”Da, decanul Baroului Paris asistă la orice percheziție efectuată la domiciliul sau la sediul profesional al unui avocat”, este replica dată de Comisia Barourilor din Est din cadrul Federației Barourilor Europene (FBE), condusă de avocați din Cluj, la declarația recentă a ministrului Justiției, Raluca Prună, care a spus că-și va cere scuze de la avocați dacă Decanul Baroului din Paris participă la percheziţiile făcute la un avocat. Redăm mai jos poziția comisiei:
Comisia Barourilor din Est își exprimă îngrijorarea față de afirmațiile nereale și manipulatoare lansate de doamna ministru al justiției, Raluca Prună, cu privire la ”superimunitatea” avocatilor care s-ar crea prin păstrarea anumitor dispoziții legale ce asigură garantarea respectării dreptului la apărare și a secretului profesional.
Raportat la ultimele afirmații ale domniei sale conform cărora în urma studiului de drept comparat nu ar fi găsit în legislația altor state membre U.E. dispoziții similare cu cele din proiectul de modificare al Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, dorim să aducem în atenția publicului faptul că aceste afirmații sunt nereale. Da, decanul din Baroul Paris asistă la orice percheziție efectuată la domiciliul sau la sediul profesional al unui avocat, în baza articolului nr. 56-1 din Codul de procedură penală francez , deoarece acesta este protectorul profesiei și al avocaților. Acest drept al decanului reprezintă o garanție a păstrării secretului profesional din partea avocatului percheziționat în ceea ce îi privește pe ceilalți clienți ai săi, care nu fac obiectul anchetei.
Dreptul decanului de a asista la percheziția domiciliară și de la sediul profesional al unui avocat, precum și de a fi informat înainte de interceptarea comunicațiilor purtate cu un avocat este prevăzut și în art. 90 aliniatul (8) din Codul de instrucție penală belgian
Dreptul de a asista la percheziție a existat și anterior modificării Legii nr. 51/1995, iar propunerea de modificare cu privire la acest drept conferă decanului român mult mai puține drepturi față de cele pe care le are în prezent decanul francez. Decanul francez are suplimentar dreptul de a consulta dosarul penal în care este anchetat avocatul ce urmează a fi percheziționat și dreptul de contesta ridicarea de înscrisuri și obiecte în timpul efectuării percheziției.
Tot nereală este și afirmația doamnei ministru referitoare la inexistența unor reglementări în legislația europeană privitoare la interdicția interceptării convorbirilor client-avocat. La 1 Iulie 2013 CCBE (Consiliul Barourilor din Uniunea Europeană) a adoptat o Declarație cu privire la practicile guvernelor privind mijloacele de exploatare în masă a datelor în scopul supravegherii, prin care CCBE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că esența valorilor de bază ale profesiei – secretul profesional, cunoscut în legislațiile unor țări drept un privilegiu profesional, este un supus unui risc serios, iar erodarea confidențialității va eroda încrederea în statul de drept. Cu această ocazie CCBE a denunțat supravegherea comunicațiilor avocat-client și a solicitat U.E. ca începând cu 2013 să stabilească un nivel minim de protecție juridică acordată secretului profesional de supraveghere electronică din partea guvernului, inclusiv utilizarea serviciilor de comunicații electronice sau alt serviciu de cloud pentru comunicațiile client-avocat.
În cauza Societatea de Avocați Prakken d’Oliveira și Asociația Olandeză a Avocaților de Penal împotriva Olandei din 18 Decembrie 2014, în care intervenit inclusiv CCBE, Curtea Districtuală din Haga a obligat guvernul olandez la suspendarea timp de șase luni a tuturor comunicațiilor dintre client-avocat, timp în care agențiile de securitate trebuiau să își pună la punct procedurile pentru a preveni sau înceta interceptarea convorbirilor client-avocat.
În dreptul francez, la care făcea referire doamna ministru, interceptarea comunicațiilor cu un avocat este prevăzută sub două tipuri de sancțiuni: absolută și relativă (art. 100-5 și art. 100-7 din C.proc.pen. francez). Transcrierea convorbirilor dintre avocat și client în exercitarea profesiei este interzisă sub nulitate absolută.
Încheiem prin aceea că interdicția de a colabora cu serviciile secrete nu reprezintă un privilegiu, ci o garanție a independenței avocatului care se reflectă în încrederea cu care o persoana vătămată într-un drept sau interes legitim se adresează unui avocat și în încrederea pe care magistrații o au în actele avocatului. Un avocat care nu colaborează cu serviciile secrete este un avocat care păstrează secretul profesional și care generează încredere în actul de justiție.
(Membrii Comisiei Barourilor din Est: Președine Ioana Stanca Gidro, secretari Călin Iuga, Dian Andrașoni și Voicu Sârb)
