S-a eliminat prevederea ,,închise” referitoare la spațiile publice, s-a adăugat obligativitatea măștilor în mijloacele de transport în comun și s-a eliminat excepția vorbitorilor în public de la purtarea măștii de protecție. Ordinul comun MS MAI nr. 23/15/2021 din 20 ianuarie 2021 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 73 din 22 ianuarie 2021. Conform ordinului, ,,În temeiul prevederilor art. 5 alin. (2) …

Utilizarea formularului tipizat de contract de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport aprobat prin ordin al ministrului potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, exonerează vânzătorii de prezentarea certificatului de atestare fiscală. Prin Legea nr. 295/2020 din 18 decembrie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial nr.1266 din 21 decembrie 2020 și care a intrat în vigoare de la data de 1 ianuarie 2020, s-a prevăzut posibilitatea proprietarilor de autovehicule care doresc înstrăinarea mijloacelor de transport să o poată face fără prezentarea certificatului de atestare fiscală. …

Pe 12 ianuarie 2021, instanța de poliție din Bruxelles a achitat un bărbat care era urmărit penal pentru că nu a respectat măsura de purtare a unei măști în spațiile publice. Avocatul bărbatului achitat de instanță, Me Hélène Alexandris, confirmând informațiile publicate de  Sudpresse, a declarat că judecătorul și-a justificat decizia constatând că purtarea obligatorie a unei măști în spațiul public este neconstituțională:„În ceea ce privește purtarea unei măști, este evident că ministrul reglementează diferite situații în același mod, și anume cazurile în care oamenii se regăsesc singuri pe stradă sau, dimpotrivă, într-o arteră comercială în compania multor concetățeni. Rezolvarea …

Parlamentul Europei cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative. Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri, se arată în comunicatul de presă …

Recurs în casaţie. Cazul prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. Încălcarea principiului non reformatio in pejus. În aplicarea principiului non reformatio in pejus consacrat legislativ de prevederile art. 418 C. proc. pen., instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel, iar în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, nu poate agrava situația acesteia. Astfel că, o pedeapsă aplicată de instanţa de fond egală cu minimul special, devine, în apelul inculpatului sau al procurorului declarat în favoarea inculpatului, maximul ce nu poate fi depăşit …

Fostul șef al băncii Vaticanului, Angelo Caloia, a fost condamnat la aceeași pedeapsă, de aproape nouă ani de închisoare, pentru spălare de bani și delapidare în formă agravată. Fostul șef al băncii Vaticanului, Angelo Caloia, în vârstă de 81 de ani a fost condamnat la o pedeapsă de opt ani și 11 luni de închisoare, fiind astfel primul cel mai înalt oficial al Vaticanului care a fost condamnat pentru o infracțiune financiară. Avocatul său a declarat că va face apel la sentința de condamnare. Caloia a fost președinte al băncii Vaticanului, cunoscută sub numele de Institutul de Lucrări de Religie …

ICCJ a fost sesizată de către Curtea de Apel Braşov, în vederea dezlegării unei chestiuni de drept legată de obligativitatea contopirii pedepselor, într-o speță în care pedeapsa rezultantă depășea 43 de ani de închisoare. Chestiunea de drept care urmează a fi dezlegată este aceea, dacă ,,În interpretarea art. 40 alin. 1 Cod penal, instanţa învestită cu judecarea unei cauze este obligată să realizeze şi contopirea pedepsei aplicate pentru infracţiunea dedusă judecăţii cu pedepsele aplicate anterior inculpatului pentru infracţiuni concurente, în situaţia particulară în care, în urma aplicării dispoziţiilor art. 10 din Legea 187/2012, s-ar ajunge ca inculpatul să execute o …

Codul de etică, stabileşte ansamblul normelor de conduită, valorile şi principiile morale pe care personalul din sistemul administraţiei penitenciare are obligaţia să le respecte în viaţa socioprofesională pe întreaga durată a activităţii și să ghideze comportamentul moral şi profesional al personalului sistemului administraţiei penitenciare, atât în timpul activităţii profesionale, cât şi în afara acesteia, în măsura în care comportamentul personalului afectează imaginea instituţiei. Codul de conduită etică al personalului din sistemul administraţiei penitenciare a fost aprobat prin Decizia ANP nr. 321/2021 din 14 ianuarie 2021 și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 20 ianuarie 2021. Codul recent …

Prin Decizia nr. 17/2020 din 20 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 61 din 20 ianuarie 2021, ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a stabilit că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi art. 45 alin. (2) teza I din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, art. 260 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură fiscală, art. 651 alin. (1), art. 714 alin. (1) şi art. 719 alin. (1) şi …

Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate (…) în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, respectiv hotărârile pronunţate în cererile formulate în temeiul art. 538 din Codul de procedură penală. Prin Decizia nr. 54/2020 din 14 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 63 din 20 ianuarie 2021, ICCJ a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 21.840/3/2016, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: ,,În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri …