Acasă » DEZVĂLUIRI / ANCHETE » Premieră în justiția clujeană: 7 dealeri de substanțe psihoactive au stat în arest preventiv
Tribunalul Cluj

Premieră în justiția clujeană: 7 dealeri de substanțe psihoactive au stat în arest preventiv

Șapte dealeri de substanțe psihoactive, cunoscute ca etnobotanice, au stat în arest preventiv, fiind acuzați și de constituirea unui grup infracțional organizat. Această din urmă infracțiune a permis procurorilor DIICOT Cluj să formuleze propunere de arestare preventivă, despre care spun că este o premieră în peisajul juridic clujean cu privire la inculpați acuzațid de ”efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive”. Numai că aceștia au stat doar șase zile în arest preventiv, acum fiind sub control judiciar.

Surse din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj au dezvăluit pentru CLUJUST că se confruntă cu un fenomen al consumului de substanțe psihoactive (etnobotanice), împotriva căruia, spun polițiștii BCCO, autoritățile publice nu luptă suficient. Culmea este că cei care plâng la ușa BCCO Cluj și au sesizat instituția în repetate rânduri sunt părinții unor elevi și tineri care nu se mai înțeleg cu proprii copii.

În acest context, vă prezentăm pasaje relevante susținute de procurorii DIICOT, sub coordonarea cărora lucrează polițiștii BCCO, cu ocazia arestării preventive a șapte inculpați și a arestării la domiciliu a celui de-al optulea mebru dintr-o rețea care a distribuit produse psihoactive în tot județul Cluj.

Un judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj a hotărât arestarea preventivă a lui  Claudiu Cornel Buzan, zis „Blondu”, Zsolt-Janos Fodor, zis „Unguru”, Marius Găcianu, Attila-Levente Sepsi, zis „Şapcă”, Szekely Norbert Attila, zis „Norbi”, Tudor-Iosif Curuțiu şi Vasile Sebastian Trif , pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 11 iunie 2015, și arestul la domiciliu pentru  Andras Senkalszky zis „Bondi”. Ulterior, după șase zile, un judecător de la Curtea de Apel Cluj i-a pus în libertate și a dispus măsura controlului judiciar. Motivările celor doi judecători le vom expune într-un alt articol. Redăm mai jos poziția DIICOT cu ocazia dezbaterii cererii de arestare:

”Reprezentantul  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj arată că nu va relua mecanic cele expuse în referatul scris, respectiv în propunerea de arestare preventivă, ci doreşte să insiste asupra principalelor aspecte care justifică, în opinia sa, luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţi. Susţine că se asistă la o premieră în peisajul juridic clujean, fiind prima propunere de arestare preventivă care se bazează pe o acuzaţie, adusă unor inculpaţi, de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, alături de aceea de constituire a unui grup infracţional organizat, această din urmă infracţiune fiind singura care prin limitele de pedeapsă permite propunerea şi luarea măsurii arestului preventiv.

Arată că la acest moment, după trecerea a 4 ani de la adoptarea Legii nr. 194/2011, se păşeşte pe un drum de care se vor lega consecinţe importante în viitor, atât în planul răspunderii penale, cât şi în plan social, respectiv mesajul care va fi transmis societăţii este acela dacă se tolerează sau nu astfel de comportamente infracţionale, care au consecinţe foarte grave, în primul rând asupra sănătăţii consumatorilor. Arată că Legea nr. 194/2011 este o lege necesară, pe de-o parte, însă pe de altă parte este o lege insuficientă, susţinând că legislaţia nu poate să ţină pasul cu chimia, cu toate modificările substanţelor pe care cei care se ocupă cu astfel de activităţi le aduc, legiuitorul încercând să actualizeze tabelele – anexă la legea menţionată, calificând ultima dată în luna mai a anului trecut o parte din substanţele etnobotanice, drept droguri de mare risc, element care se coroborează astfel declaraţiile consumatorilor, potrivit cărora efectul acestora este chiar mai puternic decât al drogurilor de risc. Arată că legea menţionată este insuficientă pentru că generează dificultăţi în plan probator, lipsind organele judiciare de unele tehnici investigative care sunt la îndemână în materia traficului de droguri. Susţine că atunci când astfel de activităţi se desfăşoară într-un cadru organizat, se poate interveni, prezenta propunere de arestare confirmând acest lucru, existând nu doar indicii temeinice, ci chiar probe că inculpaţii au săvârşit infracţiunile de care sunt acuzaţi.

