Raportul Inspecției Judiciare din cadrul CSM, pe baza înregistrării audio, arată cu lux de amănunte ce s-a întâmplat în 2 septembrie la sala 169 de la Judecătoria Cluj-Napoca între avocata Kapcza Mikolt și judecătoarea Oana Daradics.
Potrivit raportului, inspecția judiciară a solicitat conducerii instanţei copia înregistrării audio a şedinţei de judecată şi a verificat conţinutul articolelor de presă apărute după incident.
„Pe parcursul derulării şedinţei de judecată, între doamna avocat Kapcza Mikolt Krisztina şi preşedintele completului de judecată, doamna judecător Daradics Oana Maria, a existat un schimb de replici pe fondul unor măsuri dispuse de instanţă. Astfel, la data de 24.06.2014, au fost puse concluzii pe fondul cauzei şi, la data de 30.06.2014, prin încheierea de şedinţă de repunere pe rol, instanţa a considerat că, fiind vorba despre un caz de coparticipare procesuală obligatorie, ar fi necesare lămuriri cu privire la stabilirea cadrului procesual, apreciindu-se că existau probe contradictorii în dosar, referitor la calitatea procesuală pasivă.
În data de 02.09.2014, când instanţa a stabilit termen pentru reluarea procesului, fiind lipsă de procedură cu pârâţii, instanţa, a arătat că nu se poate discuta cu privire la extinderea de acţiune pe care reclamantul, prin reprezentant, a dedus-o judecăţii în formă orală. Cu toate acestea, instanţa a apreciat că poate consemna în încheierea de şedinţă această extindere de acţiune, urmând a fi citate persoanele în cauză pentru a-şi exprima un punct de vedere şi a se putea discuta extinderea de acţiune chiar la termenul ce vor fi fost citate, în vederea respectării dreptului de soluţionare a procesului într-un termen rezonabil. Deşi s-a învederat că nu se discută aspecte legate de extinderea acţiunii, apărătorul pârâţilor, doamna avocat Kapcza Mikolt Krisztina, fără a i se acorda cuvântul de către preşedintele completului, a criticat măsura instanţei de repunere pe rol a cauzei adresându-se instanţei cu expresii de genul „instanţa nu poate…este total greşit ce a făcut instanţa…”
Întrebată fiind dacă scopul susţinerilor sale este acela de a certa instanţa pentru măsurile dispuse, apărătorul pârâţilor a răspuns afirmativ şi insistent, întrerupându-l de două ori pe preşedintele completului, pe fondul acestor discuţii acesta replicându-i doamnei avocat după cum urmează: ,,îndrăzniţi să criticaţi o soluţie în faţa mea? Aveţi cale de atac! ” În continuare, apreciind atitudinea apărătorului pârâţilor drept un comportament inadecvat în sala de şedinţă, preşedintele completului i-a adus la cunoştinţă acestuia că va dispune amendarea sa, solicitându-i totodată să părăsească sala de judecată însă, doamna avocat a continuat să-şi exprime nemulţumirea faţă de soluţia instanţei în faţa întregii asistenţe. Cum, tonul şi atitudinea acesteia erau contrare ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată, preşedintele completului i-a repetat pe un ton ferm şi răspicat solicitarea de a părăsi sala, folosind exprimarea:”Afara!Afară! Ieşiţi afară!” făcând apel, totodată, la prezenţa în sala de şedinţă a jandarmului. Doamna avocat a părăsit sala de şedinţă înainte ca un jandarm să ducă la îndeplinire măsura dispusă, dar nu înainte de a comenta în faţa întregii săli această dispoziţie, solicitând totodată şi o copie a încheierii de şedinţă.
După scurt timp, doamna avocat s-a întors din nou în sală şi, fără a avea permisiune a de a se adresa instanţei a comentat din nou în faţa întregii săli măsura dispusă, argumentând că instanţa nu are temei legal pentru îndepărtarea sa din sala de şedinţă, moment în care preşedintele de complet a suspendat şedinţa de judecată.”, se precizează în raportul Inspecției Judiciare.
Judecătoarea s-a plâns de presiune psihică
Judecătoarea Oana Daradics s-a plâns la CSM atât cu privire la articolele de presă apărute după incident, cât și cu privire la poziția și demersurile Baroului Cluj. Inspecția menționează că ”după acest incident, atât în presa scrisă locală cât şi pe internet au apărut în mai multe publicaţii (ştiri de cluj, ora de cluj.ora de stiri, clujust.ro, ziar de cluj) articole tendenţioase referitoare la incident, în general, şi la conduita preşedintelui de complet, în special, doar pe baza afirmaţiilor doamnei avocat, articole care au relatat într-o manieră proprie stilului jurnalistic, starea de fapt, făcându-se aprecieri asupra încălcării unor norme de procedură şi cu privire la atitudinea despotică şi necivilizată a unui magistrat.”
CLUJUST.ro menționează că judecătorii clujeni nu vorbesc oficial cu presa decât prin intermediul purtătorilor de cuvânt, iar în acest caz președintele Judecătoriei Cluj-Napoca, care este și purtătorul de cuvânt al instanței, nu a transmis un punct de vedere solicitat de CLUJUST, așa cum se poate vedea în articolele de aici și aici.
Raportul mai arată că: ”Prin cererea depusă la data de 17.09.2014 doamna judecător a revenit în atenţia Inspecţiei Judiciare informând asupra poziţiei adoptate de Baroul Cluj vis a vis de incidentul petrecut în data de 02.09.2014. Astfel, în urma şedinţei Consiliului Baroului Cluj s-a hotărât că se va formula la Consiliul Superior al Magistraturii plângere împotriva doamnei judecător, că se va mediatiza printr-o conferinţă de presă poziţia Baroului vis a vis de incidentul petrecut şi se va derula un protest în perioada 15.09-19.09.2014 prin purtarea de banderole albe de către toţi membrii baroului în semn de solidaritate profesională cu doamna avocat Kapcza Mikolt Krisztina. Poziţia astfel adoptată a fost apreciată, de doamna judecător, ca o presiune psihică excesivă exercitată public împotriva sa şi nu în ultimul rând, împotriva sistemului de justiţie, în general”.
De ce s-a clasat sesizarea Baroului Cluj: ”exces scuzabil” din partea magistratului
”Pentru a dispune clasarea sesizărilor în lucrarea cu numărul de mai sus s-a reţinut că, dispoziţiile Codului de procedură civilă în vigoare la data sesizării instanţei cu cererea ce face obiectul dosarului nr. …/211/2012 al Judecătoriei Cluj-Napoca, prevedeau la art.122 (1) că preşedintele exercită poliţia şedinţei, putând lua măsuri pentru păstrarea ordinei şi bunei –cuviinţe, iar la pct. (6) că preşedintele poate chema la ordine orice persoană care tulbură mersul dezbaterilor. Dacă această chemare rămâne fără rezultat, el poate obliga pe tulburător să părăsească sala şi la nevoie va da ordin să fie scos din sală.
În rezoluţia de clasare, după reţinerea situaţiei de fapt, s-a arătat că, stabilind standarde de conduită conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat, Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, prevede în art. 14 că judecătorii…trebuie să impună ordine şi solemnitate în timpul soluţionării cauzelor şi să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de părţi, avocaţi, martori, experţi, interpreţi ori alte persoane şi să le solicite acestora un comportament adecvat. S-a susţinut totodată că, reguli similare sunt stabilite şi în sarcina avocaţilor care au obligaţia profesională de a respecta autoritatea judiciară şi de a-şi exercita funcţia în faţa instanţelor în conformitate cu legislaţia şi cu deontologia profesiei lor. Astfel, s-a arătat că art.229 (3) din Statutul profesiei de avocat prevede că acesta este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să pledeze cu demnitate. Avocatului ii este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii la proces, atât în şedinţa de judecată, cât şi în afara acesteia.
