Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de iunie 2018, reclamanta C.C. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj a solicitat să se dispună anularea deciziei negative emise în aprilie de Casa de Pensii și emiterea unei decizii cu acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 4 alin. 1 litera c din Legea nr. 341/2004.

Reclamanta a solicitat acordarea indemnizaţiei lunare reparatorii, respectiv aplicarea unui coeficient de 0,5% asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Femeia, asistată de avocata Andra Nistor, a arătat că Legea nr. 341/2004 nu impune nici un fel de condiţii suplimentare pentru acordarea indemnizaţiei reparatorii, cerându-se, pentru majorul în vârstă de peset 26 de ani, doar a fi dovedită calitatea de urmaş a eroului martir. Acest fapt a fost statutat inclusiv prin Decizia nr. 23/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CJPC a respins cererea de acordare a indemnizaţiei, susținând că femeia nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile ce o îndreptăţesc a beneficia de indemnizaţia pretinsă. Mai exact, reprezentanții Casei de Pensii au invocat faptul că solicitanta lucrează și astfel nu ar mai avea dreptul la indemnizație.

În sentința civilă nr. 2865/2018 a Tribunalului Cluj din 16 Octombrie 2018 se arată următoarele:

”În legătură cu această chestiune s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 23/2018 prin care s-a stabilit că: dispoziţiile art. 4 alin. (2) lit. c) ultima teză din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, nu impun nicio condiţie pentru acordarea indemnizaţiei lunare reparatorii copilului eroului-martir după vârsta de 26 de ani.

În acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 în forma iniţială, fiecare dintre copiii celui decedat are calitatea de urmaş al eroului-martir şi este îndreptăţit să beneficieze de prevederile legii. Conform art. 4 alin. (2) lit. c), în această calitate, fiecare dintre copiii eroului-martir are dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată pe baza coeficientului de multiplicare de 1,10 aplicat asupra salariului mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata, până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea cui se află. Teza întâi a alin. (4) din art. 4 prevede că de o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut pe economie din luna anterioară celei în care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie. Teza a doua prevede că de aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.

Mai reţine Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că, în aplicarea principiului respectului şi gratitudinii faţă de eroii-martiri ai Revoluţiei din decembrie 1989, legiuitorul a acordat urmaşilor acestora o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile şi criteriile stabilite pentru fiecare categorie în parte, în funcţie de situaţia diferită a fiecărei categorii, chiar dacă evenimentul care a determinat acordarea indemnizaţiei, decesul eroului-martir, este acelaşi pentru toate categoriile de urmaşi.

Astfel, printre beneficiarii indemnizaţiei au fost incluse alte două categorii de copii ai eroilor-martiri, respectiv: 1. cei care nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ, indiferent de vârstă – cu condiţia ca aceştia să obţină venituri din muncă mai mici decât salariul mediu brut pe economie şi 2. cei care nu realizează venituri din motive neimputabile lor. Prin “motive neimputabile”, conform art. 28 alin. (2)2) din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege situaţia în care se află copiii eroilor- martiri, indiferent de vârstă, care: a) şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă; b) nu le sunt oferite de către agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială de competenţă îşi au domiciliul, un loc de muncă corespunzător capacităţii de muncă sau pregătirii profesionale; c) sunt refuzaţi de către angajatorul postului oferit de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială de competenţă îşi au domiciliul.

Acestor două din urmă categorii de copii ai eroilor-martiri, mai sus menţionate, le-a fost suspendată plata indemnizaţiei, trei ani consecutiv, prin art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, cu modificările ulterioare3), art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/20144), cu modificările ulterioare, şi, respectiv, art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 168/2014, cu modificările ulterioare, dispoziţii normative cu aplicabilitate temporară, în cursul anilor 2012, 2013 şi 2014, criticate ca fiind neconstituţionale şi asupra cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 721 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, în sensul respingerii excepţiei, statuând că persoanele încadrate în ipoteza art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de celelalte persoane care continuă să beneficieze de indemnizaţia reparatorie prevăzută de aceeaşi lege, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificaţia încălcării principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 s-a modificat art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, în sensul următoarelor prevederi: “Persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 31 lit. b) primesc o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare ce sunt aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel: … c) copil al eroului martir – un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea cui se află şi un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani.”

Apoi, art. II alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 prevede următoarele: “În anul 2015 copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor beneficiază de o indemnizaţie lunară reparatorie în cuantum de 2020 lei.”

Se reţine că reglementarea cu caracter temporar cuprinsă la art. II alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 este, în parte, derogatorie, deoarece cuprinde soluţii legislative diferite în raport cu reglementarea-cadru, pentru o parte dintre subiecţii de drept vizaţi de norma generală, care îşi păstrează caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri, inclusiv pentru anul 2015. Este vizată ipoteza nerealizării de venituri de către copiii eroilor-martiri, după vârsta de 26 de ani, situaţie care trebuie să fie determinată de existenţa unor motive neimputabile. De asemenea, textul de lege sus-menţionat completează art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, în sensul că reglementează şi situaţia copiilor între 18 şi 26 de ani, care nu participă la vreo formă de învăţământ. Pentru această din urmă categorie, cu privire la care se presupune că ar trebui să desfăşoare o activitate aducătoare de venituri, indemnizaţia remuneratorie este reglementată sub condiţia ca persoanele în discuţie să nu realizeze venituri din motive neimputabile.

Interpretând sistematic dispoziţiile art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2015, combinat, pentru anul 2015, cu art. II alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că acei copii ai eroilor-martiri care au vârsta peste 26 de ani şi obţin venituri vor beneficia de o indemnizaţie în coeficient de 0,50, în aplicarea primului dintre textele de lege enumerate.

Norma cu caracter general cuprinsă în reglementarea art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, stabileşte indemnizaţia lunară reparatorie calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare ce sunt aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, şi prevede pentru copilul eroului-martir un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea cui se află şi un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani, fără nicio condiţionare legată de vreun criteriu pe care trebuie să îl îndeplinească persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 31 lit. b), respectiv de urmaş de erou-martir.

Norma juridică cu aplicabilitate temporară, în cursul anului 2015, aceasta derogă de la norma generală şi prevede o indemnizaţie reparatorie fixă de 2.020 lei lunar, pentru copiii, indiferent de vârstă, care nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor. Prin urmare, în cursul anului 2015, cele două reglementări coexistă, în sensul că tuturor celorlalţi copiii ai eroilor-martiri, cu excepţia celor vizaţi de art. II alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, li se aplică dispoziţiile generale cuprinse în art. 4 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.

Nu se poate reţine că, pentru anul 2015, copiii la care se referă reglementarea din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 sunt singurii îndreptăţiţi la indemnizaţia reparatorie, după cum nu se pot adăuga la normele generale criterii sau condiţii pe care legiuitorul nu a înţeles să le prevadă expres.

În concluzie, se arată că în interpretarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. c) ultima teză din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, urmează a se stabili că textul legal trebuie înţeles în sensul că nu impune nicio condiţie pentru acordarea indemnizaţiei lunare reparatorii copilului eroului- martir după vârsta de 26 de ani.

Raportat la cele statuate prin Decizia nr. 23/2018, obligatorie, instanţa va reţine că în anul 2018, indemnizaţia cuvenită copiilor eroilor martiri, nu este afectată de vreo condiţie ce trebuie îndeplinită de aceştia.

Prin urmare, condiţionarea plăţii indemnizaţiei, impusă de pârâtă prin Decizia de respingerea acordării indemnizaţiei, de dovada motivelor neimputabile – adaugă la lege în mod nepermis, astfel că instanţa apreciază întemeiată cererea formulată de reclamantă şi o va admite, în consecinţă va anula Decizia de respingere nr. 242195/10.04.2018 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, obligând pârâta să emită o decizie în vederea acordării reclamantei a indemnizaţiei lunare reparatorii în baza art. 4 alin. 2 litera c) din Legea nr. 341/2004”

Sentința a rămas definitivă în apel

Vezi și

Motivarea sentinței condamnaților din dosarul Revoluției de la Cluj. DOCUMENT