Membru în consiliul director al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), judecătoarea Dana Gîrbovan de la Curtea de apel Cluj susține, într-un interviu pentru ziare.com, că trebuie făcută o analiză asupra întârzierilor din unele dosare DNA pentru a se identifica factorii care au dus la scurgerea unei durate îndelungate între comiterea presupusei fapte și cercetarea sa. Magistratul mai spune că Guvernul trebuie să facă eforturi pentru recuperarea prejudiciilor din cauzele de corupție. Dana Gîrbovan este purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Cluj și a fost primul președinte al UNJR, înființată în 2007.

Actual membru în consiliul director UNJR, judecătoarea Dana Gîrbovan, a vorbit despre ofensiva luptei anticorupție și suspiciunile legate de întârzierile din unele cazuri de anvergură ale DNA: ”Coruptia endemica paralizeaza statul si afecteaza fiecare cetatean, banii ce ar trebui sa sprijine sanatatea, educatia, infrastructura, justitia sunt deturnati in buzunarele celor ce ar trebui sa administreze tara. Ca atare, orice ofensiva reala impotriva coruptiei este, fara indoiala, nu doar pozitiva, ci absolut necesara. Daca cererile de arestare au sau nu caracter abuziv, asta decide instanta sesizata cu cererea de arestare, singura care are atat competenta, cat si toate datele necesare pentru a se pronunta. Trecand insa la un alt plan, o intrebare des intalnita este legata, in unele cazuri, de trecerea unui timp indelungat de la comiterea presupusei fapte pana la cercetarea sa, si de aici, unele suspiciuni din spatiul public. Intrebarea e perfect legitima si merita o analiza speciala a cauzelor acestor intarzieri, ele putand fi legate de diversi factori – legislatie insuficienta, resurse umane insuficiente, un management deficitar al dosarelor, influente externe, o comunicare lapidara din partea unor institutii ce detineau informatii referitoare la aceste fapte etc. O astfel analiza trebuie facuta, nu doar pentru a elimina suspiciunile, ci mai ales pentru a identifica deficientele si a le repara pentru viitor.”

Gîrbovan spune că Guvernul trebuie să recupereze prejudiciile în dosarele DNA: ”Condamnarea persoanei inseamna prea putin in raport de interesul public in acest tip de cauze. Ceea ce intereseaza in mod primordial cetateanul este recuperarea prejudiciilor, intoarcerea banilor in economie, in beneficiul tuturor. Pe de alta parte, lipsa recuperarii banilor poate avea un efect incurajator pentru cei ce savarsesc acest tip de infractiuni. Pana la urma, a sta cativa ani la inchisoare, stiind ca te intorci la conturi cu milioane de euro, poate parea si o afacere buna, nu-i asa? Este nedrept si frustrant pentru societate. Ca atare, este esential ca Executivul sa faca eforturi reale pentru recuperarea prejudiciilor dispuse de instante prin hotararile de condamnare, este raspunderea sa majora si rolul sau in lupta impotriva coruptiei. Un procent de sub 10% este unul rusinos, inadmisibil si diminueaza considerabil efortul substantial facut de Justitie pentru sanctionarea acestor fapte.”

Despre colegi magistrați condamnați pentru fapte de corupție, membrul UNJR spune: ”Un singur judecator condamnat definitiv pentru fapte de coruptie este motiv de ingrijorare, in conditiile in care hotararile date de acesta afecteaza destinul unor persoane. Pe de alta parte, este imbucurator ca aceste fapte ies la iveala si sunt sanctionate, este un semn de sanatate al sistemului avand, sper, si un efect descurajator pentru cei tentati de astfel de actiuni.”

Judecătoarea de la Curtea de Apel Cluj speră ca procedura privind avizul Parlamentului în cazul cererilor de urmărire penală sau arestare preventivă să fie regândită la Curtea Constituțională, sesizată recent de DNA, CSM și Președinție. ”M-am exprimat in repetate randuri impotriva acestui mod de intelegere a imunitatii de catre Parlament, care distorsioneaza sensul si rolul acestei institutii, transformand-o intr-un instrument de protectie impotriva anchetelor penale, in special a celor care au ca obiect fapte de coruptie. Insa, de aceasta data, Curtea Constitutionala a fost sesizata si sper ca aceasta sa nu isi rezume controlul la chestiunile de procedura, ci sa il extinda si asupra fondului problemei. Ar fi o buna oportunitate de a se stabili daca Parlamentul, in cadrul acestei proceduri, se poate pronunta asupra caracterului suficient sau insuficient al probelor administrate de procurori, respectiv asupra temeiniciei cererii sau, dimpotriva, poate verifica doar caracterul potential abuziv al acesteia, caz in care ar trebui sa existe si o motivare a respingerii cererii bazate pe aceste considerente.”

Interviul integral pe ziare.com

Comments

comentarii