Tribunalul Argeș a sesizat ICCJ cu privire la o chestiune de drept în materie penală, legată de infracțiunea de abuz în serviciu în situația în care folosul necuvenit este mai mare de 10.000 de euro.

La data de 11.12.2020, a fost înregistrată pe rolul ICCJ sesizarea formulată de către Tribunalul Argeș cu privire la următoarea chestiune de drept:

– dacă infracţiunea de abuz în serviciu, în situaţia în care funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr.79/2000 raportat la art.297 C.pen. sau la art.248 C.pen. din 1969, la descrierea căreia s-a reţinut indiferent de calitatea persoanelor care sunt acuzate, obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit echivalent cu sumele stabilite drept prejudiciu, în cuantum superior sumei de 10.000 de euro, este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin raportare la prev. art.13 alin.1 lit.a din OUG nr.43/2002”.

– dacă noţiunea de „folos necuvenit” prev. de art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 se circumscrie sintagmei „valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro”, prev. de art.13 alin.1 lit.a teza a IIa din OUG nr.43/2002, cu consecinţa atragerii competenţei materiale a D.N.A. în temeiul art.13 alin.1 din OUG nr.43/2002.

Dosarul nr. 12831/280/2019/a1, în care înstanța a dispus sesizarea ICCJ, are ca obiect măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară. În încheiere, judecătorul de cameră preliminară reține că ,,dispozițiile art.13 alin.1 din OUG nr. 43/2002 se impun a fi interpretate în sensul că în competența DNA intră infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în condițiile textului de lege, fără distincție după cum acestea sunt infracțiuni de corupție sau infracțiuni assimilate celor de corupție, distincție pe care, dacă legiuitorul nu a dorit să o reglementeze, nici interpretul nu o poate face, cu atât mai mult cu cât normele de competență sunt norme imperative, de strictă interpretare.”

Judecătorul de cameră preliminară reține totodată că, ,,valoarea pagubei materiale și valoarea sumei sau a bunului ce formează obiectul infracțiunii de corupție, sunt noțiuni distincte. În speță se impune a se analiza dacă noțiunea de ,,folos necuvenit” se circumscrie sintagmei de ,,valoare a sumei care formează obiectul infracțiunii de corupție” în sensul disp. art.13 alin.1 lit.a) teza a II-a din OUG nr. 43/2002.”

Judecătorul concluzionează că ,,prin valoarea sumei care formează obiectul infracțiunii de corupție” (…) se au în vedere tocmai foloasele, avantajele dobândite prin comiterea infracțiunii de corupție, respectiv bani, bunuri, valori, orice avantaje patrimoniale necuvenite, a căror valoare este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro” (…) situație în care este atrasă competența DNA.

Încheierea:incheiere anonimizata 3274 1 2020 abuz in serv si compet dna

Comments

comentarii