fbpx
Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Un judecător critică legiuitorul: ”nu este corelat cu evoluţia celor care prepară etnobotanicele şi cu realităţile sociale”

Un judecător critică legiuitorul: ”nu este corelat cu evoluţia celor care prepară etnobotanicele şi cu realităţile sociale”

Un judecător cu atitudine de la Tribunalul Cluj a emis o motivare de pus în ramă cu privire la arestarea preventivă a rețelei de distribuit etnobotanice ”Blondu și Unguru”, ”Chiar dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea din legea specială are maximul de 3 ani, judecătorul consideră că acesta nu este corelat cu evoluţia celor care prepară etnobotanicele şi cu realităţile sociale”, se arată în motivare.

Magistratul Simona Trestian, care este și purtător de cuvânt al Tribunalului Cluj, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, i-a arestat preventiv pe dealerii de etnobotanice Claudiu Cornel Buzan, zis „Blondu”, Zsolt-Janos Fodor, zis „Unguru”, Marius Găcianu, Attila-Levente Sepsi, zis „Şapcă”, Szekely Norbert Attila, zis „Norbi”, Tudor-Iosif Curuțiu şi Vasile Sebastian Trif. Judecătorul a expus pe larg mai multe motive pentru care cei șapte trebuie să stea în arest preventiv, arătând că au împărțit etnobotanice la copii de 15 ani și care sunt efectele devastatoare ale acestor substanțe. Mai mult, judecătorul apreciază că legea care incriminează astfel de fapte nu este corelată cu realitățile sociale. După șase zile de la hotărârea de mai jos, un alt judecător de la Curtea de Apel Cluj i-a eliberat pe inculpați. Motivele acestuia le vom vedea într-un alt articol.

Extras din motivarea hotărârii

”Analiza datelor existente în dosarul cauzei relative la gravitatea faptei, la modul şi circumstanţele de comitere a acesteia, la anturajul şi la mediul din care inculpaţii provin, la antecedentele penale ale unora dintre inculpaţi şi la alte împrejurări ce vor fi menţionate, legate de persoana inculpaţilor, duce la constatarea judecătorului că privarea de libertate a inculpaţilor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Astfel în ce priveşte pe toţi inculpaţii, este relevant faptul că aceştia s-au asociat pentru a vinde substanţe etnobotanice despre care inclusiv ei, contrar a ceea ce declară, ştiu că sunt extrem de periculoase pentru organismul uman, că dau dependenţă din care cu greu se poate ieşi, că provoacă manifestări de genul celei a inculpatului Trif Sebastian Vasile cu ocazia accidentului rutier, provocat şi din cauză că era extrem de drogat dimineaţa devreme. Judecătorul a avut ocazia să constate starea inculpatului Tris Sebastian la cca. o lună după arestarea preventivă din acea cauză, interval de timp în care se presupune că nu a consumat etnobotanice şi, cu toate că trecuse un interval de timp de la ultima inhalare, efectele etnobotanicelor tot se vedeau, inculpatul fiind extrem …. Comportamentul lui cu ocazia analizării prezentei propuneri a părut schimbat în bine, însă au trecut 4 luni şi jumătate de la prima arestare.

În privinţa caracterului psihoactiv al substanţelor comercializate de inculpaţi, este important de subliniat faptul că acei compuşi ce fac parte din structura lor, încadraţi în clasele canabinoizilor sintetici, respectiv catinoanelor, sunt substanţe psihoactive noi în sensul Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului Uniunii Europene, acest compus regăsindu-se în Anexa 1 „Substanţe psihoactive noi notificate pentru prima dată în anul 2012, respectiv 2013, sistemului european de avertizare rapidă în temeiul Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului” din Raportul Anual 2012/2013 al EMCDDA/ Europol.

Caracterul lor psihoactiv rezultă din declaraţiile inculpaţilor dar şi ale martorilor care le-au consumat şi care au descris aceleaşi stări pe care le aveau în urma consumului (stare de euforie, relaxare, ameţeală), ce dura circa 20-30 de minute post-consum, precum şi atunci când renunţau pentru o perioadă să le mai consume (transpiraţie abundentă, insomnii, tremur al mâinilor).

