Acasă » SPECIALIȘTI » Cât de protejați sunt copiii de legislația din România? Cazuri de exploatare prin muncă și abuzuri
sursa foto opiniagiurgiu.ro

Cât de protejați sunt copiii de legislația din România? Cazuri de exploatare prin muncă și abuzuri

De Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor, Clujust.ro a stat de vorbă cu două avocate specializate pe dreptul familiei despre drepturile copiilor, legislația în domeniu și cazuri concrete de exploatare prin muncă sau alte forme de abuz. Flavia Barbur și Diana Micu Olosutean de la societatea ”Budușan & Asociații” ne-au răspuns la întrebări precum ”Este exploatare dacă pui copilul la făcut curățenie în casă?, Ce putem face când vedem copii la cerșit pe stradă? Cât de protejați sunt copiii de legislația din România?”.

Diana Flavia Barbur ne-a făcut o incursiune în legislația privitoare la încadrarea în muncă a minorilor, atrăgând atenția că autoritățile trebuie să depună eforturi mai mari pentru a identifica situațiile în care copiii sunt exploatați prin muncă, deoarece sunt puține condamnări pentru astfel de fapte.

diana-flavia-barbur
Diana Flavia Barbur

”Ziua de 12 iunie a fost desemnată ca fiind ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiiilor, tocmai pentru a trage un semnal de alarma cu privire la numărul mare de copii obligați sa muncească, inclusiv în țările dezvoltate.

Deși, la nivel legislativ, în țara noastră au fost luate mai multe măsuri de natura a-i ocroti pe copii împotriva exploatarii lor prin munca, inclusiv prin tratatele internaționale ratificate, exista numeroase situații ascunse de ochii publicului sau al autoritatilor, în care, chiar părinții sunt cei care, în loc sa ii trimită pe copii la școala, ii trimit la munca.

Potrivit Codului Muncii, art. 13, capacitatea de muncă se dobandeste la împlinirea vârstei de 16 ani. O persoana poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.

Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.

Se considera așadar de către legiuitor ca, înainte de implinirea varstei de 15 ani, o persoana fizica- un copil, mai exact- nu este suficient de dezvoltat- fizic, biologic și intelectual pentru a presta munca.

De remarcat este și faptul ca  textul de lege vorbește de „incadrarea în munca”, respectiv de un raport de munca desfasurat în baza unui contract individual de munca. In realitate însă, de cele mai multe ori, in cazul copiii obligați sa muncească, nici nu se pune problema unui raport de munca oficializat, aceștia fiind obligați de muncească pe baza unei intelegeri verbale, cu ziua, pentru terti, sau chiar pentru familie.

Mentiuni cu privire la interzicerea exploatarii prin munca a copiilor se regasesc și în Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor, republicata. Articolul 91 al acestei legi precizeaza:

Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării şi nu poate fi constrâns la o muncă sau activitate domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituţii de învăţământ, de protecţie specială, reeducare şi detenţie sau în domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling, ce comportă un risc potenţial sau care este susceptibilă să îi compromită educaţia ori să îi dăuneze sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.

Este interzisă orice practică prin intermediul căreia un copil este dat de unul sau de ambii părinţi ori de reprezentantul lui legal, în schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatării copilului prin muncă.

Copii pot desfasura anumite activități remunerate în domenii cultural, artistic, sportic, publicitar și de modeling, iar reglementarea acestora din punct de vedere juridic s-a făcut recent, prin Hotararea nr. 75 din 4 februarie 2015 privind reglementarea prestării de către copii de activităţi remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling. Acest act normativ reglementeaza exact numărul de ore, durata pauzelor și intervalul orar în care copii pot presta astfel de activități.

Din păcate însă, aceste texte de lege reprezintă o măsura prea blânda pentru cei care încearcă ii exploateze prin muncă pe copii și care sunt, de cele mai multe ori, chiar părinții sau ați membri ai familiei.

Chiar dacă incadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă– potrivit art 245 Codul Muncii, exista puține situații de condamnare pentru astfel de fapte.

Ceea ce ce impune este ca autoritățile să depună eforturi mai intense pentru a identifica cât mai multe situații în care copiii sunt exploatati prin muncă, pentru a le aduce în fața organelor de urmărire penala și a instantelor de judecată.”, a arătat Flavia Barbur, avocat coordonator la societatea de avocatură Budușan și Asociații. 

sursa foto evz.ro
sursa foto evz.ro

INTERVIU. ”Problema este felul în care este aplicată legea”

La primele trei întrebări, ne-a răspuns Flavia Barbur, iar la celelalte, colega ei, Diana Maria Micu Olosutean.

Clujust.ro: Dați-ne vă rog câteva exemple de exploatare prin muncă a copiilor.

Flavia Barbur: Copiii care merg prin oras sa adune fier vechi, copiii care au grija de turmele de animale, copii care, in gospodarie, sapa, taie lemne, gătesc, au grija de fratii mai mici in mod obisnuit sau copii care merg la muncile câmpului.

Clujust.ro: Care este limita la care se considera exploatare? Adică daca il pui la făcut curatenie in casa e exploatare?

Flavia Barbur: Cred ca diferenta este data, pe de o parte, de felul muncii, durata acesteia, conditiile de munca, iar pe de alta parte, de  scopul sau urmarile muncii.

Astfel, implicarea copiilor in unele activitati desfasurate in gospodarie poate avea efect benefic pentru copii, ii poate face mai ordonanti, mai organizati, ii poate responsabiliza, sau chiar ii ajuta sa isi faca bani de buzunar. Copiii pot ajuta la curatenie, pentru inceput in camera lor, pot sa duca gunoiul, sa isi faca ordine in dulap, etc. Efectele unor astfel de activitati nu pot fi decat pozitive si nu pot reprezenta o exploatare.

Insa, atunci cand un copil preia in intregime sau in mare parte sarcinile unui adult si trebuie, singur, sau cot la cot cu un membru adult al familiei sa gateasca, sa faca curatenie, sa spele, sa faca focul, sa aiba grija de fratii mai mici, sa hraneasca animanele  vorbim deja de o exploatare. Aceste activitati il impiedica pe copil sa urmeze cursurile scolare sau sa o faca doar sporadic.

In general, copilul este exploatat prin munca atunci cand acesta trebuie sa presteze niste munci grele-fizic ori psihic- sau chiar periculoase ori daunatoare pentru copil.

Trimisul la cersit unde se incadrează?

Trimisul la cersit este tot o forma de exploatare a copilului prin munca. Codul penal incrimineaza aceasta fapta: art. 214 cod penal precizeaza: Fapta persoanei care determina un minor (…) sa apeleze in mod repetat la mila publicului pentru a cere un ajutor material  sau beneficiaza de foloase materiale de pe urma acestei activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. Daca fapta este savarsita de un parinte, tutore, curator ori de catre cel acre are in grija persoana care cerseste, sau daca fapta a fost savarsita prin constangere, pedeapsa este de la 1 la 5 ani.

Clujust.ro: Ce putem face impotriva parintilor care isi trimit copiii la cersit? Ii vedem pe strazile Clujului

diana-micuDiana Maria Micu Olosutean (foto): In primul rand, orice cetatean are posibilitatea de a face denunt la politie, fie pentru savarsirea infractiunii de exploatare a cersetoriei, fie pentru savarsirea infractiunii de folosire a unui minor in scop de cersetorie. Mai exact, art. 214 din Codul penal reglementeaza infractiunea de exploatare a cersetoriei.

Infractiunea de folosire a unui minor in scop de cersetorie este reglementata de dispozitiile art. 215 Cod penal, iar aceasta consta in fapta majorului care avand capacitatea de a munci, apeleaza in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor material folosindu-se de prezenta unui minor. Aceasta fapta se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Prin urmare, orice cetatean ce observa situatiile descrise, are posibilitatea sa faca un denunt la politie.

In al doilea rand, cetatenii pot sesiza si directiile sociale de asistenta sociala ce urmeaza sa efectueze investigatii, iar ulterior, in functie de situatia concreta, sa ia masurile necesare in vederea ocrotirii copilului.

Clujust.ro: Ce poate face un copil exploatat?

Diana Maria Micu Olosutean: O prima posibilitate este aceea de a suna la ”telefonul copilului”: 116.111, apelul fiind gratuit. Toate cazurile de abuz preluate de Telefonul Copilului sunt transmise serviciilor sociale, care sunt obligate sa investigheze situatia asa cum a fost ea relatata . Serviciile sociale fie vor merge la familia copilului, fie vor contacta asistentul social din localitatea de domiciliu si vor efectua o anchetă socială. In cazul in care se constata ca minorul este in pericol alaturi de familia sa, se solicita sprijinul politiei. Atunci cand in urma investigatiilor se confirma abuzul, se incearca solutionarea problemelor astfel incat copilul sa fie in siguranta. Atunci cand viata sau sanatatea copilului este in pericol, serviciile sociale pot lua o masura de protectie speciala si copilul sa fie separat temporar de familie. Chiar daca in urma investigatiilor cazul se infirma, serviciile sociale continua sa monitorizeze cazul.

O alta posibilitate este aceea ca minorul sa discute despre faptul ca este exploatat de exemplu cu profesori, rude, vecini, medicul de familie etc. care la randul lor sa sesizeze directia de asistenta sociala.

Care sunt formele abuzului fata de minori?

Unele dintre cele mai frecvente forme de abuz sunt: abuzuri emotionale, abuzuri fizice, sexuale, exploatare prin munca, exploatare pentru comiterea de infractiuni si inclusiv cazurile de neglijare a copilului.

De exemplu, abuzul emotional cuprinde situatia in care parintele insulta minorului si vorbeste urat cu acesta, ii aduce critici dure, il compara continuu cu alti copii, spunandu-i ca nu este capabil de nimic, iar tot ceea ce face este gresit. O alta forma de abuz emotional este si situatia in care parintii se folosesc de copil pentru a obtine ceea ce vor unul de la celalalt. In practica, am intalnit numeroase situatii in care parintii aflati in pragul divortului, se denigreaza unul pe celalalt in fata copilului incercand sa-l influenteze, pentru ca atunci cand este ascultat de judecător să spuna lucruri negative despre celalalt parinte. Din pacate, in numeroase situatii si mai ales atunci cand este vorba despre un divort,  copiii sunt victimele neintelegerilor dintre parinti si a orgoliului acestor, fiind prezenti la certurile, reprosurile si discutiile lor si folositi de multe ori ca mijloace de santaj.

O alta situatie frecventa si implicit o forma de abuz emotional a copilului este atunci cand in urma separarii in fapt a parintilor sau in urma unui divort chiar daca a fost stabilit un program de vizita, parintele cu care locuieste minorul refuza sa-i permita celuilat parinte sa-l vada sau ii induce ideea ca parintele cu care nu mai locuieste l-a parasit, creand o imagine negativa despre acesta, cu scopul de a se ajunge in situatia ca minorul sa nu mai vrea sa-l vada. Aceasta situatie in care parintii se folosesc de copil fie pentru a se santaja unul pe celalalt, fie cu scopul de a-si aplica corectii, cunoscand ca pentru celalalt parinte nepastrarea legaturii cu minorul ar cauza o mare suferinta, este o forma cat se poate de clara de abuz emotional.

Am intalnit situatii in care multi parinti considera ca o palma sau o urecheala este o forma necesara de educatie si nu un abuz fizic sau o atitudine nociva asupra copilului.

Ei bine, ceea ce este foarte important de avut in vedere este faptul ca poate o palma nu pericliteaza viata sau sanatatea copilului, dar cu siguranta afecteaza dezvoltarea morala si spirituala a acestuia.

Ce cazuri cu minori exploatati sau abuzati ati avut?

Una dintre cele mai grave forme de abuz avuta a fost asupra a doua minore, exercitata de tatal acestora. Abuzul a constat pe de o parte in violenta fizica si verbala, iar pe de alta parte a fost si un abuz emotional. Mai exact, tatal isi lovea aproape zilnic fetele cu pumnii si cu picioarele inclusiv in zona capului necesitand zile de ingrijiri medicale. Le aducea insulte, amenintari si aplica diverse corectii atunci cand considera el ca au gresit. De exemplu, intr-una din zile, pentru ca fetele nu au terminat de mancat in intervalul de timp spus de tatal lor, drept pedeapsa le-a pus manutele pe plita incinsa de la aragaz cauzandu-le arsuri grave.

Pe langa aceste forme de abuz exercitate direct asupra minorelor, acestea erau supuse si la un abuz emotional fiind prezente de fiecare data cand tatal o batea, insulta si ameninta pe mama lor. Aceste fete au fost grav afectate in urma comportamentului tatalui lor necesitand sedinte de consiliere psihologica. Impotriva tatalui a fost formulate atat plangere penala cat si ordin de protectie. Iar surpriza placuta a fost aceea ca imediat cum am inregistrat cererea de emitere a unui ordin de protectie s-a si stabilit termen de judecata iar in 48 de ore hotararea judecatoreasca a fost deja redactata si comunicata organelor de politie. Prin ordinul de protectie, tatal a fost obligat sa pastreze o distanta minima de 200 m fata de minore si mama, fata de unitatea de invatamant a fetelor si locuinta lor. Totodata, tatalui i s-a interzis sa ia orice contact telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu fetele si mama lor. Mai mult, tocmai pentru ca s-a apreciat de catre instanta de judecata faptul ca minorele au fost supuse la abuzuri grave, tatal a fost obligat prin hotararea judecatoreasca si la sedinte de consiliere psihologica.

Cat de protejati sunt minorii de legislatia din Romania?

Dispozitiile legale in materie sunt bine structurate si clare. Din pacate, insa, de multe ori problema este felul in care este aplicata legea. Practic, in fiecare primarie trebuie sa existe serviciul public de asistenta sociala a carui principala activitate este monitorizarea situatiei copiilor. Problema insa este aceea ca in cadrul acestui serviciu fie nu sunt suficienti asistenti sociali, fie printre ei se afla si persoane fara studii de specialitate, unul dintre principalele motive fiind salariile demotivante. Astfel, calitatea anchetelor sociale este extrem de importanta, inclusiv atunci cand se depun in dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata. Mai exact, anchetele sociale trebuie sa fie extrem de clare si detaliate, pentru a se putea intelege abuzul la care a fost supus copilul cat mai clar, ce simte, ce gandeste, ce repercursiuni are situatia in care se afla asupra lui, pentru a sti cum trebuie intervenit pe viitor si ce masura trebuie luată.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina