Plângerea penală depusă de fostul primar Gheorghe Funar împotriva demersurilor de montare de plăcuțe în limba maghiară la intrările în oraș este savuroasă. Amintim că plângerea a fost clasată recent pe motiv că fapte de abuz în serviciu reclamată ”nu există”. Spre dezamăgirea lui Funar, proiectul semnalizării multilingve este în curs de implementare.
”O nouă tentativă a Ungariei și U.D.M.R., susținută de cozile de topor autohtone, vizând atribuirea ilegală a denumirii din timpul ocupației ungare pentru municipiul Cluj-Napoca, Inima Ardealului românesc, va fi stopată, inclusiv prin intervenția Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Prin fapte penale, se încearcă o nouă variantă pentru a amplasa la intrările rutiere în municipiul Cluj-Napoca denumirea din timpul Imperiului Austro-Ungar și din vremea ocupației Ungariei, de după Diktatul de la Viena, din 30 august 1940.”, își începe Gheorghe Funar expunerea de motive din plângerea penală, din care redăm mai jos:
”Pe scurt, filmul lucrăturii ungurești a avut următoarele etape:
- La data de 18 iunie 2013, „Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” s-a adresat cu o solicitare către primarul Emil Boc și Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca și propune ca să fie acceptată ca organizator al unui „concurs de proiecte pentru elaborarea unui standard vizual/design integrat de semnalizare a intrărilor în oraș”. A fost solicitată suma de 40.000 lei. Durata proiectului: 1 iulie 2013 – 30 decembrie 2013.
- În aceiași zi de 18 iunie 2013, doamna viceprimar Anna Horvath (U.D.M.R.) a întocmit un referat care să stea la baza unui proiect de Hotărâre a Consiliului local (H.C.L.) și propune analizarea și finanțarea acestui proiect, fără a fi respectate prevederile legale privind procedura de selecție.
- În ziua de 19 iunie 2013, doamna Anna Horvath, ca președinte al Comisiei de evaluare și selecționare a solicitărilor de finanțări nerambursabile a convocat patru consilieri locali și le-a prezentat solicitarea pentru cheltuirea din bugetul local a sumei de 40.000 lei. S-a încheiat un proces-verbal (scris) din care rezultă că nu s-a aprobat solicitarea, ci doar s-a discutat pe această temă.
- În ziua de 20 iunie 2013, doamna viceprimar Anna Horvath a inițiat un proiect de H.C.L. privind alocarea sumei de 40.000 lei din bugetul local către „Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” care să pregătească municipiul pentru anul 2021 când speră ca acesta să devină Capitală Culturală Europeană. Echipa proiectului a fost formată din Szakats Istvan și Szabo Anna Reka.
- Fiind interesat să susțină pretențiile ilegale ale Ungariei și U.D.M.R, primarul Emil Boc a convocat o ședință extraordinară de Consiliu local în noaptea de 21 spre 22 iunie 2013, desfășurată între orele 0 și 10 minute și 0 și 50 de minute, fără a fi respectat termenul legal pentru convocare. Este pentru prima dată, în ultimii 23 de ani, când a fost convocată o ședință a Consiliului local noaptea, între orele 24,00 și 1,00. La punctul doi pe ordinea de zi s-a discutat și aprobat H.C.L.nr.300 din 22 iunie 2013 privind alocarea sumei de 40.000 lei către „Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”. Președintele de ședință, doamna ec.Claudia Anastase a întrebat de ce s-a intrat cu acest proiect prin excepție de la prevederile legale și a subliniat faptul că nu s-a respectat Regulamentul de acordare a finanțării nerambursabile. Fiind o procedură de achiziție publică se impunea organizarea unei licitații.”, se arată în plângere.
Președintele Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu, a explicat pentru CLUJUST că cele 12 proiecte depuse la acel concurs nu fost destul de satisfăcătoare pentru juriu, astfel că nu a fost declarat niciun câștigătoar și s-au acordat trei mențiuni de 1.000 de lei. Între timp, Primăria a organizat un alt concurs, la care a crescut premiul. Câștigătorul a fost anunțat în martie, în persoana tânărului arhitect Alexandru Fleșeriu. “Anul acesta proiectarea cu toate fazele, anul viitor execuția. Depinde foarte mult de soluția tehnică”, a spus atunci arhitectul. Contractul de proiectare a fost castigat la 72.296 de lei, fata de 120.000 de lei cat reprezenta valoarea estimata a procedurii. Juriul concursului a fost alcatuit din: Ioan Sbarciu, Radu Solovastru, Ligia Subtirica, Ioana Mihaela Agachi, Szabolcs Guttman, Romulus Zamfir, Tudor Giurgiu si Florin Morosanu.
Despre cel de-al doilea concurs, Funar scrie următoarele în plângere:
”6.Fără să existe o hotărâre de Consiliul local, la 12 decembrie 2014, Primarul Emil Boc și Primăria municipiului Cluj-Napoca a organizat un concurs de idei pentru un sistem de comunicare integrat în municipiu. Fără discutarea și aprobarea în Consiliul local, prin H.C.L., primarul a anunțat premiile ce urmează a fi acordate în valoare totală de 120.000 lei, respectiv premiul I – 100.000 lei, premiul II – 12.000 lei și premiul III – 8.000 lei. La aceste sume se vor adăuga costurile de execuție, plătite de contribuabili clujeni, fără limită de sumă.
7.Documentația concursului este elaborată de Szakats Istvan și Florin Moroșanu. Aceleași personaje care au pus la cale, împreună cu doamna viceprimar Anna Horvath, afacerea penală în valoare de 40.000 lei și care nu au respectate H.C.L. nr.300 din 22 iunie 2013. De data aceasta, a fost mărită de trei ori suma pe care să o plătească contribuabilii clujeni. Cei doi mai sus nominalizați nu sunt angajați ai Primăriei și Consiliului local, dar au planificat strategia de maghiarizare a denumirii municipiului Cluj-Napoca, în numele Consiliului local, cu acceptul tacit al primarului Emil Boc. Din documentația concursului am reținut următoarele „perle”:
-„proiectul trebuie să fie în egală măsură dedicat microcomunităților și mesajelor acestora”.
-proiectul trebuie să asigure „reprezentarea vocilor comunității și comunicarea mesajelor lor”.
-„intrările orașului nu se află doar la marginea orașului. Ele de fapt se află oriunde în oraș, unde există puncte de intrare în viața orașului”. (Cei de la Casa de nebuni trebuie să ia notițe !!!)
-semnalizările intrărilor în oraș au ca scop „comunicarea dintre instituții și persoanele care intră sau ies din oraș”.
-sistemul cadru de comunicare/informare va crea „reprezentări ale narativelor majore ale orașului”.
- În ședința Consiliului local din 11 februarie a.c.:
– Primarul Emil Boc a recunoscut că el a promovat concursul de idei pentru ca intrările în municipiul Cluj-Napoca să fie inscripționate în cinci limbi de circulație internațională: maghiara, germana, engleza, franceza și româna. Primarul a susținut că „intrările în Cluj nu mai corespund vremii în care trăim”. El nu știe că denumirea județului este Cluj, iar a municipiului unde a fost ales primar este Cluj-Napoca.
– Viceprimarul Anna Horvath a cerut „drepturi lingvistice” pentru minoritarii unguri și a declarat că, „comunitatea maghiară s-ar simți mai confortabil dacă se va scrie denumirea municipiului în limba maghiară”, dar nu în traducere ci aceea din timpul ocupației Ungariei. Ea a amenințat cu nesupunere civică din partea membrilor U.D.M.R. dacă primarul Boc nu încalcă Legea nr.215/2001 și dacă nu amplasează în maxim 10 zile „plecuțe” așa cum pretind autoritățile de la Budapesta și liderii U.D.M.R.
Aceiași doamna viceprimar îndeamnă locuitorii români din Cluj-Napoca să se alăture mișcării „Musai”, iar pe membrii U.D.M.R. să susțină cele 1.000 de procese cu care vor să-l sperie pe primarul Boc pentru ca până la 15 martie 2015 acesta să amplaseze ilegal denumirea municipiului nostru în limba maghiară, identică ce aceea din timpul ocupației Ungariei.
Președintele de ședință, Csomo Botond (U.D.M.R.) s-a opus la înscrierea denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba franceză și engleză, probabil nefiind limbi de circulaţie internaţională, cum este pentru el limba ungară. (…)
De reținut că, tot ce s-a pus la cale și toate etapele parcurse în anii 2013, 2014 și la începutul acestui an pentru înscrierea denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba maghiară, aceiași din timpul ocupației Ungariei, s-a desfășurat cu încălcarea Legii nr.215/2001, care prevede un procent de cel puțin 20% pentru etnicii maghiari în municipiul nostru pentru a putea avea asemenea pretenții. În plus, recent, Curtea de Apel Cluj a interzis printr-o decizie definitivă, înscrierea denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba maghiară, așa cum pretind liderii U.D.M.R.
În locul sau lângă actualele obeliscuri existente la unele intrări în municipiu pot fi amplasate legal altele, dar denumirea municipiului Cluj-Napoca trebuie să fie legală și identică cu aceea de pe indicatorul de localitate și NUMAI în Limba Română, singura limbă oficială în România.
De această dată, cei care s-au implicat în afacerea antiromânească a indicatoarelor de intrare/ieșire la Cluj-Napoca au săvârșit fapte penale și urmează să fie cercetați de către Parchet pentru abuz în serviciu, trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat, dare de mită, luare de mită ș.a.
Pentru aflarea adevărului şi o justă soluţionare a speţei, propun să fie audiaţi ca martori: primarul Emil Boc, viceprimarul Anna Horvath, toţi consilierii locali, toţi semnatarii documentelor care au stat la baza H.C.L. nr.300/2013, reprezentanţii „Asociaţiei Cluj-Napoca 2012 – Capitală Culturală Europeană” şi echipa proiectului.
Raportat la argumentele mai sus expuse vă solicit admiterea plângerii așa cum a fost formulată, stabilirea persoanelor vinovate și tragerea lor la răspundere penală.”, scrie în plângere
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a efectuat ancheta și a hotărât clasarea cazului. Motivația procurorului de caz o puteți vedea mai jos:
Amintim că Tribunalul Cluj a decis anul trecut montarea plăcuțelor bilingve româno-maghiare, dar Curtea de apel a anulat sentința din cauză că asociația care depusese acțiunea nu avea calitate procesuală activă. Între timp, mai mulți etnici maghiari, între care și Iza Szocs, au înființat asociația Minority Rights Egyesulet, prin care au depus o nouă acțiune, de data aceasta pentru plăcuțe trilingve la intrările în oraș: română, maghiară și germană. Autorii acțiunii spun că de data aceasta asociația are calitate procesuală activă și vor câștiga procesul. Acesta are termen abia în luna octombrie.
Un primar care a tinut orasul blocat in saracie si primitivism facandu-si afacerile personale, si care a ramas cu o fixatie irationala maladiva, tulbura din nou linistea unui oras care a inceput sa isi regaseasca civilitatea si urbanitatea. Ar trebui sa aiba grija la DNA, sa nu atraga atentia sa inceapa lumea sa se uite pe la anumite hoteluri si investiti si sa puna intrebari deranjante.