Curtea de Apel București a dispus restituirea unui dosar la DNA după ce procurorul nu a respectat obligaţia impusă de judecătorii de cameră preliminară de excludere a probelor obținute în mod nelegal.

În data de 27 februarie, Curtea de Apel București a dispus în mod definitiv restituirea cauzei la parchet într-un dosar instrumentat de către DNA.

”S-a constatat că unitatea de parchet nu a reușit să remedieze neregularitățile actului de sesizare și să adapteze actele procedurale la hotărârea completului de cameră preliminară, prin care a fost admisă contestația formulată pentru clienta noastră.

Prin încheierea din data de 20.12.2023, completul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București  – Secția I penală a admis, în parte, contestația formulată pentru clienta noastră și în baza art. 102 alin. (3) C.p.p., raportat la art. 146¹ alin. (3) și (10) C.p.p. și la H.P. nr. 64/2023 a Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a admis excepția nulității mijloacelor de probă constând în înregistrările efectuate prin dispozitive tehnice de către colaboratorii cu identitate reală.”, au precizat avocații de la SCA Iordăchescu și Asociații din Cluj-Napoca.

”În baza Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curţii Constituţionale, a dispus îndepărtarea de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă excluse, eliminarea referirilor la acestea şi eliminarea redării conţinutului acestora din cuprinsul tuturor actelor procedurale (inclusiv din rechizitoriul întocmit în cauză) existente la dosarul de urmărire penală. A stabilit că măsura va fi dusă la îndeplinire de către P.I.C.C.J. – D.N.A., căruia i s-a trimis dosarul de urmărire penală, în acest scop.

În baza art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, a dispus înaintarea, de îndată, a încheierii, P.I.C.C.J. – D.N.A., cu solicitarea de a se preciza, în termen de 5 zile de la comunicare, dacă se menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau dacă se solicită restituirea cauzei.“, se arată în încheiere.

La dosarul cauzei a fost înaintată de către DNA ordonanța de menținere a dispoziției de trimitere în judecată, însoțită de procesul-verbal de remediere a neregularităților.

După răspunsului formulat de către DNA și dezbaterile care au avut loc în cauză,  ”judecătorii de cameră preliminară au apreciat că, întrucât probele au fost excluse din cuprinsul rechizitoriului, acestea nu se pot regăsi în actele procesuale antereferite, cu atât mai mult cu cât judecătorii de cameră preliminară au pus în vedere parchetului, ca în baza Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curţii Constituţionale, să îndepărteze de la dosarul cauzei mijloacele de probă excluse, eliminarea referirilor la acestea şi eliminarea redării conţinutului acestora din cuprinsul tuturor actelor procedurale (inclusiv din rechizitoriul întocmit în cauză) existente la dosarul de urmărire penală, măsura urmând a fi adusă la îndeplinire de către P.I.C.C.J. – D.N.A., căruia i s-a trimis dosarul de urmărire penală, în acest scop.

Concluzia care se desprinde din cele de mai sus este că procurorul nu a respectat obligaţia impusă de judecătorii de cameră preliminară prin încheierea din 20.12.2023, fiind în continuare prezente în cuprinsul actelor întocmite în cauză, mai ales în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale atât redări ale convorbirilor ambientale excluse ca mijloace de probă, cât şi referiri la acestea.

Astfel, pentru a se asigura respectarea Deciziei nr. 22/2018 pronunțate de Curtea Constituțională, Completul de judecători de cameră preliminară a apeciat că se impune eliminarea din conţinutul actelor procesuale întocmite în cauză a pasajelor care conţin referiri la probele excluse sau la actele de urmărire penală constatate ca fiind nelegale, de o manieră care să facă posibilă parcurgerea textului şi înţelegerea limitelor şi a obiectului judecăţii, doar remedierea rechizitoriului, în lipsa eliminării mijloacelor de probă nelegal administrate și din celelalte acte procesuale nefiind suficientă, astfel că, în baza art. 346 alin. 3 lit. a C.proc.pen. va restitui cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție”, se arată în decizia CAB.

Echipa de avocați care a asigurat reprezentarea clientului în fața instanțelor a fost formată din Paul Ghiban, Andrei Iordăchescu și Emil Păduraru de la SCA Iordăchescu și Asociații din Cluj-Napoca.

 

Comments

comentarii