Primăria comunei Bonțida și trei firme co-organizatoare ale festivalului Electric Castle s-au judecat în trei dosare privind decizii de impunere care s-au finalizat spre sfârșitul anului trecut. Organizatorii EC au contestat deciziile de impunere emise de primărie. Două cereri le-au fost respinse, iar una a fost admisă parțial. În total, au fost puși să plătească circa 550.000 de lei reprezentând diferențe de impozit și majorări pentru mai multe ediții de festival.

Firmele Festival Tickets Management și Boiler Events au pierdut și pe fond la Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel.

EC Festival SRL a câștigat la Tribunal, dar Curtea a schimbat sentința; ”Admite in parte recursul declarat de paratii Com. Bontida si Primarul Com. Bontida impotriva sentintei civile nr. 688 din 22.03.2019 pronuntata in dosarul nr. 2018/117/2018 al Tribunalului Cluj, pe care o caseaza in parte, si rejudecand in aceste limite admite in parte cererea de chemare in judecata si pe cale de consecinta anuleaza in parte decizia nr. 229/2018 si decizia de impunere nr. 3645/59/2017 respectiv pentru suma de 156.719,23 lei. Mentine actele atacate pentru suma de 150.329,77 lei. Obliga intimata reclamanta la plata in favoarea recurentilor parati a sumei de 2.000 lei cheltuieli de judecata partiale in recurs.”

Sumele din deciziile de impunere apar în sentințe:

”Reclamanta  Festival Tickets Management SRL a fost coorganizator al Festivalului muzical Electric Castle, organizat anual în localitatea Bonțida, jud. Cluj,  începând cu anul 2013. În această calitate,  reclamanta a  depus decontul nr. 483/2017 calculând si achitând  raportat la incasările in sumă de 5.712.523 lei realizate din vânzarea de bilete/abonamente respectiv tichete de parcare calculat datorat bugetului local un impozit pe spectacole în condițiile art. 273-274 din Legea nr. 573/2003 privind vechiul Cod fiscal.

Pentru ediția festivalului muzical organizată în vara anului 2016 a datorat și achitat un impozit pe spectacole în cota de 2% stabilită conform art. 481 alin 2 lit.a) Cod fiscal  raportat la incasările in sumă de 5.712.523 lei realizate din vânzarea de bilete/abonamente respectiv tichete de parcare.

Urmare  auditului  derulat de Curtea de Conturi a României -Camera de Conturi a Județului Cluj  la UATC Bonțida , jud.Cluj, avand ca obiectiv  situatiile financiare intocmite la data de 31 decembrie 2016 s-a stabilit că in perioada 2013-2016 nu au fost realizate in cuantumul legal venituri la bugetul local al comunei Bontida reprezentând impozit pe spectacole  datorat de organizatorii de spectacole. Diferenta de venituri a fost determinata de aplicarea gresită a prevederilor Codului fiscal cu privire la impozitul pe spectacole, fiind aplicata cota de 2% in loc de cota datorată de 5%

In contextul  celor stabilite de Curtea de Conturi pârâta UAT Bontida a emis decizia de impunere inițială  nr. 242 din data de 7.02.2017  emițând decizia contestată  pentru :

– 167.386 lei reprezentând diferență de impozit de la cota de 2% prevăzură de art 481 alin 2 Cod fiscal a cea de 5% prevăzută de lit. b din acelasi articol;2

– 1.596 lei reprezentând impozit pe spectacole aferent veniturilor din vânzarea tichetelor de parcare către vizitatorii  festivalului muzical;

– 28.577 lei reprezentând majorări.”

”Reclamanta  Boiler Events a fost  coorganizator al Festivalului muzical Electric Castle, organizat anual în localitatea Bonțida, jud. Cluj,  începând cu anul 2013. În această calitate,  reclamanta a  calculat si achitat un impozit pe spectacole în cota de 2% stabilită conform art. 274 alin. 2 lit. a) C.fisc, după cum urmează:

• 2013 -15.380 lei, raportat la un venit din vânzarea biletelor de 769.000 lei;

• 2014 – 43.228 lei, raportat la un venit din vânzarea biletelor de 2.161.403 lei;

• 2015 -17.131 lei, raportat la un venit din vânzarea biletelor de 856.564 lei

Urmare  auditului  derulat de Curtea de Conturi a României -Camera de Conturi a Județului Cluj  la UATC Bonțida , jud.Cluj, avand ca obiectiv  situatiile financiare intocmite la data de 31 decembrie 2016 s-a stabilit că in perioada 2013-2016 nu au fost realizate in cuantumul lega l venituri la bugetul local al comuna Bontida reprezentând impozit pe spectacole   datorat de organizatorii de spectacole.Diferenta de venituri a fost determinata de aplicarea gresită a prevederilor Codului fiscal cu privire la impozitul pe spectacole, fiind aplicata cota de 2% in loc d e cota datorată de 5% .