Arată că inculpaţii recunosc doar infracţiunea de efectuare de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive prev. de art. 16 al. (1) din Legea nr. 194/2011, nu însă şi infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 al. (1) C. pen. Apreciază că săvârşirea acestei infracţiuni rezultă nu doar din aspecte care coincid, respectiv faptul că substanţele aveau aceeaşi compoziţie, acelaşi preţ, acelaşi mod de prezentare, dar, astfel cum s-a dovedit, inculpaţii au închiriat nişte maşini – referindu-se la “liderii” acestei grupări, pe care le puneau la dispoziţia celorlalţi, tocmai pentru ca aceştia să poată derula această activitate complexă şi prodigioasă de distribuire de substanţe cu efect psihoactiv.

Arată că prin această activitate, sub coordonarea celor doi lideri, un foarte mare număr de persoane au ajuns să consume aceste substanţe, respectiv elevi, copii, tineri, ai căror părinţi au sesizat organele judiciare, în mod repetat, reclamând neînţelegeri cu proprii copii, care manifestă un comportament agresiv, mai ales atunci când au încercat să renunţe la a consuma sau când au fost lipsiţi temporar de folosinţa acestor substanţe, susţinând faptul că efectul psihoactiv este dat la momentul consumului când se produc stările de euforie, de ameţeală, de încetinire a funcţiilor, dar efectul se întinde şi pe mai departe, fiind relevat de dificultăţile pe care lipsa acestor substanţe le relevă, adică insomnii, stări de anxietate, transpiraţie, agitaţie. Susţine că acestea sunt motivele care justifică luarea măsurii arestului preventiv faţă de cei 8 inculpaţi, care iniţial au distribuit la nivelul municipiului Cluj-Napoca, ulterior extinzându-şi activitatea, atrăgând în aceste mreje tot mai mulţi consumatori, inclusiv din alte localităţi de pe raza judeţului Cluj.

În opinia sa arată că este vorba de o activitate infracţională serioasă, gravă, care trebuie contracarată prin măsuri ferme şi disuasive, de natură să descurajeze orice alte persoane să comită astfel de infracţiuni.

Susţine că, în opinia sa, în mod cert inculpaţii au avut reprezentarea faptului că substanţele pe care le vând sunt scoase în afara legii, că nu sunt nominalizate expres de Legea nr. 143/2000, însă arată că ele se regăsesc pe listele Europol atât din anul 2012, cât şi din anul 2013, substanţele fiind raportate de statele membre la Consiliul Europei ca producând aceste efecte psihoactive, efecte pe care le-au constatat şi inculpaţii care le-au consumat.

Arată că inculpaţii Buzan şi Fodor, care au renunţat la un moment dat la consumul acestor substanţe, au speculat această dependenţă pe care ceilalţi inculpaţi o aveau şi i-au atras în câmpul infracţional, oferindu-le un dublu beneficiu, pe de-o parte o sumă de bani, pe de altă parte substanţe pentru consum, fiind greu de rezistat în condiţiile dependenţei de aceste substanţe, să nu se dea curs invitaţiei de a nu te alătura şi de a comite o activitate infracţională într-un mod organizat, astfel cum s-a dovedit. În acest sens arată că inculpatul Fodor a încercat să ofere în faţa judecătorului nişte palide explicaţii cu privire la faptul că cele două ramuri nu erau legate între ele, dovedind în realitate faptul că ceea ce se susţine în propunerea parchetului cu privire la existenţa grupului organizat şi a unei legături între membrii grupului sunt adevărate.

Pentru aceste motive susţine că se impune luarea măsurii preventive a arestului, apreciind faptul că o altă măsură mai blândă cum este măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar nu ar fi suficientă, în contextul în care inculpaţii au comandat substanţele de acasă, le-au primit acasă şi tot de aici le distribuiau mai departe, o altă măsură preventivă nefiind aşadar avenită nici faţă de liderii grupului, nici faţă de aşa-numiţii locotenenţi ai grupării, inculpaţii fiind obişnuiţi cu consumul acestor substanţe, iar aflaţi în libertate, vor fi extrem de tentaţi să le consume din nou. În acest sens, arată că inculpatul Găcianu declara faptul că deşi are probleme grave de sănătate, urmând tratament medicamentuos atât el cât şi prietena lui, cu toate acestea nu poate sta departe de aceste substanţe, inoculând ideea că recent a început să consume o mare cantitate de substanţe zilnic, chiar procurându-şi un număr de 100 de plicuri doar pentru consumul lui propriu, plicuri găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri la domiciliul acestuia. Apreciază că toate aceste argumente justifică admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor.”

Liderii grupării sunt considerați Claudiu Cornel Buzan, zis „Blondu” și Zsolt-Janos Fodor, zis „Unguru.

Despre Buzan, procurorii au precizat căa constituit, în scopul efectuării de operaţiuni neautorizate cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, care să le aducă profit, un grup infracţional organizat, structurat, în care fiecare avea roluri prestabilite, lui revenindu-i, alături de FODOR ZSOLT-JANOS, zis „Unguru”, rolul de lider al grupării, care coordona activitatea infracţională şi stabilea limitele în care ceilalţi membri, subordonaţi lui, acţionau, după care, în perioada 2014 – prima jumătate a anului 2015, a procurat, transportat, manipulat şi plasat pe piaţa consumatorilor din judeţul Cluj, direct sau indirect, prin intermediul locotenenţilor SENKALSZKY ANDRAS zis „Bondi”, V.A., GĂCIANU MARIUS, SEPSI ATTILA-LEVENTE, zis „Şapcă”, SZEKELY NORBERT ATTILA, zis „Norbi”, CURUŢIU TUDOR-IOSIF şi TRIF SEBASTIAN VASILE, cantităţi importante de substanţe (vegetale, cristaline, pulverulente) conţinând compuşii  5 FLUORO AB-PINACA, THJ-2201 şi 5 FLUORO-PB22, 5 F APP-PINACA, AB-CHMINACA, AB-FUBINACA (FUB-AMB), AMB FUBINACA, ce fac parte din clasa cannabinoizilor sintetici, respectiv ETHYLONE, ce face parte din clasa catinoanelor sintetice, susceptibili de a produce efecte psihoactive în urma consumului (stări de ameţeală, euforie, relaxare, încetinirea sau diminuarea simţurilor etc.), vânzându-le nemijlocit numiţilor C.F.-D., zis „B.”, D.P.,  B.A.G., P.D. şi altor persoane neidentificate.”

Avocatul lui Buzan a solicitat instanţei să aibă în vedere că ”într-adevăr fenomenul de consum al substanţelor etnobotanice este unul negativ, cu consecinţe nefaste, societatea trebuind să reacţioneze împotriva acestui fenomen, însuşi legiuitorul sancţionând astfel de fapte. Însă arată că reacţia firească a societăţii împotriva unui astfel de fenomen nu este luarea unei  măsuri preventive, ci cercetarea persoanelor care se fac vinovate de astfel de fapte, trimiterea în judecată şi eventual condamnarea acestora”

Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

Art. 16

(1) Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Citiți aici ce substanțe conțin produsele distribuite de această rețea. 

Comments

comentarii

Lasă un răspuns