Ansamblul de trei blocuri între case din cartierul clujean Gruia, un monstru urbanistic, a apărut din cauza nepăsării, incompetenței sau corupției din administrația locală din perioadele Boc și Apostu. Totul a început cu un certificat de urbanism și o hotărâre de Consiliu Local din 2007. Apoi, în 2008 și 2009, primarii au încercat sau s-au făcut că încearcă să dreagă busuiocul, refuzând să emită autorizație de construire. Investitorii s-au săturat să aștepte și au mers la instanță să obțină autorizația. Cu o apărare subțire a municipalității, judecătorii au întors cazul pe toate fețele până să decidă irevocabil că faptul se consumase în Primărie și nu pot opri ”monstrul”. Acum, prefectul Vușcan, care era consilier local în 2007, face figurație într-un proces în care vecinii au cerut anularea autorizației.

Potrivit panoului de șantier de pe strada Romulus Vuia nr.8-10, sunt două autorizații de construire din octombrie 2011 și decembrie 2011, eliberate de Primăria Cluj-Napoca, ”conform sentinței civile nr.2176 din 29.04.2011, devenită definitivă și irevocabilă și executorie conform deciziei instanței Curții de Apel Cluj, pronunțată în ședința din 16.09.2011”.

Astfel că am mers pe fir pentru a vedea de unde a început povestea mastodontului urbanistic din Gruia, de ce a fost nevoie de hotărâri judecătorești și pe ce motive a fost date acestea.

Sentințele din acest caz urbanistic fac referire la certificatul de urbanism din 4 aprilie 2007 și planul urbanistic de detaliu (PUD) din 28 august 2007, obținute de societatea Adamco Grup. De la aceste documente emise de specialiștii primăriei și votate de consiliul local pe când era primar același Emil Boc a început calvarul vecinilor.

Ședința de Consiliu Local din august 2007 a fost prezidată de Ioan Florea Horea, el însuși implicat într-un proiect imobiliar pe strada Teodor Mihali. Din conciliu făceau parte nume sonore precum Alexandru Cordoș (PSD), Ștefan Dimitiu (PSD), Adrian Gurzău (PDL), Laszlo Attila (UDMR), Remus Lăpușan (PSD), Florin Stamatian (PDL) sau Gheorghe Vușcan (PSD), actualmente prefectul care se judecă pentru anularea autorizației de construire. Gurzău, Laszlo și Dimitriu făceau parte din Comisia de urbanism și amenajare a teritoriului.

După ce a obținut PUD pentru ”clădire de spații comerciale, birouri și locuințe” cu regim de înălțime subsol-parter-3 etaje și etajul patru retras, beneficiarul a cerut autorizație de construire, pe care nu a primit-o timp doi ani, motiv pentru care Adamco Grup SRL, Simion David și Voichița David s-au adresat Tribunalului Cluj.

”Reclamantii sustin ca au depus întreaga documentaţie la Primăria mun. Cluj -Napoca , în atenţia Primarului  municipiului, având nr. de înregistrare (..), solicitând emiterea Autorizaţiei de Construire pentru realizarea unui ansamblu de clădiri cu funcţiuni compatibile centrului de cartier: spaţii comerciale, birouri şi locuinţe. Deoarece autorizaţia de construire solicitată nu a fost emisa, reclamantii (…) au înregistrat o adresă cu nr. 141220 prin care au solicitat din nou eliberarea autorizaţiei de construire având în vedere faptul că au trecut mai bine de 60 de zile de când a depus documentaţia necesară. Au anexat şi lista cu semnături ale persoanelor ce au domiciliul în zona unde se dorea realizarea investiţiei, persoane ce şi-au exprimat acordul pozitiv cu privire la edificarea construcţiilor. Ca răspuns la această adresă s-a comunicat faptul că existau numeroase sesizări din partea cetăţenilor din cartierul Gruia care îşi exprimau opoziţia cu privire la edificarea unor construcţii în zona excluzivă de case, şi prin urmare proiectul urma sa fie supus unei dezbateri publice. După primirea răspunsului, atât în cursul anului 2008 cât şi 2009 reclamantii au formulat multiple adrese către Primaria Municipiului Cluj -Napoca , cât şi către Direcţia de urbanism -Serviciul de urbanism, pentru a se efectua dezbaterea publică, atât în prezenţa subsemnaţilor cât şi a locuitorilor din cartierul Gruia, cu privire la autorizarea lucrărilor de pe str. Romulus Vuia nr. 8-10.

La fiecare solicitare s-a răspuns că autorizaţia de construire se va elibera doar după ce va avea loc dezbaterea publică, iar cu privire la acesta din urmă, reclamatilor li s-a comunicat că va fi „convocată la dispoziţia Primarului, la odată ce va fi stabilită şi comunicată în timp util atât investitorilor, cât şi cetăţenilor din zona de interes, inclusiv prin mijloace mass-media”. Având în vedere că au depus de aproape 2 ani de zile întreaga documentaţie necesară eliberării autorizaţiei de construire, iar pârâtul refuză să o emită doar pentru că nu s-a efectuat respectiva dezbatere publică (dezbatere ce, pe de o parte, nu este impusă de dispoziţiile legale aplicabile în materie, iar pe de altă parte nu s-a efectuat din culpa exclusivă a pârâtului), suntem nevoiţi să introduc prezenta acţiune în contencios administrativ”, se arată în acțiunea investitorilor.

Traseul acțiunii: respingere, rejudecare, admitere, admitere irevocabilă

În 14 mai 2010, instanța Tribunalului Cluj a respins acțiunea societății Adamco Grup și a celor doi David.  ”Din copia procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria G nr. 0000052 /(…), rezulta ca reclamantul David Simon a fost sanctionat pentru executarea de lucrari pe terenul din Cluj Napoca, str. Romulus Vuia, fara a detine autorizatie de construire. Prin răspunsurile la cererea formulata de reclamanti, cu adresele depuse la dosar la filele 8, 14 si 29, paratul (Primaria – n.red.) le-a comunicat reclamantilor faptul că existau numeroase sesizări din partea cetăţenilor din cartierul Gruia care îşi exprimau opoziţia cu privire la edificarea unor construcţii în zona exclusivă de case şi prin urmare proiectul urma sa fie supus unei dezbateri publice, neputandu-se da curs solicitarii de emitere a autorizatiei de construire fara organizarea unei asemenea dezbateri iar in cazul in care impactul investitiei asupra riveranilor va fi minor si se va constata ca investitia este oportuna in raport cu vecinatatile, urmeaza sa fie eliberata autorizatia de construire solicitata. Din raspunsul la interogatoriu al paratului depus si anexat la dosar la fila 197 rezulta ca refuzul eliberarii autorizatiei de construire se justifica prin prisma faptului ca paratul a considerat oportuna organizarea prealabila a dezbaterii publice la o data anteriora emiterii autorizatiei de construire.

Potrivit dispozitiilor art 57 si 58 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism constă în implicarea acestuia în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism, participarea publicului asigurand dreptul acestuia la informare, consultare şi acces la justiţie, referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării strategiilor şi documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului ori asa  cum rezulta din actele depuse la dosar nu s-a realizat o consultare publica acesta urmand sa fie organizata de catre parat si comunicata reclamantilor. In conformitate cu dispozitiile art. 2 al 2 din Legea 554/2004 , se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal, refuz nejustificat de a soluţiona o cerere fiind definit de art 2 lit i ca fiind exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane, Tribunalul a retinut ca rezovarea nefavorabila a unei cereri adresate unei autoritati administrative nu echivaleaza automat cu un raspuns nejustificat decat in masura in care acest refuz nu are un temei legal . Cu alte cuvinte , solutionarea unei cereri in defavoarea petitionarului sau contrar asteptarilor acestuia nu reprezinta un refuz nejustificat, acest caracter reiesind doar prin raportare la prevederile legale, cu care refuzul ar intra in contradictie ori analizand refuzul paratului de a elibera autorizatia de construire in favoarea reclamantilor prin prisma dispozitiilor legale mai sus aratate, tribunalul a retinut ca fiind un refuz justificat de asigurarea pastrarii unui echilibru intre interesul general si interesul privat concretizat prin aprecierea oportunitatii unei dezbateri publice anterior emiterii autorizatiei de construire , raportat la dispozitiile Legii 350/2001. Avand in vedere considerentele de fapt si de drept mai sus aratate , tribunalul a respins actiunea reclamantilor ca fiind neîntemeiata.”