A rezultat, aşadar, că poziţia avocatului în sala de şedinţă trebuie să respecte anumite standarde de conduită, iar respectul trebuie să fie reciproc şi nu unilateral, atitudinea contrară atrăgând după sine sancţiuni şi nu solidaritate profesională. Prin urmare, s-a reţinut că, dată fiind atitudinea doamnei avocat faţă de instanţă, tonul şi modalitatea de adresare folosite de preşedintele completului se pot circumscrie unui exces scuzabil, determinat de încercarea avocatului de subminarea a autorităţii în sala de şedinţă şi, nu în ultimul rând, de încălcare a solemnităţii şedinţei de judecată. Aceasta deoarece, este în atribuţia naturală a judecătorului de a atrage atenţia asupra regulilor de conduită şi de a formula observaţii atunci când se constată o îndepărtare de la acestea.
S-a mai reţinut că deşi magistratul a folosit o exprimare care nu este în deplină concordanţă cu prestigiul funcţiei exercitate nu sunt indicii cu privire la săvârşirea vreunei abateri disciplinare, rezoluţia de clasare fiind comunicată Comisiei de evaluare profesională din cadrul instanţei. În final, s-a apreciat în sensul că, atitudinea manifestată de judecător în relaţia cu doamna avocat s-a datorat şi conduitei acesteia şi nu a reprezentat o reacţie disproporţionată faţă de tulburarea ce fusese adusă solemnităţii şedinţei de judecată.”, se precizează în raportul Inspecției Judiciare.
Concluzii
”Audierea înregistrării şedinţei de judecată, cu referire la dosarul în cauză, relevă că judecătorul a avut în permanenţă o atitudine calmă în dialogul cu părţile, excepţie făcând situaţia în care avocatul a răspuns afirmativ la întrebarea dacă înţelege să certe instanţa pentru măsurile dispuse, caz în care, doamna judecător Daradics Oana Maria, apreciind atitudinea manifestă a avocatului ca una de subminare a autorităţii şi de încălcarea a solemnităţii şedinţei de judecată, a dispus printr-o exprimare ce denotă lipsa de experienţă din sala de judecată, dar pe un ton ferm şi răspicat, excluderea acesteia din sală.”
La capitolul concluzii este criticat un articol de opinie de pe site-ul ZiardeCluj.ro și reacția Baroului Cluj constând în plângerea la CSM, conferința de presă și protestul cu banderole albe la robe.
”- reacţia jurnalistului a fost una disproporţionată, articolul publicat la data de 03.09.2014 în ”Ziar de Cluj” şi postat on line pe pagina de internet a acestei publicaţii, având ca scop imediat discreditarea, din punct de vedere profesional, a doamnei judecător Daradics Oana Maria, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, iar ca scop mediat discreditarea modului de funcţionare a sistemului judiciar, în ansamblul său.
– prin modul de formulare a materialului de presă analizat s-a urmărit întreţinerea şi accentuarea sentimentului de neîncredere a opiniei publice în tinerii judecători,în special, şi în actul de justiţie, în general.
– prin reacţia excesivă exercitată public împotriva judecătorului prin adoptarea de către Baroul Cluj a Hotărârii nr.186/09.09.2014 se poate aprecia că a fost afectată independenţa magistratului. În consecinţă, având în vedere gravitatea afirmaţiilor şi impactul public al acestora, apreciem că solicitarea doamnei Daradics Oana Maria de apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale este justificată.”
DESCARCĂ RAPORTUL INTEGRAL AICI
Un comentariu
Pingback: Incidentul de la Judecătorie, dat exemplu la dezbaterea ”avocatura între teorie și practică ” cu studenții de la Drept - CLUJUST - Pentru un Cluj mai Just