Faptul că substanţele denumite canabinoizi sintetici – ce se regăseau în materiile vegetale care au făcut obiectul acţiunilor componente ale infracţiunii continuate de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive comise de membrii grupării –, sunt susceptibile de a produce efecte psihoactive rezultă, în afara declaraţiilor concordante ale persoanelor audiate atât în prezenta cauză, cât şi în alte cauze (referitoare la starea de euforie, relaxare resimţită postconsum), şi din actele medicale întocmite cu ocazia transportării de urgenţă la unităţi spitaliceşti a unor persoane care au consumat astfel de substanţe, precum şi concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2487864/20.06.2014 (întocmit în dosarul penal nr. …), în care se arată: canabinoizii sintetici sunt substanţe care acţionează la nivelul receptorilor CB1 şi CB2 prezenţi în organismul uman şi produc efecte similare celor ale drogului de referinţă THC.

Problema este că etnobotanicele de acest gen au fost vândute fără nici un discernământ unor persoane extrem de tinere şi că, pentru acapararea cât mai multor clienţi, a fost creată reţeaua de distribuţie atât de bine organizată, mai eficientă decât vânzarea din casă în casă. Cu alte cuvinte, pericolul social al ambelor infracţiuni, atât al celei care permite arestarea, cât şi al celei prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 este unul deosebit de mare. Chiar dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea din legea specială are maximul de 3 ani, judecătorul consideră că acesta nu este corelat cu evoluţia celor care prepară etnobotanicele şi cu realităţile sociale. Aproape că nu mai există local pentru tineret într-un oraş mare, totodată şi centru universitar, precum este Clujul, în care să nu fie de vânzare la liber astfel de substanţe. Acestea ajung să fie preferate de consumatori pentru că sunt mai ieftine şi mai uşor accesibile decât drogurile, deşi efectul lor este, potrivit datelor statistice şi a ceea ce relatează mass-media, de multe ori mai devastator decât cel al drogurilor, mai ales pentru că tot timpul apar substanţe noi al căror efect nu este cunoscut.

Dacă inculpaţii ar avea copii de 15 ani, cum sunt unii dintre consumatorii din dosar ajunşi la urgenţă la spital, poate că nu ar mai distribui etnobotanice cu atâta uşurinţă şi poate că s-ar gândi de două ori înainte de a nu se duce la presupusul loc de muncă – inculpatul Curuţiu preferând să intre în tură pentru că, evident, câştigă mai bine.

Oare de ce nu s-au gândit unii dintre inculpaţi la familiile lor atunci când au văzut că pierd totul de dragul etnobotanicelor şi de ce au ales să piardă în loc să iasă din „tură”?

În ceea ce priveşte pe inculpaţii Buzan, Fodor şi Curuţiu, aceştia sunt capii reţelei, în privinţa primilor doi existând date că au renunţat la etnobotanice. Cu toate acestea, au preferat să trăiască din vânzarea lor şi să depună eforturi ca vânzarea să decurgă în cele mai bune condiţii, distribuitorii lucrând pentru ei şi la ore înaintate din noapte, potrivit inculpatului Senkalszky Andras, acesta provocând şi un accident de circulaţie din cauza oboselii, în urma căruia nu a mai fost şofer ci a trecut la postul de distribuitor.

Referitor la acest inculpat, deşi este singurul care are antecedente penale valorificate în pedepse cu închisoarea, este singurul care a cooperat cu adevărat cu organele de urmărire penală, singurul care a spus, în opinia judecătorului, adevărul despre reţeaua de distribuţie, adevăr care se coroborează cu procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice şi singurul care şi-a asumat vinovăţia, ceea ce reprezintă un act de curaj având în vedere că toţi ceilalţi au recunoscut frânturi şi au încercat să inducă în eroare organele judiciare cu privire la existenţa grupului. De aceea, judecătorul apreciază că lui îi poate fi aplicată o măsură preventivă, deşi tot privativă de libertate, dar totuşi mai blândă decât arestul preventiv.