În 21 ianuarie 2011, un complet de trei judecători de la Curtea de Apel Cluj a fost de altă părere: ”In mod gresit, instanţa de fond şi-a motivat soluţia pe faptul că refuzul pârâtului este justificat deoarece dispoziţiile cuprinse în art. 57-58 ale Legea nr. 350/2001 impun implicarea publicului la toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism. Definiţiile privind amenajarea teritoriului şi urbanismul fac referire la: armonizarea la nivelul întregului teritoriu, utilizarea raţională a teritoriului, dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, stimularea evoluţiei complexe a localităţilor, stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţi lor urbane şi rurale etc. Cu alte cuvinte, amenajarea teritoriului şi urbanismul presupune dezvoltarea în ansamblu a unor arii largi din teritoriu – zone, regiuni, localităţi etc. De asemenea în Cap. IV din Legea nr. 350 referitoare la documentaţiile necesare se menţionează “planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate conform prezentei legi” (art. 39). În Secţiunea II a L. nr. 3. este detaliată “Documentaţia de amenajare a teritoriului”: Planul de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean, iar în Secţiunea III se enumeră “Documentatia de urbanism”: Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia; Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia şi Planul urbanistic de detaliu. În finalul Cap. IV, în Secţiunea IV, se reglementează “Participarea publicului la activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism” . Toate procedurile legate de amenajarea teritoriului şi urbanism, mai exact emiterea documentaţiilor, se încheie prin eliberarea certificatului de urbanism, în acest sens fiind dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 350 – ,,Aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de urbanism”.

Procedura referitoare la emiterea autorizaţiei de construire nu este reglementată de Legea nr. 350 ci de Legea nr. 50/1991. Or, în favoarea reclamantei societate s-au emis toate actele reglementate de L. privind amenajarea teritoriului şi urbanismul: P. urbanistic de detaliu – aprobat prin Hotararea de Consiliu Local nr. 501/2007, respectiv Certificatul de Urbanism nr. 1431/2007. Informarea şi consultarea publicului în baza dispoziţiilor art. 57-58 din Legea nr. 350 se putea realiza doar până la emiterea PUD prin HCL 501/2007. Ulterior emiterii PUD – ului nu mai este posibilă participarea, consultarea şi informarea publicului deoarece prin adoptarea HCL 501/2007 (prin care s-a aprobat PUD-ul aferent clădirii de spaţii comerciale, birouri şi locuinţe str. Romulus Vuia nr. 8 – 10, Cluj-Napoca) s-au reglementat toate aspectele legate de amenajarea teritoriului şi urbanism: s-a stabilit regimul de înălţime, amplasarea, ocuparea terenului şi s-a obţinut avizul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism”, au precizat judecătorii

Dosarul a fost trimis pentru rejudecare la prima instanță, trasându-se obiectivul analizării proiectului fără chestiunea dezbaterii publice. ”Necesitatea rejudecarii si a exercitarii controlului instantei, este justificata de imprejurarea verificarii indeplinirii celorlalte conditii impuse reclamantilor recurenti in vederea emiterii autorizatiei de construire, altele decat consultarea publicului potrivit dispoziţiilor art. 57-58 din Legea nr. 350. In rejudecare instanta va verifica daca proiectul depus de reclamanti respecta toate conditiile tehnice impuse prin ceritificatul de urbanism, inclusiv prin prisma raspusurilor la interogatoriu ale paratului Primaria Muncipiului Cluj-Napoca, potrivit carora singurul motiv pentru care nu s-a emis autorizatia de construire este lipsa dezbaterii publice.”

În 29 aprilie 2011, Tribunalul admite acțiunea investitorilor.  ”Prin intampinare, paratul Primaria Municipiului Cluj Napoca a solicitat respingerea actiunii ca fiind neîntemeiata. In sustinere se arata ca imobilul pentru care se solicita emiterea autorizatiei de construire este cuprins Conform PUG si RLU in UTR = CC1 –subzona centrelor de cartier partial existente sau in curs de configurare. In speta, zona strazii Romulus Vuia este foarte bine inchegata, urbanistic fiind o zona de case iar in acesta ordine de idei locuitorii zonei nu considera util dezvoltarea unui centru de cartier potrivit previziunilor PUG-ului, astfel ca s-au facut numeroase sesizari de catre locuitorii zonei in vederea realizarii obiectivului propus de catre reclamanti.”

”S-a stabilit în mod irevocabil de către instanţa de recurs că nu este necesară informarea si consultarea publicului pentru emiterea autorizaţiei de construire”, au precizat judecătorii.

Instanța a hotărât: ”Verificând proiectul depus de reclamanţi ca act anexă la acţiunea introductivă, acesta respectă toate condiţiile tehnice impuse prin certificatul de urbanism, aspect recunoscut de însăşi pârâtul Primaria Municipiului Cluj -Napoca la interogatoriu, potrivit căruia singurul motiv pentru care nu s-a emis autorizaţia de construire este lipsa dezbaterii publice (a se vedea răspunsurile la întrebarea nr. l, 2, 3, 7 si 15). In acest sens, pârâtul a arătat textual că „nu s-a emis autorizaţia de construire datorită neorganizării dezbaterii publice”, iar la întrebarea nr. 2 se recunoaşte că reclamanţii îndeplinesc toate condiţiile prevăzute de art. 2 alin.2 ind. l din Legea nr. 50/1991, menţionându-se extrem de clar că documentaţia depusă este în conformitate cu cerinţele Legii nr. 50/1991, însă nu a fost suficient acest aspect, principalul factor de decizie considerând necesar organizarea prealabilă a dezbaterii publice la o dată anterioară procedurii de emitere a autorizaţiei de construire . Coroborând răspunsurile la interogator cu documentaţia depusă în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, si în raport de cele statuate irevocabil de instanţa de recurs, în sensul că în această etapă nu mai este necesară consultarea publicului, tribunalul în temeiul art. 2 din Legea nr. 50/1991 coroborat cu art. 8 alin.l din Legea nr. 554/2004 si art. 18 din aceeaşi lege, va admite acţiunea în sensul în care a fost formulată”.

Ca o picanterie de dosarele X, în motivarea sentinței din aprilie 2011 a Tribunalului s-a strecurat o greșeală de redactare interesantă: în loc de ”proiectul” s-a scris ”prețul”.

Primăria atacat cu recurs sentința, dar a invocat problema dezbaterii publice, care era clar că nu are sorți de izbândă căci Curtea se pronunțase la începutului lui 2011 cu privire la oportunitatea ei și chiar indicase să se analizeze cazul din altă perspectivă.

”În motivarea cererii de recurs, recurentul a relevat că prima instanţă a analizat o greşită aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată. În esenţă, s-a susţinut că refuzul Primarului municipiului Cluj Napoca la eliberarea autorizaţiei de construire este justificat întrucât în etapa eliberării acestui act administrativ era necesar să se urmeze procedura consultării publicului. Contrar considerentelor reţinute de prima instanţă, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construire are la bază principiul transparenţei care se realizează prin asigurarea caracterului public al acesteia, respectiv prin asigurarea dreptului publicului de a fi informat. Consultarea populaţiei este procesul principat prin care aceasta îşi exprimă opţiunile şi opiniile privind prevederile programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, precum şi cele cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, în cadrul procesului de elaborare şi aprobare a acestora şi se realizează prin publicarea procedurii de desfăşurare a consultării şi desfăşurarea anchetei publice. Recurenta a relevat că această procedură nu a fost urmată în cazul reclamanţilor”, se arată în motivarea celei de-a doua decizii Curții.

În 16 septembrie 2011, Curtea de Apel a decis irevocabil pentru emiterea autorizației pe numele investitorilor, amintind de prima decizie a Curții, în care se răspundea la motivul dezbaterii publice.

”Curtea de Apel a stabilit în mod irevocabil prin decizia nr. 200/2011 că nu este necesară informarea şi consultarea publicului pentru emiterea autorizaţiei de construire solicitată de către reclamanţi. Prin actul jurisdicţional mai sus citat, Curtea de Apel a stabilit cu putere de lucru judecat că L. 350/2001 nu se aplică în speţa dedusă judecăţii. Curtea de Apel a statuat că procedurile legate de amenajarea teritoriului şi urbanism se încheie prin eliberarea certificatului de urbanism, aşa cum prevăde de altfel dispozitiile art.28 din L. 350/2001. Instanţa de recurs a mai relevat că o dată ce a fost emis certificatul de urbanism, autoritatea publică mai poate solicita particularului doar parcurgerea etapelor prevăzute de Legii 50/1991. Concluzionând, Curtea de Apel a stabilit că necesitatea rejudecării şi a exercitării controlului instanţei este justificată de împrejurarea verificării îndeplinirii celorlalte condiţii impuse reclamanţilor, în vederea emiterii autorizaţiei de construire, altele decât consultarea publicului la care fac referie dispioziţiile art.58, 57 din Legea 350/2001.

În rejudecare, tribunalul a stabilit prin sentinţa civilă 2176/2011 că reclamanţii au respectat toate cerinţele tehnice impuse prin certificatul de urbanism în vederea eliberării autorizaţiei de construire. Prima instanţă cu ocazia rejudecării, ţinând cont de îndrumările ce i-au fost date prin decizia 2., a reţinut că cerinţa referitoare la informarea şi consultarea publicului pentru emiterea autorizaţiei de construire, nu poate fi analizată întrucât această dispută a fost tranşată în mod irevocabil. Recurentul a declarat recurs împotriva sentinţei civile 2176 susţinând că refuzul său de a elibera reclamanţilor autorizaţie de construire solicitată este justificat întrucât în privinţa acestora nu s-a organizat dezbaterea publică a cărei existenţă este esenţială pentru emiterea actului solicitat.

Este evident că toate aceste critici urmăresc reformarea unor aspecte ce au fost dezlegate prin decizia irevocabilă nr.200/2011. Or, acest lucru este inadmisibil atâta timp cât ceea ce a fost o dată judecat, trebuie considerat drept adevărat şi trebuie admis ca atare. La fundamentul puterii de lucru judecat, se aşează ideea de imutabilitate a actului jurisdicţional prin care, în cadrul unei proceduri contradictorii, s-a verificat şi tranşat o situaţie litigioasă. În speţă, nu este admisibilă repunerea în discuţie a uneia din componentele litigiului dintre părţi şi anume, a celui privitor la necesitatea organizării unei dezbateri publice în faza emiterii autorizaţiei de construire, întrucât această chestiune a primit definitiv şi irevocabil dezlegarea dată prin decizia 200/2011 pronunţată de Curtea de Apel.

Verificarea jurisdicţională pe această componentă a litigiului a fost săvârşită şi acest aspect nu mai poate fi repus în discuţie; numai în aşa fel se poate asigura securitatea juridică şi se poate garanta stabilitatea raporturilor juridice. Prin urmare, prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în materia analizată atunci când a pornit de la premisa că aspectul referitor la consultarea şi informarea publicului nu mai poate fi analizat cu prilejul rejudecării în fond, după casarea cu trimitere dispusă prin decizia 200. De altfel, o dezbatere publică pe această temă este atributul instituţiei primarului, singurul vinovat de neorganizarea acesteia fiind recurentul atâta timp cât reclamanţii i-au solicitat să declanşeze procedurile privind consultarea populaţiei. Curtea apreciază că în mod corect prima instanţă a statuat că refuzul recurentului de a elibera autorizaţia de construire este unul nejustificat.

Probaţiunea administrată în cauză relevă că reclamanţii au respectat condiţiile tehnice impuse în certificatul de urbanism în vederea eliberării autorizaţiei de construire, aspect recunoscut de recurent prin răspunsurile nr.1, 2, 3, 7, 15 din interogatoriu. Pentru aceste considerente, întemeiat pe dispoziţiile art.312 Cod procedură civilă, recursul exercitat de recurentul Primarul municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr.2176/2011 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. 469/117/2010*, va fi respins ca nefondat”, se arată în motivarea ultimei decizii a Curții de Apel.

Ce nu a atacat primăria

Investitorii au sustinut ca anterior emiterii PUD s-a efectuat o consultare a cetăţenilor interesaţi cu privire la construcţiile pentru care au solicitat eliberarea autorizaţiei de construire. ”Prin anunţul publicat în ziarul Făclia din data cu privire la iniţierea PUD pentru obiectivul „Extindere clădire existentă, realizare clădire cu spaţii comerciale + blocuri + locuinţe, parcare auto subterană, amenajări exterioare incintă, împrejmuire” amplasat în mun. Cluj-Napoca, nr. 8-10 s-a oferit posibilitatea persoanelor interesate să consulte propunerea în cadrul Primariei Cluj-Napoca, Serviciul Urbanism, camera 62”. În cadrul procesului, reprezentanții Primăriei nu au cerut dovezi cu privire la acest aspect și nu au contestat lipsa dezbaterii înainte de PUD.

Apoi, în PUD scrie ”clădire”, iar în cererea la instanță s-a făcut ”trei corpuri de clădire”, care în realitate sunt trei blocuri.  ”Solicita instantei ca prin sentinţa pe care o va pronunţa să oblige pârâtul la emiterea autorizaţiei de construire în favoarea reclamantilor pentru obiectivul Construire 3 corpuri de clădire (CI, C2 şi C3) cu funcţiunea de spaţii comerciale, birouri şi locuinţe cu regim de înălţime S+P+3E+et.4 retras, parcare auto, amenajări incintă, împrejmuire”

De asemenea, se arată în sentințe că investitorii ”au anexat şi lista cu semnături ale persoanelor ce au domiciliul în zona unde dorea realizarea investiţiei, persoane ce şi-au exprimat acordul pozitiv cu privire la edificarea construcţiilor”. În același timp, tot scandalul a pornit de la faptul că vecinii sunt nemulțumiți. Reprezentanților primăriei nu le-a trecut prin cap să conteste și să ceară verificarea listelor cu semnături? Poate sunt false.

Din primul paragraf al sentinței din 29 aprilie 2011 vedem ”interesul” primăriei pentru proces: ”La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentantul reclamanţilor, av. Ovidiu Podaru, lipsă reprezentantul pârâtului.”

Procesul intentat de vecini și prefect, pierdut pe fond

În mai 2013, o vecină și prefectul atacă la instanță autorizațiile emise de Primărie, la sfârșitul lui 2011, ca urmare a obligării de către instanță. Între timp, investitorii s-au înmulțit, apărând Mordin Construct SRL și Ioan Moroz. Instanța de fond, Tribunalul, a respins acțiunea, în 10 octombrie 2014, dintr-un motiv banal, ce ține de procedură. Judecătorul pare că e locuitor vechi al Clujului, căci se referă la strada pe care este construcția după numele vechi ”Mașiniștilor”, când pe toate actele din dosar e Romulus Vuia.

”Înainte de a se adresa instanţei, reclamanta este  obligată să solicite, prin plângere prealabilă, pârâtului Primarul municipiului Cluj Napoca anularea actului administrativ atacat. Pentru a verifica respectarea termenului prevăzut la art. 7 alin (3) din Legea nr.554/2004 în interiorul căruia  reclamanta  putea sa sesizeze primarul cu plângere prealabilă, Tribunalul a a administrat proba cu interogatoriul, acte si martori, din conţinutul cărora a reţinut următoarele:

Panoul de identificare a autorizaţiei de construire  se afla în faţa imobilului de la nr.8-10 pe str. Maşiniştilor încă din anul 2011. Este adevărat ca unul dintre martorii audiaţi, I.V., a observat aceste panouri doar în cursul anului 2013, insă acest aspect nu este în măsură sa pună la îndoială afirmaţiile celorlalţi doi martori care au observat încă din anul 2012 ca lucrările de construire erau afişate pe  un panou în mod vizibil. De asemenea, această afirmaţie  este întărită şi de faptul că  martorul E.D. a cunoscut  faptul că reclamanta împreună cu alţi vecini, la sfârşitul anului 2012 au făcut un menoriu la Primăria municipiului Cluj Napoca în legătura cu lucrările de la imobilul de pe str. Maşiniştilor nr.8-10

Aşadar, se constată că lucrările  de construcţii la imobilul  de pe str. Maşiniştilor nr. 8-10  au început în anul 2012, acesta este momentul la care  reclamanta a luat la cunoştinţă despre existenţa Autorizațiilor de Construire.. Reclamanta avea obligaţia, în cazul solicitării de revocare a unui act administrativ, în speţă A.C. nr…./2011 şi A.C. nr. …/2011 să se adreseze cu o plângere  prealabilă obligatorie către autoritatea emitentă a actului administrativ în termenul de 30 de zile de la data comunicării acestuia.

Plângerea prealabilă formulată de reclamantă a fost înregistrată la Instituţia Primarului Municipiului Cluj-Napoca sub nr. …/16.04.2013, cu mult peste termenul de 30 de zile prevăzut de legislaţia în vigoare.

În acest context, tribunalul apreciază că plângerea prealabilă formulată de reclamantă excede termenului de 30 de zile prevăzut expres de legiuitor, ceea ce echivalează practic cu neîndeplinirea procedurii prealabile obligatorii. Având în vedere aceste considerente, tribunalul va admite excepţia de tardivitate invocată de pârâţi şi în consecinţă, va respinge acţiunea formulată de reclamantă.”, se arată în motivarea sentinței din 10 octombrie 2014. Aceasta a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Cluj.

Este sau nu extindere?

Ceea ce pot să verifice acum inspectorii Primăriei este dacă s-a respectat autorizația de construire, care, așa cum scrie și pe panoul de șantier, prevede ”extindere clădire existentă”. Cu ochiul liber se vede că din clădirea existentă a fost lăsată în batjocură o fereastră, care nu are nicio legătură cu construcția nouă. Până acum s-au tot contestat autorizațiile și s-a pierdut. Nu a fost însă contestată construcția în sine, mai ales că la prima vedere procentul de ocupare a terenului și alte dimensiuni merită puțină atenție. Nici etajul 4 nu e tocmai retras. Pentru nerespectarea autorizației de construire se poate ajunge până la demolare, dacă există voință din partea autorităților. Termenul de finalizare al construcției este 31 august 2015.

 

 

Așteptăm mai jos părerile voastre și nu ezitați să ne semnalați alte cazuri controversate din domeniul urbanistic!

Comments

comentarii