Acasă » DOSARELE CLUJUST » Motivarea sentinței condamnaților din dosarul Revoluției de la Cluj. DOCUMENT
Militarii în frunte cu căpitanul Dando Carp FOTO Răzvan Rotta

Motivarea sentinței condamnaților din dosarul Revoluției de la Cluj. DOCUMENT

Dosarul penal al Revoluției de la Cluj: CLUJUST.ro vă prezintă motivarea sentinței celor cinci condamnați pentru crimele din 21 decembrie 1989 de la Cluj.

Citiți mai jos cum a fost pregătită represiunea de către generalul Topliceanu și prim-secretarul Moga și cum a executat oameni nevinovați maiorul Dicu. Sentința a rămas definitivă în 2006. Revoluționarii au cerut și condamnarea căpitanului Carp Dando și a generalului Florian Caba, dar fără succes. Textul este însoțit de fotografii realizate în Piața Libertății (acum Unirii) de Răzvan Rotta.

EXTRAS DIN MOTIVARE:

”S-a reținut de către organul de urmărire penală că, în urma dispoziției date de Nicolae Ceaușescu, în seara zilei de 17 decembrie 1989, a fost organizată o teleconferință cu primii secretari ai comitetelor județene de partid, la care au participat și conducători ai autorităților având atribuții de menținere a ordinii publice, precum și câțiva comandanți de mari unități militare.

Iulian Topliceanu
Iulian Topliceanu

Autoritățile județului Cluj au fost reprezentate la teleconferința menționată de Moga Ioachim, în calitate de prim secretar al comitetului județean și președinte al consiliului popular județean, g-ral col. Topliceanu Iulian, în calitate de comandant al Armatei a IV și g-ral maior Șerbănoiu Ioan, în calitate de șef al inspectoratului județean de miliție. În timpul teleconferinței menționate, care a început la ora 18:00, șeful statului s-a referit la evenimente revoluționare ce aveau loc la Timișoara, calificate de către acesta ca acțiuni provocate de huligani, impulsionate de forțe externe interesate ăîn destabilizarea regimului politic din România. Cu acest prilej, inculpații menționați au ascultat dialogul dintre Nicolae Ceaușescu, Ion Coman și Radu Bălan, din care rezulta că la Timișoara se făcea uz de armă împotriva demonstranților. În aceeași seară, după terminarea teleconferinței, inculpatul Moga Ioachim a dat ordin de intensificare a acțiunilor de patrulare, pe străzile municipiului Cluj, a unităților militare și ale miliției, alarmate încă din timpul zilei.

Anterior, în seara zilei de 16 decembrie 1989, ministrul apărării naționale a transmis, personal, inculpatului g-ral col. Topliceanu Iulian, un ordin conținând 14 puncte, referitor, între altele, la pregătirea de luptă și înarmarea unităților militare, modul de avertizare și de folosire a armelor de foc, în caz de nesupunere la somație, precum și la mișcările de trupe pe străzile municipiului. În baza acestui ordin, inculpatul Topliceanu Iulian,  dispus dislocarea unnităților militare din Florești și Someșeni, în sensul constituirii detașamentelor de intervenție, având ca misiune blocarea căilor de acces spre principalele piețe și sediile autorităților din municipiul Cluj. În executarea acestui ordin, inculpatul col. Burtea Valeriu( pe atunci maior) a constituit la UM 01215 Florești, pe care o comanda, două detașamente de intervenție.

În cursul zilei de 17 decembrie 1989, unitățile militare din garnizoanele Someșeni și Florești au primit, succesiv, alarma pentru exercițiu și, apoi, alarma pentru luptă parțială. În intervalul dintre cele două alarme, comandanții unităților militare din localitățile menționate au primit ordin, de la inculpatul Topliceanu Iulian, ca militarii ce urmau a fi scoși din unități să aibă asupra lor armament și muniție, să aresteze persoanele ce nu se vor supune somațiilor și chiar să fie împușcate. Prin caracterul lui excesiv, acest ordin a depășit prevederile ordinului în 14 puncte primit de la ministrul apărării naționale. Executarea acestui ordin era de natură a expune la riscuri majore viața cetățenilor, întrucât militarii ce formau detașamentele de intervenție erau slab instruiți, aceștia fiind încorporați abia în luna septmebrie 1989.

Ulterior, în seara zilei de 18 decembrie 1989, în municipiul Cluj- Napoca a sosit Nicolae Constantin, din partea Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a subliniat necesitatea executării dispozițiilor dat de șeful statului în teleconferința din 17 decembrie 1989.

În fine, în seara zilei de 20 decembrie, în municipiul Cluj- Napoca a venit și g-ral lt. Ilie Ceaușescu, care a făcut cunoscut organelor județene situația de la Timișoara și existența anumitor informații obținute din afara țării, între care unele se refereau la pericolul desprinderii Transilvaniei de România.

Tot în seara de 20 decembrie 1989 a avut loc o nouă teleconferință, împrejurare în care inculpatul Moga Ioachim l-a asigurat pe Nicolae Ceaușescu că va executa ordinele primite, după care a dat dispoziții în sensul formării de patrule înarmate ale armatei și suplimentarea numărului de patrule ale miliției.

În dimineața zilei de 21 decembrie 1989 inculpatul Moga Ioachim a avut o convorbire cu Elena Ceaușescu, primind dispoziții urmare cărora s-a intensificat activitatea de patrulare în municipiul Cluj- Napoca. Tot în urma acestor dispoziții, inculpatul Topliceanu Iulian a ordonat comandantului UM 01278 Someșeni să pregătească o companie pentru intervenție. În executarea atribuțiilor sale de comandant unic al forțelor militare din județul Cluj, în data de 21 decembrie 1989, inculpatul Moga Ioachim a cerut și a primit o hartă la scară mică a municipiului Cluj. S-au stabilit linii de comunicare între comandaamentul Armatei a 4-a și șeful Inspectoratului Județean de Poliție, prilej cu care au fost instalate stații de emisie- recepție în cabinetele inculpaților Moga Ioachim și Topliceanu Iulian.

Cu aprobarea inculpatului Moga Ioachim, s-au luat măsuri pentru formarea unor dispozitive formate din militari pentru paza unor obiective și dispunerea unor efective ale miliției în piețe și alte locuri publice unde exista posibilitatea adunării unui număr mai mare de persoane. Toate aceste forțe urmau a fi folosite conform planului unic de intervenție întocmit în baza Ordinului nr.02600/1988 al ministrului de interne și aprobat de inculpatul Moga Ioachim. În acest sens, inculpatul Topliceanu Iulian a stabilit, împreună cu lt.col. Gheorghiu Dorin – șeful statului major și col. Pralea Pantelimon – șeful Secției operații, modul de asigurare a pazei de către unități ale armatei și a dat ordine în acest sens. Totodată, inculpatul menționat a trimis ofițeri de legătură la unitățile militare din Someșeni și Florești, pentru a instrui militari din aceste unități asupra modului de îndeplinire a ordinului în 14 puncte, dat de ministrul apărării naționale.

În acest context, s-a stabilit ca inculpatul maior Dicu Ilie, pe atunci căpitan în UM 01278 Someșeni, să constituie un dispozitiv la podul de pe râul Someș, având ca scop obturarea accesului grupurilor de persoane dinspre str. Horea către Piața Mihai Viteazu. În executarea acelorași dispoziții, inculpatul col. Burtea Valeriu, pe atunci maior, a primit ordin de constituire a unui dispozitiv pe str. Moților, pentru a împiedica trecerea manifestanților din cartierul Mănăștur spre centrul orașului. În aceeași zi au fost constituite astfel de dispozitive și în alte zone, toate vizând împiedicarea prin forță a populației de a-și manifesta nemulțumirea față de regimul politic existent.

Revolutia 21 decembrie 1989 Cluj (15)

În ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orei 15:30, după ce a aflat eșecul mitingului organizat la București, tânărul Nemeș Călin a început să strige lozinci antidictatoriale și, însoțit de mai mulți trecători ce i s-au alăturat, s-a îndreptat spre un dispozitiv militar comandat de căpitanul Carp Dando. Postat în fața dispozitivuluiu menționat, arătând-și pieptul, tânărul Nemeș Călin a cerut militarilor să tragă asupra sa. Cu pistolul în mână, orientat vertical, căpitanul Carp a atenționat grupul în care se afla Nemeș Călin să nu se apropie de dispozitivul militar. Ripostând, Nemeș Călin l-a apucat pe ofițer de reverele mantalei, după care, luptându-se, au căzut împreună pe carosabil. Concomitent, o altă persoană din grup a încercat să smulgă pistolul mitralieră de la unul din militarii din dispozitiv. În aceste condiții, un alt militar în termen, temându-se că vor fi dezarmați a strigat să se tragă, moment în care militarii au executat două sau trei rafale de armă, atât în plan orizontal cît și în plan vertical. În urma acestor rafale, persoana care a încercat să smulgă pistolul mitralieră din mâna militarului în termen a fost împușcat mortal și, în cădere, agățându-se de armă, a declanșat focul spre locul unde Nemeș Călin se lupta cu căpitanul Carp Dando. În timpul focului necontrolat menționat, cei doi au fost răniți, prin împușcare. Alte persoane au fost ucise sau rănite de focurile de armă executate de ceilalți militari.