În privinţa inculpatului Găcianu şi a inculpatului Szekely, ambii cunosc efectul răvăşitor al etnobotanicelor şi cu toate acestea au preferat să facă rău şi altor persoane doar ca să-şi procure doza zilnică, ceea ce reprezintă o formă de cinism. Inculpatul Găcianu a declarat că este bolnav, însă şi în detenţie poate fi tratat, mai ales că atunci când a fost liber nu a luat nicio măsură ca să nu mai inhaleze, măcar de dragul prietenei lui (…)

În privinţa inculpatului Curuţiu, avocatul său a încercat să sensibilizeze judecătorul şi să-l facă să se simtă vinovat dacă inculpatului sau familiei acestuia i se va întâmpla ceva. Acesta a menţionat că după reţinerea inculpatului mamei acestuia i s-a făcut rău, că nu are cine să o ajute deoarece este bolnavă şi fiica ei este plecată în străinătate, unde lucrează, lăsându-şi fetele în grija inculpatului, care este şi tutorele lor şi singurul întreţinător. De asemenea, a declarat că inculpatul … dacă va fi arestat şi că acesta lucrează la firma D. pe un utilaj mare la construcţia autostrăzii. Deşi judecătorul constată din actul medical depus la dosar că mama inculpatului suferă într-adevăr de boli cronice, totuşi nu poate să nu observe că fişa întocmită de medicul de pe ambulanţă este semnată în calitate de aparţinător al bolnavei de fiica acestuia, ceea ce înseamnă ori că fiica s-a întors din Spania, ori că bolnava are mai multe fiice. De asemenea, judecătorul constată că inculpatul a fost desemnat în calitate de curator al fiicelor minore ale surorii sale doar pentru un singur eveniment, respectiv pentru dezbaterea unei succesiuni, ceea ce nu înseamnă absolut deloc că inculpatul este tutorele lor şi cel răspunzător de creşterea, întreţinerea şi educarea lor. Nu în ultimul rând, judecătorul constată că actul depus pe post de fişă a postului nu face referire la inculpat şi nu are nicio valoare probatorie pentru acesta în dosar.

În privinţa inculpatului Sepsi, acesta pare să fie un executant sârguincios, care deşi nu are vreun loc de muncă legal câştigă venituri din activitatea mai sus menţionată, deşi disciplina şi seriozitatea de care dă dovadă sunt vrednice de o cauză mai bună.

Inculpatul Trif are neşansa de a fi propus pentru arestare a doua oară în acelaşi an. Deşi judecătorul doreşte să creadă că arestul preventiv l-a determinat pe inculpat să-şi schimbe comportamentul şi să înţeleagă că a trăi viaţa nu înseamnă a bântui drogat pe străzi, mai este nevoie şi de dovezi în acest sens, pe care doar inculpatul prin atitudinea sa şi prin comportamentul procesual le poate oferi.

Este relevant în cauză şi faptul că inculpaţii nu au locuri de muncă stabile care să genereze venituri de natură a le asigura traiul zilnic, că au abandonat de timpuriu şcoala (unii dintre ei având doar 8 clase) deşi nu provin din medii tarate, că sunt tineri şi că nu ar fi abandonat activitatea dacă nu li s-ar fi atras atenţia de către persoane „binevoitoare” că urmează să li se întâmple ceva.

Măsura arestului este necesară pentru a împiedica pe inculpaţi să desfăşoare în continuare activitatea infracţională, este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal în sensul necesităţii audierii unui număr foarte mare de persoane, ale căror declaraţii, dacă s-ar lua faţă de inculpaţi măsuri preventive mai uşoare, le-ar putea influenţa şi este necesară pentru  a asigura desfăşurarea anchetei în condiţii optime, mai ales că unul dintre suspecţi nu a fost găsit. Totodată, inculpaţii dependenţi vor avea o primă şansă să se lase de consumul de etnobotanice forţat, părându-se că inculpatului Trif i-a priit perioada în care nu a putut consuma crank.

Apreciind că măsura arestului preventiv (cu concesia făcută inculpatului Senkalszky) este singura proporţională cu gravitatea momentană a acuzaţiei, că mulţi părinţi vor răsufla uşuraţi o perioadă şi că sunt în totalitate împlinite cerinţele legale pentru luarea măsurilor preventive, în temeiul art 226 rap. la art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală judecătorul va admite în parte propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj şi, în consecinţă, va dispune arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile a inculpaţilor”

Legea 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decat cele prevazute de acte normative in vigoare, republicata 2014

Art. 16
(1) Fapta persoanei care, fara a detine autorizatie eliberata in conditiile prezentei legi, efectueaza, fara drept, operatiuni cu produse stiind ca acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina