silvic Dragomireşti, fară a prezenta un contract de servicii silvice/ administrare încheiat în numele dumneavoastră şi a soţiei în calitate de proprietari tabulari, cu această structură silvică, considerăm că sunteţi direct răspunzători de pagubele/prejudiciile care se produc în pădurea pe care o deţineţi conform C.F. nr. 51015 Borşa, iar Garda Forestieră Cluj va da curs cererilor dumneavoastră privind efectuarea controlului de fond, doar în cazul în care veţi participa în calitate de proprietar tabular la efectuarea controlului de fond.”, se arată în adresa recentă a Gărzii Forestiere Cluj.

Proprietarul Crin Gălățean cere prezența la controlul de fond a reprezentanților Ocolului Silvic Dragomirești (fostul Ocol Silvic Borșa) pentru că aceștia nu i-au predat suprafața și sunt răspunzători pentru tăierile ilegale.

Proprietarul prin avocata Alina Toderici a combătut răspunsul Gărzii Forestiere:

”Cu regret constatăm faptul că Garda Forestieră Cluj se erijează în apărător al Ocolului Silvic Dragomireşti şi a Direcţiei Silvice Maramureş, îndepărtându-se de la scopul său primordial, consacrat de art. 1 din H.G. 743/2015 privind organizarea şi funcţionarea Gărzilor forestiere, acela de a implementa şi controla aplicarea regimului silvic (!) şi cinegetic in fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră de pe terenurne din afara fondului forestier naţional.

Deşi real faptul că, potrivit legislaţiei în materie, este obligatorie administrarea sau asigurarea serviciilor silvice pentru întreg fondul forestier, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice, în exercitarea atribuţiilor dvs. de control vă solicităm să ne comunicaţi care este entitatea care a asigurat paza şi administrarea suprafeţei de pădure suprafaţa de 146,10 ha fond forestler ulterior momentului 31.12.2007, în condiţiile în care s-au emis autorizaţii de exploatare cu privire la fondul forestier în cauză până în anul 2010 inclusiv (!). De altfel, partizile nu sunt reprimite nici la momentul actual.

Răspunsul înaintat prin adresa nr. 11192/31.07.2019 nu face decât să reia o corespondenţă cu Direcţia Silvică Maramureş, instituţie care are tot interesul in a invoca lipsa oricărui raport contractual cu dl. Gălăţean Crin Iosif pentru a evita tragerea sa la răspundere pentru prejudiciile colosale constatate în U.P. VIII Ţibău, u.a. 90-93.

Acel “refuz sistematic de a participa la efectuarea controalelor de fond” la care faceţi referire în cuprinsul adresei dvs. nu reprezintă altceva decât manifestarea unui drept, conferit de lege, ca la efectuarea controlului de fond în vederea predării-primirii unei suprafeţe de pădure să participe reprezentanţi ai Direcţiei Silvice şi ai ocolului silvic care aveau obligaţia de a lua măsuri pentru asigurarea integrităţii fondului forestier administrat. Găsim prematură şi hazardată opţiunea Gărzii Forestiere Cluj de a imbrăţişa fără rezerve optica celor două structuri în sensul că nu a existat continuitate în administrarea suprafeţel de 146,10 ha, câtă vreme aceştia nu au făcut niciodată dovada faptului că la momentui aşa-zisei expirări a contractului de administrare au predat suprafaţa de pădure proprietarului ori unei alte  structuri silvice autorizate.

Dimpotrivă chiar, prin adresa nr. 5161/14.06.2019, anexată prezentului, Ocolul Silvic Dragomireşti comunică faptul că la momentul desfiinţării Ocolului Silvic Borşa, in anul  2013, mai multe suprafeţe de fond forestier, printre care şi canton 3 Jupania, in suprafaţă de 1232,26 ha (UP VIII Ţibău, u.a. 72-111, 146D, 149D, 150D, 151D, 152D, 153D), au fost preluate de către Ocolul Silvic Dragomireşti.

Suplimentar, în cadrul dosarului nr. 260/P/2015 aflat pe rolul D.N.A. Biroul Teritorial Maramureş, Ocolul Silvic Dragomireşti a depus fişa clienţilor proprietari de pădure, printre care figura şi autorul Gălăţean, numitul Rondolean Victor.

Nu în ultimul rând, Ocolul Silvic Dragomireşti este parte în procesele civile purtate între dl. Gălăţean Crin-Iosif şi această structură, în calitatea ei de gestionar a fondului forestier în suprafaţă de 146,10 ha.

In final, găsim neavenită invocarea dispoziţiilor art. 16 alin. (10) C. silvic privitoare la situaţia suprafeţelor de fond forestier de peste 30 ha pentru care nu există administrare sau nu sunt asigurate serviciile silvice, după 12 ani(!), timp in care Garda Forestieră semnalat o astfel de problemă.

Nu ne rămâne decât să insistăm in solicitarea de a clarifica modalitatea în care suprafaţa de 146,10 ha fond forestier a ieşit (sau nu!) din administrarea Ocolului Silvic Borşa, actualmente Ocolul Silvic Dragomireşti, şi de a lua măsurile legale care se impun in această situație.”

Poziția Gărzii Forestiere este combătută de către ingineri silvici, specialiști în domeniu, care, sub protecția anonimatului, au redactat următoarele observații:

”Direcția Silvică Maramureș prin subunitățile teritoriale a acesteia nu a respectat voit prevederile actelor normative  prin aceea că nu a notificat Garda Forestiră Cluj – Napoca de încetarea/expirarea contractului de administrare nr.158/2007 precum și al altor contracte încheiate între respectiva entitate și diverși proprietari persoane fizice și juridice –  a se vedea răspunsul Gărzii Forestiere Cluj – Napoca nr.8471/24.06.2019, prin care se arată că niciun contract ajuns la termen – expirat – nu a fost reinnoit sau prelungit prin act/acte adițional/adiționale.”, scriu specialiștii silvici

Lista cu toate contractele încheiat de Ocolul Borșa. Niciunul nu are act adițional, dar ocolul a continuat administrarea și exploatarea (folosirea de ciocan)

”Dacă aceste contracte au expirat la finele anilor 2007 – 2009, iar așa cum se arată în documentele întocmite de Garda Forestiră Cluj – Napoca , contractul încheiat între Ocolul Silvic Borșa din cadrul Direcției Silvice Maramureș și SC Horber SRL nu a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale -H.G.483/2006 , angajații Ocolului Silvic Borșa, cum au efectuat serviciul public de punere în valoare pe o  suprafață de fond forestier pentru care nu erau asigurate serviciile silvice – cu încălcarea prevederilor art.8 al.(2) din OUG 139/2005?

Toate aceste lucruri sunt voit omise de angajații Gărzii Forestiere Cluj-Napoca, ba mai mult, tot voit nu au luat măsurile legale de redresare a situației propuse în cele două rapoarte, cu încălcarea sarcinilor ce le revin conform prevederilor art.21 din OUG.96/2008.

Prin cele menționate în următoarele paragrafe ale comunicării sus menționate, Garda Forestieră Cluj  nu face altceva decât să se erijeze în avocatul Direcției Silvice Maramureș și ai SC Horber SRL, prin aceea că:

• Deși au fost solicitate înscrisuri doveditoare a predării suprafeței de pădure din gestiunea Direcției Silvice Maramureș – Ocolul Silvic Borșa – în gestiunea altei structuri silvice autorizate, conform prevederilor art.17 al.(3) din OUG 96/1998, așa cum dealtfel a solicitat an de an proprietarul de pădure începând cu anul 2008, atât Direcția Silvică Maramureș cât și Garda Forestieră Cluj Napoca, refuză sistematic să le prezinte;
• Invocarea de către reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj – Napoca a prevederilor art.17 al.(2) litera ,,g” ridică certe semne de întrebare asupra consecvenței și interpretării unilaterale a legislației silvice, doar în direcția dorită de aceștia cu scopul vădit de a mușamaliza abaterile de la prevedrile legale atât a propriilor angajați cât și cei ai Direcției Silvice Maramureș și SC Horber SRL;
• La fel au procedat și în momentul în care au constatat tăierea ilegală a measei lemnoase de pe cele 146 ha pădure proprietate privată a D-lui.Gălățan Crin-Iosif și alte mii de hectare din aceeași zonă?;
• Apoi, conform HG 1076/2009,dacă la preluarea în pază a unei suprafețe de fond forestier este obligatorie parcurgerea suprafeței cu control de fond pentru stabilirea eventualelor prejudicii aduse fondului forestier și întocmirea unui act de control cu toate cele constatate precum și încheierea unui proces – verbal de predare primire a suprafeței, la expirarea contractului de administrare/servicii silvice –  nu se impune aceeași procedură?.”

Garda Forestieră putea suspenda activitatea întregului persoanal din ocol

Contactat de Clujust, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, a precizat că nu putea face nimic încât să oblige Direcția Silvică sau Ocolul Borșa (acum Dragomirești) să facă inspecția de fond și să-i predea suprafața lui Gălățean în condiții legale.

Numai că GF avea argumente destule să suspende activitatea personalului din ocol,  având în vedere dezastrul de acolo privind tăierile ilegale.

Din 29 iunie 2010 până în 11 decembrie 2018 a fost în vigoare Procedura privind constituirea și autorizarea ocoalelor silvice și atribuțiile acestora, modelul documentelor de constituire, organizare și funcționare, precum și conținutul Registrului național al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice, care prevedea la Art. 19. :

(1) Personalul silvic cu atribuții de control din cadrul structurii centrale și inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare poate propune suspendarea sau retragerea autorizației prevăzute la art. 17 alin. (2) pentru personalul silvic angajat în ocolul silvic, structura de rang superior, direcția silvică sau aparatul central al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în funcție de gravitatea faptelor săvârșite în ceea ce privește nerespectarea regimului silvic.

(2) Șefii ocoalelor silvice prevăzute la art. 1 alin. (1) pot propune suspendarea sau retragerea autorizației prevăzute la art. 17 alin. (2) pentru personalul silvic din subordine, în funcție de gravitatea faptelor săvârșite în ceea ce privește nerespectarea regimului silvic.

(3) Suspendarea sau retragerea autorizației de practică a personalului silvic se dispune prin:

a) decizia comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1), pentru situațiile prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a);

b) decizia comisiei prevăzute la art. 18 din cadrul inspectoratului teritorial de regim silvic și de vânătoare în a cărui rază teritorială s-a constatat existența unuia dintre cazurile care atrag suspendarea/retragerea autorizației de practică, pentru situațiile prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) și c), decizie ce poate fi contestată la comisia prevăzută la art. 9 alin. (1).

(4) Retragerea autorizației de practică se dispune în baza unui înscris cu privire la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care titularul autorizației a fost condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni silvice, a unor infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum și în cazul suspendării de două ori a autorizației de practică într-o perioadă de 2 ani.

(5) Suspendarea autorizației de practică se dispune în următoarele cazuri:

a)în baza unui înscris cu privire la trimiterea în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni silvice, a unor infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul;

b)nerespectarea regulamentului de folosire a ciocanului de marcat, dacă acest fapt a condus la marcarea de arbori sau cioate, după caz, cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) și a celorlalte reglementări în vigoare;

c) aprobarea punerii în valoare a unui volum de masă lemnoasă în păduri pentru care nu există amenajament silvic în vigoare ori autorizarea spre exploatare de partizi în păduri pentru care proprietarii persoane fizice ori juridice nu au asigurată administrarea sau prestarea serviciilor silvice;

d) neîndeplinirea în termenele stabilite a măsurilor dispuse prin dispoziția scrisă a organelor de control și aprobate în condițiile legii, dacă acestea nu au fost contestate;

e) autorizarea de partizi spre exploatare la operatorii economici neatestați pentru activitatea de exploatare forestieră cu excepțiile prevăzute de lege și contractarea de lucrări de îmbunătățiri funciare în domeniul forestier cu operatori economici neatestați;

f) executarea necorespunzătoare a lucrărilor de evaluare a masei lemnoase, care conduce la erori mai mari de 10% față de volumul constatat cu ocazia controalelor, cu excepția cazurilor în care masa lemnoasă provine din calamități naturale;

g) constatarea într-un canton silvic de tăieri ilegale, nejustificate, al căror volum depășește 30 m³/inspecție sau 60 m³/an; sancțiunea se aplică pădurarului gestionar;

h)constatarea într-un canton silvic de tăieri ilegale, nejustificate, al căror volum depășește 150 m³/inspecție sau 300 m³/an; sancțiunea se aplică pădurarului gestionar, șefului de district și responsabilului cu activitatea de pază a pădurilor la nivelul ocolului silvic;

i) constatarea într-un canton silvic de tăieri ilegale, nejustificate, al căror volum depășește 300 m³/inspecție sau 500 m³/an; sancțiunea se aplică pădurarului gestionar, șefului de district, responsabilului cu activitatea de pază a pădurilor la nivelul ocolului silvic și șefului ocolului silvic;

j) nerespectarea de către șeful ocolului silvic a obligației de a informa în scris inspectoratul teritorial de regim silvic și de vânătoare în a cărui rază teritorială se află pădurea, în termen de 30 de zile, cu privire la suprafețele de pădure, altele decât cele care au stat la baza autorizării, pentru care ocolul silvic a încheiat contracte de administrare sau de servicii silvice.

 

Comments

comentarii