Auzind  focurile de armă, inculpatul Moga Ioachim a cerut explicații inculpatului Topliceanu Iulian, care i-a raportat că un grup de huligani a atacat dispozitivul menționat, rănind un militar și un civil, iar militarii au reacționat în mod legal, folosind armamentul în dotare.

Revolutia 21 decembrie 1989 Cluj (5)

În aceeați zi, la lăsarea serii, dintr-un alt dispozitiv, comandat de cpt. Iacob Gheorghe, s-a executat foc asupra altor grupuri de civili, fiind ucisă o persoană și rănite alte trei.

Aflând că s-au produs victime în Piața Libertății, coloane de muncitori de la Combinatul de Utilaj Greu, cărora li s-au alăturat și alți cetățeni, au înaintat spre centrul orașului, ajungând în apropierea dispozitivului situat la podul de peste râul Someș, comandat de maiorul Dicu Ilie, pe atunci căpitan. Deși cetățenii demonstrau pașnic, inculpatul Dicu Ilie, speriat, le-a cerut să nu staționeze, întrucât are ordin să tragă. În jurul orei 15:40, din ziua de 21 decembrie 1989, coloana de manifestanți a ajuns la aproximativ 50 m de dispozitivul menționat. Surescitat, inculpatul Dicu Ilie a repetat cu voce tare că are ordin să tragă și că va trage. Totodată, acesta a făcut semn unui vatman care oprise tramvaiul pe care îl conducea, să continue deplasarea.

La plecarea tramvaiului, Capan Virginia Sanda, aflată în grupul de manifestanți, a aruncat spre militarii din dispozitiv o sticlă cu 2 l  de amoniac lichid. În acest moment, inculpatul Dicu Ilie a ridicat pistolul în plan vertical și a tras un foc de avertisment, fiind urmat de militarii din dispozitiv care, la rândul lor, au tras focuri de avertisment. Pentru că focurile de avertisment nu și-au atins scopul, inculpatul Dicu Ilie a ordonat deschiderea focului spre grupul de manifestanți, iar el a executat foc, cu pistolul din dotare, asupra unui autoturism ce se apropia de dispozitiv. Tot cu acel prilej, inculpatul Dicu Ilie a îndreptat pistolul spre Ciortea Emil, împușcându-l în piept, atunci când acesta a ajuns în fața magazinului Farmec. Mai mulți cetățeni au intervenit pentru a acorda ajutor victimei. Inculpatul Dicu Ilie i-a somat să pună mâinile la ceafă și să se întoarcă cu fața spre zidul clădirii. Din ordinul aceluiași inculpat au fost executate în continuare focuri de armă, atât pentru avertizare. cât și la picioarele manifestanților. La fiecare deschidere a focului, mainfestanții se retrăgeau lângă ziduri, de fiecare dată fiind făcute victime. În timpul executării acestor focuri de armă, inculpatul Dicu Ilie l-a împușcat în cap, mortal, pe Țiclete Mihai Călin.

Prin utilizarea armelor de foc în zona Astoria – Metropol din municipiul Cluj, au fost ucise prin împușcare 4 persoane, iar alte 10 au fost rănite.

În aceeași zi, pe str. Moților, unde era dispus dispozitivul comandat de col. Burtea Valeriu, pe atunci maior, circulația pietonală și auto a fost permisă până spre seară. Pentru că lt.major Hetea Marian a retras grupa de militari aflată sub comanda sa, din dispozitivul menționat, inculpatul Burtea Valeriu a constituit o altă grupă, sub comanda maiorului Cocan Ioan Laurențiu, care a primit misiunea de a împiedica trecerea coloanei de manifestanți, având în față trei autovehicule de mare capacitate, cu farurile aprinse, ce a apărut în fața acestui dispozitiv, la lăsarea serii. În jurul orelor 18:00 coloana de manifestanți s-a apropiat de dispozitivul comandat de inculpatul Cocan Ioan Laurențiu. Pentru oprirea coloanei au fost făcute somații și apoi s-a executat foc de avertisment în plan vertical, din ordinul ofițerului menționat. În urma acestor focuri de armă autovehiculele au fost oprite. Observând însă că nimeni nu a fost rănit, manifestanții au ajuns la concluzia că militarii erau dotați numai cu muniție de exercițiu. Cu toate acestea, coloana de manifestanți nu a mai înaintat, iar cei aflați în autobasculante au coborât. Pentru că militarii din dispozitiv erau orbiți de farurile aprinse, inculpatul Cocan Ioan Laurențiu a ordonat deschiderea focului, în plac orizontal, spre farurile autobasculantelor.