In contextul  celor stabilite de Curtea de Conturi pârâta UAT Bontida a emis decizia de impunere contestată  pentru :

• suma de  23.070 lei diferență de impozit si  accesorii de 10.766 lei , pentru anul 2013;

•  suma de 64.841 lei diferentă de impozit si accesorii de 62.882 lei, pentru anul 2014;

• suma de  25.697 lei diferență de impozit si  accesorii de  13.277 lei pentru anul 2015”

Organizatorii EC au invocat  următoarele motive de nelegalitate privind deciziile de impunere:

– nelegalitatea obiectului deciziei de impunere, organul emitent mentionând eronat că actul administrativ fiscal are ca obiect taxa pe spectacole  in condițiile in care art. 480 alin (1) Cod fiscal  instituie impozitul pe spectacole;

– lipsa motivelor de fapt si de drept  care au stat la baza stabilirii creanței, cu consecința incălcării prevederilor art. 97 Cod procedură fiscală;

– incălcarea principiului unicității impunerii, pentru impozitul pe spectacole reclamanta depunând anterior o declaratie proprie de impunere, asimilată cu o deciziei de impunere;cu toate că nu a existat o activitate ulterioară de verificare a impozitului datorat, nu a operat o modificare a bazei de impunere iar decizia de impunere inițială nu a fost desființată sau modificată  a fost, totuși, emisă o  nouă decizie de impunere;

– incălcarea principiului tratamentului fiscal coerent , care interzice ca o autoritate publică să revină  asu p ra unei decizii anterioare si să ingreuneze situația justițiabilului prin noua decizie, de maniera in care autoritatea fiscală a majorat impozitul pe spectacole stabilit inițial;

– incălcarea principiului in dubio contra fiscum in sensul că in condițiile in care normele fiscale  privind cota de impozit aplicabilă  festivalului de muzică Electric Castle sunt ambigue si echivoce, iar autoritatea fiscală locală a aplicat până in prezent cota de 2%, principiul invocat impunea mentinerea acestei cote până la clarificarea reglementării fiscale;

– cota de impunere aplicată reclamantei este nelegală in raport de prevederile art.481 alin (2) Cod fiscal.

Motivarea instanței:

1. Nelegalitatea obiectului deciziei de impunere, organul emitent mentionând eronat că actul administrativ fiscal are ca obiect taxa pe spectacole  in condițiile in care art. 480 alin (1) Cod fiscal  instituie impozitul pe spectacole .

Prin art. 49 din Legea nr 207/2015 privind  Codul de procedură fiscală,  legiuitorul a  reglementat trei cazuri de nulitate , astfel:

„ (1) Actul administrativ fiscal este nul în oricare din următoarele situații:

a) este emis cu încălcarea prevederilor legale privind competența;

b) nu cuprinde unul dintre elementele acestuia refe ritoare la numele, prenumele și

calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului/plătitorului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal, cu excepția prevăzută la art. 40 alin. (3), precum și organul fiscal emitent;

c) este afectat de o gravă și evidentă eroare. Actul admin istrativ fiscal este afectat de

o gravă și evidentă eroare atunci când cauzele care au stat la baza emiterii acestuia sunt atât de viciate încât, dacă acestea ar fi fost înlă turate anterior sau concomitent emiterii actului, ar fi determinat neemiterea sa.  

(2) Nulitatea se poate constata de organul fiscal competent sau de organul de soluționare a contestației, la cerere sau din oficiu. În situația în care nulitatea se constată de organul fiscal competent, acesta emite o decizie ce se comunică contribuabilului/plătitorului.  

(3) Actele administrative fiscale prin care sunt încălcate alte prevederi legale decât cele prevăzute la alin. (1) sunt anulabile. Prevederile art. 50 sunt aplicabile în mod corespunzător “.

Prin urmare, noul cod păstrează o distincție – existentă și în codul precedent, în sensul calificării nulităților actelor administrativ fiscale fie ca fiind relative (situație în care actul este „anulabil“), fie ca fiind absolute (când actul este „nul“). În același sens, art. 46 din vechiul cod (cu aceeași denumire marginală) prevedea anumite elemente (în general, de formă) a căror lipsă atrăgea nulitatea actului administrativ fiscal; per a contrario în cazul altor nulități sancțiunea este doar nulitatea relativă.

Raportat la textul legal mai sus citat instanta reține că indicarea  eronată a denumirii tipului de creanță fiscală  pent ru care a fost emisă decizia de impunere ca fiind „ taxă pe spectacole ” in loc de „ impozit pe spectacole” de nu poate fi considerată „ eroare gravă si evidentă”,  aptă să atragă nulitatea actului. De altfel, chiar in  contextul erorii mai sus evocate   reclamanta  a fost in măsură să cunoască intenția organului  fiscal emitent, c ontinutul  actului si temeiul d e drept care  stat la baza emiterii sale, fiind , de asemenea, in măsură să formuleze o  contestație administrativă moti vată, precum si o actiune in contencios fi scal bazată pe acelasi motive  de nelegalitate invocate in procedura contestației administrative.

2. Lipsa motivelor de fapt si de drept  care au stat la baza stabilirii creanței, cu consecința incălcării prevederilor art. 97 Cod procedură fiscală.

Analizâ nd decizia de impunere contestat ă ( f. 15-16) instanta observa ca aceasta cuprinde toate  elementele prevăzute de art 46 alin (2) din Legea nr 207/2015 si raspunde exigentelor legale  in ce privește intocmirea si motivarea actului administrativ fiscal .

Utilitatea motivării deciziilor prezintă un triplu interes. Astfel, aducerea la cunoștință a motivelor înseamnă a explica decizia și, deci, a evita conflictele posibile dintre administrație și administrații pe care îi servește. Pe de altă parte, obligația motivării determină administrația să nu ia decizii pentru rațiuni care nu pot fi aduse la cunoștința opiniei publice, astfel încât administrația să se călăuzească în activitatea sa de norme morale. De asemenea, motivarea permite un control eficient al superiorului ierarhic asupra conținutului deciziei, precum și un control jurisdicțional riguros al instanțelor de contencios administrativ.

Or, astfel cum s-a reținut in precedent, maniera de redac tare a Deciziei  de impunere a făcut posibilă atât formularea unei contestații administrative  respectiv  a unei cereri in anulare amplu motivate  si face posibil controlul instantei asupra legalității si temeniciei actului.

3 Incălcarea principiului unicității impunerii

In conformitate cu prevederile art. 94  alin (1) Cod procedură fiscală :” Cuantumul creanțelor fiscale se stabilește sub rezerva verificării ulterioare, cu excepția cazului in care stabilirea a avut loc ca urmare  a unei inspecții fiscale sau a unei verificări a situației fiscale personale ”. Astfel, textul legal citat  consacră principiul potrivit căruia creanțele stabilite  prin declarație fiscală sau decizie de impunere pot face obiectul unei verificări ulterioare momentului stabilirii.Pe de altă parte, acelasi text prevede si faptul că rezerva verificării ulterioare va fi anulată ca urmare a inspectiei fiscale ori a  verificării personale.

Or, astfel cum rezultă din probele produse in cauză ,  tipul de contribuție pentru care a fost emisă decizia de impunere de regularizare si perioada fiscală avuta in vedere la regularizare ( anul 2012) nu au făcut obiectul unei inspecții fiscale  anterioare, finalizată cu emiterea unei  decizi i de impunere si nici obiectul unei proceduri de  verificări a situației fiscale personale, astfel că din această perspectivă organul fiscal emitent a procedat deplin legal , nefiind incălcat principul unicității impunerii .

4. Incălcarea principiului tratamentului fiscal coerent

  Astfel cum s-a reținut in cadrul analizei motivului de nelegalitate vizând incălcarea  principiului unicității impunerii Codul de procedură fiscală consacră principiul potrivit căruia creanțele stabilite  prin declarație fiscală sau decizie de impunere pot face obiectul unei verificări u lterioare momentului stabilirii,  astfel că teza susținută de reclamantă potrivit căreia  autoritatea fiscală nu mai poate, de principiu, să revină asupra unei decizii anterioare si să ingreuneze situația contribuabilului, nu poate fi  validată.

5.Incălcarea principiului in dubio contra fiscum in sensul că in condițiile in care normele fiscale  privind cota de impozit aplicabilă  festivalului de muzică Electric Castle sunt ambigue si echivoce, iar autoritatea fiscală locală a aplicat până in prezent cota de 2%, principiul invocat impunea mentinerea acestei cote până la cla rificarea reglementării fiscale.

Principiul in dubio contra fiscum , invocat de reclamantă , a fost consacrat prin art. 13  alin (6)din Codul de procedură fiscală , presupune ca atunci când,după utilizarea tuturor metodelor prevăzute de lege, interpretarea legii este imposibilă sau extrem de dificilă, norma juridică se va interpreta in favoarea contribuabilului.

In cauza de față, normele legale despre care se afirmă că sunt ambigue si echivoce sunt art . 274 alin  (1) si (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal  si art 481 alin (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal .

In conformitate cu prevederile art. 481 alin (1) si (2)  din Legea n.r227/2015 privind Codul fiscal, in vigoare incepând cu data de 1 ianuarie 2016:

(1) Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma incasată din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.

(2) Consiliile locale hotărăsc cota de impozit după cum urmează :

a) până la 2% pentru spectacolul de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competitie sportivă interna sau internațională;

b) până la 5% in cazul  oricarei alte manifestări artistice decat cele enumerate la lit. a)

Din interpretarea textelor legale mai sus citate rezultă , fără putință de tăgadă si fără a fi necesară aplicarea unei tehnici speciale de interpretare, că pentru pentru manifestările  artistice de genul  festivaluri organizatorii datorează impozit pe spectacole in cuantum de  până la 5% din totalul  incasărilor din vânzarea abonamentelor si a biletelor de intrare , in condițiile in care prin enumerarea limitativă de la lit a)  legiuitorul a vizat impozitarea unui singur spectacol ( spectacolul de teatru, operă,etc), in timp ce festivalurile, prin definiție, reprezintă o succesiune de spectacole derulate intr-o perioada de timp determinată .

Cât priveste prevederile art. 274 alin  (1) si (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aplicabil obligațiilor fiscale născute in  anul 2015:

(1)                   Cu excepțiile prevăzute la art. 275 impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea unei cote de impozit la suma incasată din vânzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.

(2)             Cota de impozit se determină după cum urmează:

a)                  in cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film   la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă sau internațională, cota de impozit este egală cu 2%;

b)               In cazul oricărei alte manifestări artistice decat cele enumerate la lit a) cota de impozitare este egală cu 5%.

In conformitate cu prevederile pct. 174 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr 571/2003:

„ Pentru manifestările artistice si competițiile sportive impozitul pe spectacole se stabilește asupra incasărilor din vânzarea abonamentelor si a biletelor de intrare, prin aplicarea următoarelor cote:

b)               2% pentru manifestări l e artistice de teatru , operă, operetă, de filarmonică, cinemato gr afice, muzicale, de circ, precum si pentru competițiile sportive interne si internationale;

c)               5% pentru manifestările  artistice de genul: festivaluri , concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice ori distractive cu caracter ocazional”.

Din interpretarea textelor legale mai sus citate  rezultă  cu si mai multă claritate că pentru pentru manifestările  artistice de genul  festivaluri organizatorii datorează impozit pe spectacole in cuantum reprezentând 5% din totalul incasărilor din vânzarea abonamentelor si a biletelor de intrare 

Astfel cum a susținut si reclamanta, aceasta este co – organizatoarea Festivalului de muzică Electric Castel in perioada 2015-2016 , prin urmare , pentru suma incasată din vânzarea biletelor de intrare si a abonamentelor aferentă fiecărei editii  de ffestival din 2013 pana in inclusiv 2015 aceasta datora un impozit pe s pectacole de 5% .

6. Cota de impunere aplicată reclamantei este nelegală in raport de prevederile art.481 alin (2) Cod fiscal.

  Astfel cum s-a reținut in precedent, prevederile leg a le aplicabile pentru obligațiie fiscale născute in perioada 2013-2015 sunt cele ale art.  274 alin  (1) si (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ia potrivit acestor prevederi legale reclamanta datora un impozit pe spectacole de 5%  in timp ce a declara t si a achitat un impozit pe spe ctacole calculat in cotă procentuală de 2%, cu incălcarea legii.

In ce privește accesoriile, in conformitate cu prevederile art.17 3 din Legea nr 207 /2015 pentru neachitarea la terme nul de scadență de către debitor a obligatiilor fiscale principale se datorează după acest termen dobânzi si penalități de intârziere.

Situația privind impozitul pe spectacole declarata si achitată de către reclamantă este prezentată in detaliu, defalcat, in anexa deciziei de impunere, situatie din care rezultă că organele fiscale au calculat accesorii pentru  diferentele neachitate cu titlu de impozit pe spectacole aferent perioadei fiscale 2015-2016, nefiind relevate  aspecte de nelegalitate sub acest aspect.

Comments

comentarii