Clujust va prezintă cum a obținut un șofer, în instanță, contravaloarea cauciucului rupt într-o groapă adâncă de pe un drum județean din Cluj. La momentul incidentului, șoferul a sunat la 112, de unde a fost sfătuit să se adreseze Primăriei Căpușu Mare. Ulterior. Direcția Regională de Drumuri l-a lămurit că se află pe un drum aflat în administrarea Consiliului Județean.

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1996/A/2018 –  Tribunalul Cluj

În fapt, la data de 31.07.2016, la trei-patru km de la ieșirea din localitatea Agârbiciu, județul Cluj, a avut loc un incident rutier în care a fost implicat autoturismul ce aparține reclamantului, marca Peugeot 308, cu nr. de înmatriculare…. Astfel, din cauza unei gropi adânci din carosabil, cauciucul de pe partea stângă față a autoturismului menționat s-a tăiat. În aceiași zi, reclamantul a apelat la serviciul 112 pentru a declara incidentul si a solicita îndrumări cu privire la persoanele de la care poate recuperare paguba, fiind sfătuit a se adresa Primăriei Comunei Căpușu Mare de care aparține din punct de vedere administrativ localitatea Agârbiciu, astfel după cum rezulta din înregistrarea audio depusa la dosar de Serviciul de Telecomunicații speciale-Directia pentru ape l unic de urgenta.

Din depozițiile martorilor P.A si P.C a rezultat că aceștia se deplasau în ziua menționată în zona Râșca, județul Cluj, mergând spre Dangau, iar la aproximativ trei patru kilometri de la ieșirea din localitatea Agârbiciu, au văzut ca autoturismul reclamantului era oprit, întrucât intrase cu roata stânga față într-o groapa, cauciucul fiind spart. Prezentându-i-se spre vedere planșa foto depusa la fila 12 din dosar, ce conține o imagine de ansamblu a autoturismului condus de reclamant, martorul P.A. a arătat ca așa arata mașina reclamantului la data incidentului, in timp ce martorul P.C a menționat ca a văzut autoturismul reclamantului, acesta fiind cu roata stânga față într-o groapa , groapa ce, in aprecierea sa, avea o inaltime de cca 10 cm .

Din adresa emisa de Direcția Regionala Drumuri si Poduri Cluj a rezultat ca ieșirea din localitatea Agârbiciu spre localitatea Dangau Mare se afla pe drumul județean 103 K, fiind in administrarea Consiliului Județean Cluj.

Analizând apelul  declarat, în raport cu dispozițiile legale invocate, Tribunalul apreciază că acesta este   nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, întemeiată pe probatoriul administrat în cauză, precum și o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în materie.

Tribunalul constată, în acord cu cele  reținute de prima instanță,  că din probele administrate în cauză a rezultat întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale derivate din prevederile art.1357  Cod civ., cu privire la  apelanți.

Astfel, din probatoriul administrat în cauză, tribunalul reține ca fiind dovedite toate cele patru elemente ale răspunderii civile delictuale: atât fapta ilicită, respectiv nesemnalizarea stării necorespunzătoare a drumului, cât și vinovăția administratorului drumului pentru neluarea măsurilor necesare în primul rând pentru repararea porțiunii de drum necorespunzătoare, iar, în subsidiar, pentru neaducerea la cunoștința participanților la trafic a stării necorespunzătoare a carosabilului pe DJ 103K  la ieșirea din localitatea Agârbiciu spre localitatea Dangău Mare , ceea ce a determinat prejudicierea autoturismului marca Peugeot 308 SW   cu nr. de înmatriculare… . De asemenea, cuantumul prejudiciului a fost probat prin factura  nr…/03.08.2016 și bonul fiscal  din  aceeași dată  .

În ceea ce privește aprecierea incidenței faptei ilicite a apelanților  în calitate de proprietar , respectiv administrator al drumului județean 103 , instanța de control judiciar urmează a da prevalență depozițiilor   martorilor P. A. și P.C ,,care au arătat că , la data respectivă,  deplasandu-se spre localitatea Dangău, la cca. 3-4 km. de la ieșirea din localitatea Agarbiciu, au observat autoturismul reclamantului oprit , cauciucul roții stanga față fiind spart.  Martorul P.C a menționat totodată  că autoturismul condus de intimatul reclamant intrase cu roata stangă față într-o groapă de pe șosea, constatand  că această groapă era destul de mare, cu o înălțime de cca. 10 cm.

Aceste depoziții se coroborează și cu  fotografiile aflate la dosarul cauzei,astfel încat criticile apelanților  privind lipsa suportului probatoriu se impun a fi înlăturate.

Lipsa unui proces-verbal de constatare încheiat de organele de poliție nu poate conduce spre o altă concluzie din moment ce, probele administrate au confirmat susținerile intimatului privind privind data, locul producerii  evenimentului  cât și  modul în care acesta a avut loc.

În același timp,este de reținut că intimatul a apelat la serviciul 112 dar organele de poliție nu s-au deplasat la locul accidentului.

Pe de altă parte, apelantele aveau posibilitatea de a administra probele pe care le considerau necesare în susținerea poziției lor procesuale,ceea ce însă nu s-a întamplat.

Cu referire la existența unor indicatoare rutiere în zonă, așa cum judicios a observat și prima instanță, conform prevederilor  art. 66 al. 4 din HG nr. 1391/2006  pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanță de maximum 50 m în localități, respectiv între 100 m și 250 m în afara localităților…”

Ori, potrivit adresei nr…/27.07.2017 emisă de Direcția de Administrare a Domeniului Public și Privat Cluj și hărții anexate , indicatoarele rutiere A32- Alte pericole și C29-limitare de viteză la 30 km/h sunt amplasate la 3,8 km. Distanță de la intersecția cu drumul național DN1-E60, în timp ce incidentul s-a petrecut la cca. 3-4 km. de ieșirea din localitatea Agarbiciu, mai precis la distanță considerabilă de locul situării indicatoarelor rutiere menționate.

Ca atare,  nu se poate imputa intimatului, în lipsa  unor probe concludente,  că nu s-ar fi conformat conduitei impuse de indicatoarele rutiere, iar pe de altă parte , locul producerii evenimentului a fost în afara razei de acțiune a acestor indicatoare.

În raport de aceste rețineri, nu poate fi primită susținerea apelanților  în sensul că  nu s-a făcut dovada faptei ilicite, respectiv că nu s-ar fi stabilit vinovăția sa  pe baza unui proces-verbal,proba fiind făcută în cadrul prezentului litigiu, prin dovezile anterior analizate .

Fapta ilicită s-a concretizat așadar, printr-o inacțiune, respectiv prin neîndeplinirea obligațiilor legale de întreținere și semnalizare corespunzătoare a drumului public. Astfel, potrivit art. 40 alin.1 al O.G. nr.43/1997, drumurile trebuie să fie semnalizate și menținute în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță de către administratorul drumului. Acest text se corelează cu prevederile art.5 alin.2 al O.U.G. nr.195/2002, ce stabilește că administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește sau pune în pericol siguranța circulației, și să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia. Conform art.5 alin.6 al aceluiași act normativ, în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravențional, civil sau penal, în condițiile legii.

În cauză, se poate observa că prin neîndeplinirea obligațiilor de a menține drumul public în bune condiții, acesta a ajuns să prezinte denivelările care au provocat evenimentul rutier, iar nesemnalizarea corespunzătoare a acestora le-a făcut de neevitat pentru conducătorul auto.

Între cele două, faptă ilicită și prejudiciu există legătură de cauzalitate, întrucât avariile aduse autoturismului, pentru repararea cărora a fost necesară cheltuirea sumei solicitate , au fost rezultatul direct al șocului mecanic, cauzat de starea drumului public.

În ceea ce privește culpa în producerea prejudiciului, se reține că în sarcina proprietarului și respectiv administratorului drumului public subzistă obligațiile de întreținere și semnalizare, iar prin neglijența  în îndeplinirea acestor obligații s-a favorizat producerea incidentului.

Cat priveste sustinerea apelantelor , conform careia exista si posibilitatea ca evenimentul rutier sa fi fost cauzat de conduita conducatorului auto, instanta apreciaza ca aceste sustineri nu au fost dovedite de parate in conditiile art. 249 NCPC.

În ceea ce privește prejudiciul, după cum s-a arătat, acesta este reprezentat de paguba în valoare de 350 lei, contravaloarea cauciucului avariat și suportată de către intimat. Ca atare, este vorba despre un prejudiciu patrimonial nereparat, cert și actual.

Avand în vedere aceste considerente și temeiurile legale menționate, văzand și dispozițiile art.480 al.1 C.p.c. tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de Județul Cluj și Consiliul Județean Cluj împotriva sentinței civile nr. 7001/2017, pronunțată în dosarul nr. … al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o va menține în totul.

În raport de soluția adoptată asupra apelului, în temeiul art.453 C.p.c. va oblige apelanții să plătească în solidar intimatului S.C.A suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în apel reprezentand onorariu avocațial.

Comments

comentarii