În aceeași zi, în jurul orei 17:00, în fața dispozitivului militar din piața Mărăști, comandat de col. Timiș Gheorghe, s-au adunat grupuri de cetățeni, care au strigat lozinci și și-au manifestat adeziunea cu demonstrații de la Timișoara. În timpul acestei manifestații, un cetățean a urcat la volanul unui autobuz ce fusese oprit în zonă și l-a condus spre autovehiculele militare, cu scopul vădit de a intra în coliziune cu acestea. S-a deschis foc asupra roților autobuzului, care a fost oprit, fără a se înregistra victime. Fără informarea prealabilă a col. Timiș Gheorghe, din garnizoana Someșeni au fost trimise, după ora 20:00, mai multe mașini de luptă în spijinul dispozitivului comandat de acesta. Drept urmare, la sosirea mașinilor de luptă, crezându-se atacați, militarii din dispozitiv s-au culcat pe asfalt, unii dintre aceștia deschizând focul. Unul din gloanțele trase de militari a rănit la picior pe Coste Mihai. După ora 21:00 au fost executate în continuare focuri de armă, în plan vertical. Datorită modului imprudent de orientare a armei către unul dintre militari, a fost rănit la piciorul drept Kiss Mihail, care se afla în balconul apartamentului său de la etajul 11 al unui bloc situat în fața dispozitivului. După încetarea focurilor de avertizare, inculpatul fruntaș Bolboș Marian Augustin, l-a împușcat în cap, mortal, pe Rusu Ioan care se apropia amenințător de dispozitiv.

S-a conchis că, în condițiile menționate, au fost săvârșite următoarele fapte concrete:

– Inculpatul Moga Ioachim, în calitate de prim-secretar al fostului Comitet județean de partid Cluj și președinte al consiliului județean de apărar, a determinat pe inculpatul g-ral col. Topliceanu Iulian să ordone, contrar prevederilor legale, trimiterea trupelor din subordine, cu armament și muniție de război, să acționeze împotriva populației care manifesta pașnic împotriva dictaturii, creând prin acesta un pericol vital iminent, soldat cu uciderea prin împușcare a 26 de persoane și rănirea, în aceeași modalitate, a unui număr de alte 52 persoane.

– Inculpatul g-ral col.(r) Topliceanu Iulian, în calitate de comandant al Armatei a IV-a, a pus în aplicare ,,ordinul în 14 puncte,, al ministrului apărării naționale, care încălca dispozițiile legale, ordonând scoaterea trupelor din subordine în stradă, dotate cu muniție de război, ceea ce a creat un pericol vital iminent, soldat cu consecințele arătate mai sus.

– Inculpatul Dicu Ilie, în calitate de comandant al dispozitivului militar de la intrarea în Piața Mihai Viteazu, pe podul de pe râul Someș, a ordonat militarilor din subordine deschiderea focului spre coloana de manifestanți, ignorând dispozițiile art. 40 alin.2 din Decretul nr.367/1971, cauzând moartea a 4 persoane și rănirea altor 10. Totodată, personal, acesta a ucis prin împușcare 2 persoane și a mai rănit cel puțin una.

– Inculpații Burtea Valeriu și Cocan Ioan Laurențiu, în calitate de comandanți ai dispozitivului militar plasat pe str. Moților, au ordonat, separat și împreună, deschiderea focului  în plan orizontal și la picioare, în direcția coloanei de manifestanți, cauzând moartea prin împușcare a 9 persoane și rănirea altor 13 persoane.

– Inculpatul Bolboș Marian, militar în termen, făcând parte din dispozitivul militar creat în 21 septembrie 1989 în Piața Mărăști, din Cluj- Napoca, a împușcat mortal pe Rusu Ioan, ignorând dispozițiile Decretului nr.367/1971.

Prin sentința nr.33 din 9 aprilie 2003, Secția penală a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d din Codul de procedură penală, a achitat pe inculpatul Moga Ioachim pentru infrațiunile de instigare la omor deosebit de grav și de instigare la tentativă de omor deosebit de grav.

În temeiul art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.g din Codul de procedură penală, cu referire la art.122 lit. c, d și art.124 din Codul penal a încetat procesul penal față de inculpatul Topliceanu Iulian pentru infracțiunile de ucidere din culpă( 26 victime) și de vătămare corporală gravă ( 30 infracțiuni), prin schimbarea încadrării din infracțiunile de instigare la omor deosebit de grav și de instigare la tentativă de omor deosebit de grav în infracțiunile de instigare la ucidere din culpă și vătămare corporală gravă.

În temeiul acelorași texte a încetat procesul penal față de inculpatul col. Burtea Valeriu pentru infracțiunile de ucidere din culpă (9 victime) și de vătămare corporală din culpă( 6 infracțiuni prevăzute de art. 184 alin. 1 și 3 din Codul penal și 7 infracțiuni prevăzute de art. 184 alin. 2 și 4 din același cod) prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile determinate prin actul de sesizare al instanței.

A încetat procesul penal, pe același temei legal, față de inculpatul Cocan Ioan Laurențiu pentru infracțiunile de ucidere din culpă (9 victime), 6 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art.184 alin 1 și 3 din Codul penal și 7 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art.184 alin 2 si 4 din Codul penal prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile reținute în sarcina acestuia prin rechizitoriu.

În ceea ce privește pe inculpatul fruntaș (r) Bolboș Marian Augustin, făcându-se aplicarea art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lot.c din Codul de procedură penală, s-a dispus achitarea infracțiunea de omor calificat prevăzută de art.174 alin.1 raportat la art. 175 lit.c din Codul penal, cu aplicarea art.73 lit.b și art.13 din Codul penal.”

VEZI MAI JOS MOTIVAREA INTEGRALĂ

Judecătorii instanţei supreme au dat în martie 2006 sentinţa finală în procesul Revoluţiei de la Cluj. Recursurile celor acuzaţi de uciderea a 26 de persoane şi rănirea altor 52 au fost respinse, rămânând valabile condamnările la închisoare a cinci din cei şase inculpaţi:

Lt. col. Ilie Dicu – comandant de regiment la UM 01278 Someseni – 15 ani de închisoare pentru omor calificat;

General colonel Iulian Topliceanu – comandantul Armatei IV Transilvania – 10 ani de inchisoare pentru instigare la omor deosebit de grav;

Ioachim Moga – prim-secretar al PCR Cluj „ 8 ani de inchisoare pentru instigare la omor deosebit de grav;

Col. Valeriu Burtea ” comandant UM 01215 Floresti ” 9 ani inchisoare pentru instigare, prin participatie improprie, la omor deosebit de grav;

Lt. col. Laurentiu Cocan ” comandant de regiment UM 01278 Someseni – 9 ani inchisoare pentru instigare, prin participatie improprie, la omor deosebit de grav.

Singura persoană achitată este fruntaşul Marian Bolboş, care fusese judecat sub acuzaţia de omor calificat. Magistraţii i-au obligat pe inculpaţi să plătească, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, despăgubiri către cele aproape 80 de părţi civile din dosar. Acestea s-au ridicat la aproximativ 40 de miliarde de lei vechi.

Asociaţia pentru Adevărul Revoluţiei a cerut pedepsirea și a generalului Florian Caba, ofiţerul de legătură între comandamentul Armatei şi trupele trimise în stradă pentru a reprima revoluţia de la Cluj, şi a căpitanului Carp Dando, care coordonat trupele din Piaţa Unirii (fostă Libertății). Cei doi au fost şcoşi de sub urmărire penală de procurorii militari români, soluţie confirmată  de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În schimb, magistraţii CEDO de la Strasbourg au decis, în martie 2013, că autorităţile române au fost ineficiente în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989. Statul va plăti daune de peste 50.000 de euro unui număr de cinci reclamanţi. Potrivit judecătorilor europeni, a fost încălcat articolul 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cel care se referă la dreptul de viaţă al cetăţenilor. Plângerea adresată de către cei nouă reclamanţi clujeni judecătorilor europeni se referă la faptul că dosarele au fost tergiversate mai bine de 16 ani.  Cel care a formulat cererile şi pretenţiile adresate CEDO, în anul 2006, este avocatul Ovidiu Podaru, reprezentantul părinţilor eroului Lucian Matiş şi al soţiei acestuia.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns