Acasă » PENALE » MOTIVAREA condamnării fostului șef al Poliției Rutiere Cluj: ”a încercat să inducă în eroare instanța”

MOTIVAREA condamnării fostului șef al Poliției Rutiere Cluj: ”a încercat să inducă în eroare instanța”

CLUJUST.ro vă prezintă în premieră motivarea sentinței prin care fostul șef al Poliției Rutiere Cluj a fost condamnat la închisoare pentru 9 fapte de înșelăciune, fals și uz de fals și achitat pentru o infracțiune de fals.

Fostul șef al Poliției Rutiere Cluj și fost adjunct al șefului IPJ Cluj, în prezent pus la dispoziția acestuia, comisarul șef Alexandru Mureșan, a fost condamnat, în 5 decembrie 2014, de către Curtea de Apel Cluj la 2 ani și 11 luni de închisoare cu executare pentru că ar fi înșelat o bancă cu adeverințe de venit falsificare pentru a-i acorda două credite de circa 250.000 de euro și pentru că ar fi omis să treacă în declarațiile de avere din mai mulți ani împrumuturi și câștiguri din tranzacții imobiliare ale soției. Cum s-a ajuns la această condamnare, dar și pentru ce acuză a fost achitat polițistul, puteți citi mai jos. Redăm extrase din motivarea sentinței, finalizată recent de judecător. Intertitlurile aparțin CLUJUST.ro

Expertiză grafică asupra adeverințelor de venit

”În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize grafice şi tehnice a documentelor expertiză care a fost efectuată de Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj la data de 8 mai 2013, expertiză în care au fost examinate adeverinţele de venit nr.723061 din 12 martie 2008 care au stat la baza acordării creditului de 200.000 euro şi adeverinţa nr. 723061 din 12 august 2008 care a stat la baza acordării unui credit 48.500 euro.

Expertul a constatat că menţiunile din rândul 3, alte venituri lunare cu caracter permanent din cuprinsul adeverinţa de venit din 12 martie 2008, respectiv grupul iniţial 510, 537, 527 a fost modificat mai întâi prin adăugirea unei cifre 1, cu un alt instrument de scris în 1510, 1527, 1537, după care au fost transformate prin adăugire şi repasare, cu un instrument de scris cu pastă, având caracteristici similare cu primul instrument, în 4510, 4527, 4527 modificările prin adăugire şi repasare au suferit şi menţiunile din rândul 4248, 4219, 4237 la nivelul cifrei preexistente 4, ea fiind transformată prin adăugire, repasare pentru a fi similară structural cu cifra 4 din rândul 3.

În cuprinsul adeverinţei de venit din 12 martie 2008 a mai fost modificată menţiunea de la rândul plata chenzinei a 2-a se face la data de __ a lunii, ea fiind transformată prin adăugire şi repasare din 14 în 24.

În cuprinsul actului, respectiv adeverinţa din 12 august 2008 la rândul 3, alte venituri lunare cu caracter permanent, grupul 4100, 4000, 4100, a fost completat ulterior cu un alt instrument de scris, de către altă persoană faţă de cea care a completat adeverinţa iniţial din litigiu.

Expertul a examinat comparativ scrisul în litigiu cu probe experimentale şi libere emanând de la inculpatul Mureșan Alexandru şi de la martora S. L., concluzionând că nu se poate stabili autorul modificărilor, adăugirilor şi repasărilor prezente pe cele două acte în litigiu.”

Achitare

”Că adeverinţele de venit depuse de către inculpat, la societatea bancară conţin elemente nereale, este facil de observat din analiza acestor adeverinţe ataşate documentaţiei în vederea obţinerii creditului, şi copia acestor adeverinţe păstrate la serviciul financiar al IPJ CLUJ, observându-se diferenţe evidente şi evident în favoarea inculpatului între originalul depus la bancă şi copia păstrată la IPJ CLUJ.

Având însă în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, Curtea apreciază că nu există probe suficiente de natură a înlătura prezumţia de nevinovăţie de care se bucură orice inculpat în procesul penal.

Pentru aceste motive, va dispune achitarea inculpatului sub aspectul comiterii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prev de art 320 alin.1  NCP cu aplicarea art 5 NCP vechea reglementare fiind art 288 alin 1 din VCP, două acte materiale, conform dispoziţiilor art. 396 alin 5 rap la art 16 alin 1 lit c COP,văzând şi dispoziţiile art.4 Cpp.”

Restul de 9 infracțiuni

”Situaţia este însă vădit diferită pentru restul infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului. Astfel, probele administrate în cauză conduc dincolo de orice dubiu la certitudinea că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor de uz de fals, înşelăciune şi fals în declaraţii, pentru considerentele pe care le vom expuse în continuare.

În ceea ce priveşte infracţiunilor de uz de fals, Curtea reţine că din declaraţiile inculpatului care nu a contestat nicun moment că a prezentat personal acele adeverinţe de venit care s-au dovedit a conţine elemente nereale la sediul BRD pentru a obţine două creditări, unul în valoarea de 200000 euro, iar altul de 48.500 euro şi a afirmat că el a preluat aceste adeverinţe de la serviciul financiar, acest aspect fiind confirmat şi de angajaţii serviciului financiar din cadrul IPJ CLUJ, precum şi din declaraţiile martorei S. L., care a declarat atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, că inculpatul i-a prezentat personal aceste adeverinţe, rezultă dincolo de orice dubiu că inculpatul s-a folosit de adeverinţele despre care ştia că sunt false, în vederea producerii de consecinţe juridice.

Instanţa reţine că inculpatul avea cunoştinţă că aceste adeverinţe erau false pentru că la o simplă lectură a acestora, inculpatul putea şi a şi observat că acestea conţin elementele nereale. Astfel, o persoană care cunoaşte că veniturile sale se situează în jurul sumei de 4500 lei lunar, maxim 5000 lei, care ar fi fost de bună credinţă şi nu ar fi avut intenţia de a induce în eroare alte persoane, ar fi observat cu ochiul liber că adeverinţele de venit, care i-au fost predate personal atestau faptul că realiza venituri medii de 8755 lei lunar. O persoană de bună credinţă ar fi sesizat această greşeală, s-ar fi întors cu adeverinţele pentru a fi corectate, dacă aceste completări nu ar fi fost făcute chiar de ea, sau chiar la recomandarea ei.

Inculpatul însă nu a acţionat în această manieră, ci a ales să prezinte adeverinţele atestând împrejurări nereale la societatea bancară, în vederea inducerii în eroare a părţii civile şi a obţinerii creditelor despre care am făcut anterior vorbire.

Inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă veniturile de care are nevoie, pentru a obţine un credit atât de consistent, precum cel de 200000 euro, în condiţiile în care, inculpatul mai avea şi alte rate şi angajamente de plată la BRD şi la alte bănci. Astfel, în momentul contractării creditului de 200000 euro, inculpatul trebuia să plătească rate şi angajamente la BRD şi alte bănci, respectiv de 10730 lei fără a pune în calcul cheltuielile minime de existentă, care în cazul familiei inculpatului se situau în jurul sumei de 6500 lei.

Deasemenea, inculpatul şi orice persoană care dorea să contracteze un credit în România în acel moment, ştia că trebuie să aibă venituri cu 30 % mai mult decât ratele  care urma să le plătească, gradul de îndatorare în România la acel moment, neputând depăşi 70 % din venituri. Ori la momentul contractării creditului inculpatul împreună cu soţia sa aveau un venit total de 8795 lei, aşa cum rezultă din adeverinţele de venit reale şi fişele fiscale.”

S-a folosit de adeverințele false

”Instanţa prezumă faptul că, inculpatul a acţionat de această manieră din două considerente, unul pentru că datorită funcţie pe care o ocupa în cadrul IPJ CLUJ în acel moment, se bucura de o bună reputaţie şi era deasupra oricărei suspiciuni de fraudă iar pe de altă parte de faptul că soţia angrenată în diferite proiecte imobiliare realiza veniturile necesare pentru acoperirea acestor credite.

Revenim şi arătăm că, nu poate fi primită apărarea inculpatului, că ofiţerul de credite S. L. ar fi falsificat aceste adeverinţe de venit, pentru a obţine pentru sine un folos material, constând în eventualele comisioane pe care angajaţii bancari le obţin, urmare acordării a cât mai multe şi cât mai consistente credite.

Pe de-o parte, deoarece această apărare este lipsită de logică, un angajat al unei bănci, care este societate comercială, care urmăreşte profit, să-şi asume riscul neachitării unui credit unui client, doar pentru a obţine un eventual comision de câteva sute de lei, iar pe de altă parte, pentru că din declaraţiile martorilor, angajaţi ai BRD, nu a rezultat o astfel de practică a acestei societăţi bancare.

Chiar acceptând, prin absurd această poziţie a inculpatului, se ridică întrebarea legitimă , la care inculpatul nu a dat nici un răspuns, de ce, la momentul la care  a observat că are de plătit rate de cca. 10.000 lei, în condiţiile în care avea venituri de doar 9.000 lei nu s-a prezentat la bancă pentru a sesiza eroare şi mai ales, de unde a avut inculpatul bani să plătească o bună parte din creditele contractate.

În urma probelor mai sus prezentate şi analizate, Curtea reţine dincolo de orice dubiu, că acţiunea inculpatului care în cursul lunilor martie-aprilie 2008, i-a indus în eroare pe reprezentanţii BRD- GSC prin folosirea unei adeverinţe false, obţinând astfel suma de 200000 euro, ca urmare a încheierii contractului de credit, nr. 7051253 întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev de art 244 alin 1 şi 2 din NCP cu aplicarea art 5 vechea reglementare fiind art 215 alin 1, 2 3, şi 5 din VCP, faptă pentru care pentru care instanţa îi va aplica o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Deasemenea, fapta aceluiaşi inculpat care în cursul lunilor august-septembrie i-a indus în eroare pe reprezentanţii BRD-GSC prin folosirea unei adeverinţe false, obţinând astfel suma de 48.500 euro, ca urmare a încheierii contractului de credit, nr.7761271 din 11 septembrie 2008, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev de art 244 alin 1 şi 2 din NCP cu aplicarea art 5 vechea reglementare fiind art 215 alin 1, 2 3, din VCP, faptă pentru care pentru care instanţa îi va aplica o pedeapsă de 1 an închisoare.

Deasemenea, faptele inculpatului care, cu intenţie s-a folosit de adeverinţele de venit 723601/419 din 12 martie 2008 a IPJ CLUJ şi 723601/1430 din 12 august 2008 a IPJ CLUJ despre care avea cunoştinţă că inserează date cu caracter nereal în vederea obţinerii de credite, de 200000 euro şi 48500 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de uz de fals, prev de art 323 teza I NCP, cu aplicarea art 5 NCP, vechea reglementare art 291 VCP- două fapte, pentru care instanţa îi va aplica 2 pedepse de câte 3 luni închisoare.”

Fals în declarațiile de avere

”În sarcina aceluiaşi inculpat prin actul de sesizare au mai fost reţinute şi comiterea a cinci infracţiuni de fals în declaraţii, cu raportare concretă la declaraţiile de avere aferente anilor 2007-2011.

Întregul material probator administrat în cauză este de natură a convinge instanţa că, inculpatul cu intenţie directă a omis să evidenţieze în declaraţiile de avere, la depunerea cărora era obligat conform legii 176/2010 sumele primite cu titlu de împrumut, sau cu alt titlu de către soţia sa, şi veniturile obţinute de soţia sa în urma vânzării apartamentelor construite pe str (…) din Cluj-Napoca

Inculpatul a avut cunoştinţă deplină de proiectele imobiliare în care era implicată soţia sa, ştiind că aceasta realizează venituri din aceste activităţi de construire de imobile urmate de vânzarea acestora, ştiind de asemenea că aceasta împrumuta diferite sume de bani pentru a-şi putea asigura participarea la aceste proiecte imobiliare.

Nu poate fi primită apărarea inculpatului care în  mod constant atât în faza de urmărire penală, cât şi cu prilejul cercetării judecătoreşti a încercat să acrediteze ideea că nu avea cunoştinţă de afacerile imobiliare desfăşurate de soţia sa, existând o separaţie între afacerile soţiei, şi activităţile desfăşurate de către el.

Această apărare nu poate fi acceptată pe de-o parte, pentru că o astfel de relaţie nu este caracteristică raporturilor normale de familie, ori martorii audiaţi în cauză, care cunosc bine familia inculpatului, au precizat că cei doi soţi aveau o relaţie de familie normală, iar pe de altă parte, datorită faptului că tot din declaraţiile aceloraşi martori a reieşit că inculpatul avea cunoştinţă despre afacerile soţiei sale.

Asociaţii s-au întâlnit în repetate rânduri cu familiile, discutându-se în mod inerent, aspecte legate de desfăşurarea proiectelor imobiliare, inculpatul a solicitat împrumuturi pentru a se desfăşura aceste proiecte imobiliare, chiar a achiziţionat un teren pe str (…), pentru a desfăşura în continuare astfel de proiecte imobiliare, şi a contractat credite de la bănci, pentru a căror acoperire nu beneficia de sume din salariu, având astfel reprezentarea continuă că aceste credite vor fi acoperite din veniturile obţinute de soţia sa din investiţii imobiliare.

Explicaţiile inculpatului sunt neverosimile venind în contradicţie cu pregătirea sa superioară, cu experienţa profesională şi mai ales cu experienţa într-o funcţie de conducere şi control care reclamă o responsabilitate maximă.

Este imposibil de crezut că inculpatul ofiţer cu studii superioare, nu a cunoscut dispoziţiile legale care impun întocmirea declaraţiilor de avere şi faptul că neconsemnarea tuturor datoriilor şi bunurilor dobândite constituie infracţiune.”

Probele. Fără circumstanțe atenuante

”În faza de urmărire penală, au fost administrate un raport de expertiză criminalistică întocmit de Laboratorul Interjudeţean de Expertiză Criminalistică Cluj, au fost depuse copii ale contractelor de credit nr.705123 din 4 aprilie 2008, adeverinţa de venit nr. 723601/419/12 martie 2008 a IPJ Cluj- fila 22 vol II, copia cererii de credit, copia fişei de sinteză, copia extrasului Hotărârii comitetului de credit, copia fişei de sinteză nr. 86 din 4 aprilie 2008, adresa nr. 753351 din 31 ianuarie 2013 a IPJ CLUJ privind veniturile inculpatului, copia adeverinţei de venit nr.723601/419/12 martie 2008, al IPJ CLUJ exemplarul păstrat la Serviciul financiar al IPJ CLUJ, adrese ale BRD-GSG, copiile declaraţiilor de avere din 2006-2012, copii ale fişelor fiscale, copii ale documentelor referitoare la ansamblul de locuinţe edificat în Cluj-Napoca str (…) f.n., copii ale documentelor referitoare la terenul situat în str. …şi litigiile în legătură cu acesta, agende ridicate de la locuinţa inculpatului cu prilejul percheziţiei domiciliare, situaţiile tranzacţiilor imobiliare descoperite cu ocazia percheziţiei informatice a laptop-ului marca ACER ridicat de la inculpat, extrase de conturi.

În urma analizării şi coroborării judicioase a probelor expuse mai sus, percepute în mod direct şi nemijlocit de către instanţa care a desfăşurat cercetarea judecătorească se constată dincolo de orice dubiu că inculpatul se face vinovat de infracţiunile de înşelăciune reţinute în sarcina sa, de uz de fals şi fals în declaraţiile de avere.

Având în vedere că inculpatul nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, a avut o atitudine constantă de încercare a inducerii în eroare a instanţei şi a organelor de urmărire penală, nu a făcut demersuri pentru reperarea prejudiciului, iar faptul că este lipsit de antecedente penale constituie o stare de normalitate, instanţa nu a putut reţine în favoarea sa şi nici nu a apreciat necesar a reţine circumstanţe atenuante”, se arată în motivarea sentinței Curții de Apel Cluj.

Curtea l-a condamnat pe fostul șef al Poliției Rutiere pentru comiterea a 9 infracţiuni:  2 de înșelăciune, 2 de uz de fals și 5 de fals în declarații

”Conform art 39 alin 1 lit b Cp contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta, aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani  închisoare pe care o sporeşte cu 1/3 din restul pedepselor aplicate – 1 an, 3 luni, 3 luni, 3 luni, 3 luni, 3 luni, 3 luni, 3 luni – respectiv 11 luni închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani şi 11 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie.”

În temeiul art 396 alin 5 Cpp raportat la art 16 alin 1 lit c Cpp achită inculpatul Mureșan Alexandru sub aspectul comiterii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale ”, se arată în dispozitivul sentinței.

De asemenea, Mureșan a fost obligat să plăteasccă la BRD despăgubiri, suma de peste 80.000 de Euro, echivalent în lei la data plăţii.

Comments

comentarii

2 comentarii

  1. Acest domn condamnat cand a venit la ipj cluj-serviciul politiei rutiere critica in stanga si dreapta atat pe cei de la circulatie cat si pe cei de la posturi ca luau mita de la soferi amenintandu-i ca ii va da afara din politie,dar intrade-var a reusit sa dea afara si politisti nevinovati care si in ziua de azi sufera din cauza lui.Dumnezeu nu doarme si nu bate cu bata !Va avea vreme sa reflecteze la bulau cine la blestemet atat de tare de a bagato pe maneca.

  2. acest d….c nu era politist era un infractor care din pozitia de politist coordona o adevarata retea infractionala,era in afaceri cu ben ben si el arestat,cu pacuraru care urmeaza sa fie arestat,cu calatan care este si el cercetat cu mari probleme penale,iar dumnezeu i- aratat acum o parte din excrocheriiile facute,dar vor urma si celelalte abuzuri care le-a facut si poate ca va mai lua atunci macar 10 ani de bulau sa vada si el cum e acolo,sa vedem pe cine va proteja acolo,sau cine il va proteja pe el,ca la inceput va trebui sa fie fetita acolo

Lasă un răspuns