Zeci de proprietari de terenuri din zona pistei Aeroportului se plângeau în vara lui 2013 de prețurile oferită la expropriere de experții angajați de Consiliul Județean. Oamenii au atras atenția chiar în plenul Consiliului Județean (CJ) și au protestat la inaugurarea pistei. De la vorbe au ajuns la fapte. Din toamna lui 2013 până acum, câștigă sentințe la Tribunalul Cluj, prin care li se dau despăgubiri de sute de mii de lei. Una, de peste 650.000 lei, a rămas definitivă la Înalta Curte. Restul se mai judecă în căi de atac. Cu asta se consolează secretarul județului, Simona Gaci, când este întrebată de subiect. Sunt sume de două-trei ori mai mari decât cele oferite de CJ Cluj. Dacă rămân definitive, județul Cluj are o mare problemă la buget.

În ședința de Consiliu Județean din iulie 2013, expropriații atrăgeau atenția că experții angajați prin procedură de achiziție directă și nu licitaație nici măcar nu s-au deplasat la fața locului. Mai întâi, evaluările au fost făcute de firma Geo Earth din București, care are sloganul pe site ”probabil niște profesioniști”, iar ulterior Expertus SRL din Timișoara. Se pare că proprietarii de terenuri nemuțumiți atunci au avut dreptate. Dovadă lista de mai jos de sentințe de la Tribunalul Cluj, câștigătoare pentru oameni:

17 octombrie 2013. Solutia pe scurt: ”Admite în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamanţii Varro Săteanu Janos şi Varro Săteanu Liana împotriva pârâtului Județul Cluj prin Președintele CONSILIULUI JUDEŢEAN CLUJ. Admite în parte cererea de intervenţie formulată şi precizată de intervenienţii Pod Roxana Ioana şi Pod Cristian Aurel. Dispune modificarea parţială a hotărârii nr.1/15.01.2013 a Comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altui drept real constituită în temeiul hotărârii nr.218/22.07.2011 adoptată de Consiliul judeţean Cluj, în sensul că stabileşte cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, situat în Cluj-Napoca, înscris în CF 649 nedefinitivă Cluj, număr cadastral 6138/21, teren în suprafaţă de 575 mp, la suma de 115.160 lei şi obligă pârâtul să achite această sumă reclamanţilor şi intervenienţilor, în cote egale. Obligă pârâtul să achite reclamanţilor suma de 2826 lei şi intervenienţilor suma de 2361 lei, cheltuieli de judecată.” În 3 decembrie 2014, Curtea de Apel a diminuat despăgubirea la 84.060 lei.

31 octombrie 2013. Solutia pe scurt: ”Admite excepţia inadmisibilităţii petitului privind obligarea expropriatorului la exproprierea totală a terenului. Admite în parte acţiunea civilă precizată formulată de reclamanta Bukos Agneta în contradictoriu cu paratul Judeţul Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj şi în consecinţa: -anulează în parte Hotărârea nr. 11/04.10.2012 emisă de a Comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate şaua altui drept real constituită în temeiul hotărârii nr.218/22.07.2011 adoptată de Consiliul judeţean Cluj, în sensul că stabileşte cuantumul total al despăgubirilor pentru exproprierea imobilului situat în Cluj-Napoca, înscris în CF 273238 Cluj-Napoca, număr cadastral 19554 , teren în suprafaţă de 2869 mp, la suma de 654.588 lei şi obligă pârâtul să achite această sumă reclamantei. Respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta Bukos Agneta în contradictoriu cu paratul Judeţul Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj având ca obiect obligarea acestuia la exproprierea totală a terenului. Respinge ca neîntemeiate restul pretenţiilor. Obligă paratul să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 5.400 lei.” Ulterior Curtea de Apel a respins apelul CJ Cluj, iar Înalta Curte a respins recursul. Sentința a rămas definitivă. Suma stabilită de expertiza comandată de Consiliul Judeţean era de 226.651 lei.

14 februarie 2014. Solutia pe scurt: ”Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii S. V. R. şi S. I în contradictoriu cu pârâtul Judeţul Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj şi în consecinţă: Anulează în parte, şi anume în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor. Hotărârea nr. 36/26.11.2012 a Comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altui drept real constituită în temeiul Hotărârii nr. 218/22.07.2011 adoptată de Consiliul Judeţean Cluj. Stabileşte despăgubiri în sumă de 112.934 lei, pentru imobilul expropriat în suprafaţă de 500 m.p. situat în municipiul Cluj-Napoca, înscris în CF nr. 273439 Cluj-Napoca (provenită din conversia pe hârtie a CF nr. 168019) nr. cadastral 6138/3, în favoarea reclamanţilor S. V. R. şi S. I. Obligă pârâtul să plătească reclamanţilor suma de 73.434 lei, reprezentând diferenţa de despăgubire pentru exproprierea imobilului de mai sus. Obligă pârâtul să plătească reclamanţilor suma de 2.286 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.”. Dosarul are termen la Curtea de Apel Cluj în 3 aprilie.

17 aprilie 2014. Soluția de scurt: ”Dispune modificarea parţială a hotărârii nr.2/15.01.2013 a Comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altui drept real constituită în temeiul hotărârii nr.218/22.07.2011 adoptată de Consiliul judeţean Cluj, în sensul că stabileşte cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, situat în Cluj-Napoca, înscris în CF 273477 Cluj, număr cadastral 6138/16, teren în suprafaţă de 312 mp, la suma de 117.987,28 lei, din care suma de 76.851,84 lei o reprezintă valoarea reală a imobilului expropriat şi suma de 41.135,44 lei o reprezintă prejudiciul cauzat reclamanţilor şi obligă pârâtul să achite această sumă reclamanţilor. Respinge ca neîntemeiate celelalte capete de cerere din acţiune. Obligă pârâtul să achite reclamanţilor suma de 5567 lei, cheltuieli de judecată.”. Termen la Curtea de Apel în 3 aprilie.

10 septembrie 2014. Solutia pe scurt: ”Admite acţiunea formulată de reclamanţii SANA RODICA LIA şi LAPUSAN DOREL împotriva pârâtului CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ, şi în consecinţă: Dispune anularea parţială a hotărârii nr.9/17.07.2013 a Comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altui drept real constituită în temeiul hotărârii nr.218/22.07.2011 adoptată de Consiliul judeţean Cluj, în sensul că stabileşte cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, la suma de 629.325 lei şi obligă pârâtul să achite această sumă reclamanţilor. Obligă pârâtul să achite reclamanţilor suma de 5300 lei, cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Cluj”. Apelul se judecă la Curtea de Apel în 7 aprilie. 

16 octombrie 2014. Solutia pe scurt: ”Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul Moga Adalbert Cristian în contradictoriu cu paratul Judeţul Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj precum şi acţiunile civile obiect al dosarelor conexate nr. 7894/117/2013,nr.7895/117/2013,nr.7896/117/2013,nr.7898/117/2013, nr. 7899/117/2013, nr. 7900/117/2013 şi nr. 7901/117/2013 formulate de reclamantul Moga Adalbert Cristian în contradictoriu cu paratul Judeţul Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj şi în consecinţa: – obligă paratul să plătească reclamantului suma de 648.522 lei reprezentand despăgubirii aferente cotei de 1 parte pentru exproprierea imobilelor”. Consiliul județean a depus apel, care a ajuns la Curtea de APel, dar nu are încă termen.

16 octombrie 2014. Solutia pe scurt: ”Admite în parte acţiunea civilă precizată formulată de reclamanta Sipos Ildiko în contradictoriu cu paratul Judeţul Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj şi în consecinţa: – stabileşte cuantumul total al despăgubirilor cuvenit reclamantei pentru exproprierea imobilului în suprafaţă de 479 mp. situat în Cluj-Napoca, identificat în tarlaua 46, parcela 51, nr. cadastral 6138/19, ce a făcut obiectul Hotărarii nr.73/31.07.2013 al Comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altui drept real constituită în temeiul hotărârii nr.218/22.07.2011 adoptată de Consiliul judeţean Cluj, la suma de 113.126 lei, – obligă pârâtul să achite reclamantei dobanda legală aferentă acestei sume de la data rămanerii definitive a prezentei hotărari şi pană la plata efectivă. Obligă paratul să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 5.400 lei.” Sentința a fost atacată, dar nu are termen la Curte.

4 decembrie 2014. Soluția pe scurt: ”Admite acţiunea formulată de reclamanta Şalac Paula-Ramona împotriva pârâtului JUDEŢUL CLUJ prin PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN CLUJ, şi în consecinţă: Dispune anularea parţială a hotărârii nr.70/31.07.2013 a Comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altui drept real constituită în temeiul hotărârii nr.218/22.07.2011 adoptată de Consiliul judeţean Cluj, în sensul că stabileşte cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, situat în Cluj-Napoca, înscris în CF 275993 Cluj, număr cadastral 275993, tarla 13, parcela 839/1/2, teren în suprafaţă de 5.755 mp, la suma de 293.663 lei şi obligă pârâtul să achite această sumă reclamantei, precum şi dobânda legală aferentă sumei de 235.422 lei, de la data împlinirii termenului de consemnare a despăgubirii şi până la data plăţii efective a despăgubirii.. Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 7600 lei, cheltuieli de judecată”. Sentința nu a fost atacată cu apel. 

5 februarie 2015. Solutia pe scurt: ”Admite acţiunea formulată de reclamantele Luca Maria şi Suciu Corina Petronela împotriva pârâţilor JUDEŢUL CLUJ prin PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN CLUJ şi CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ, şi în consecinţă: Dispune anularea parţială a hotărârii nr.49/26.07.2013 a Comisiei pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altui drept real constituită în temeiul hotărârii nr.218/22.07.2011 adoptată de Consiliul judeţean Cluj, în sensul că stabileşte cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, teren în suprafaţă de 3914 mp, situat în Cluj-Napoca, identificat în tarla 13, parcela 851/4, la suma de 199.614 lei şi obligă pârâtul să achite această sumă reclamantelor, precum şi dobânda legală aferentă sumei de 160.004 lei, de la data împlinirii termenului de consemnare a despăgubirii şi până la data plăţii efective a despăgubirii. Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 6600 lei, cheltuieli de judecată”. Cu drept de apel.

Motivarea dintr-un proces pierdut recent de CJ

O sentință recentă, din 26 februarie 2015, i-a dat unei femei despăgubiri de aproape trei ori mai mari decât cele stabilite inițial de experții Consiliului Județean, de la circa 320.000 de lei la peste 800.000 de lei. În plus, reclamanta a primit circa 42.000 de lei pentru o bucată de teren de 214 mp, care nu a fost inclusă la expropriere, dar pe care nu o mai putea folosi la nimic.

Extras din motivarea sentinței: ”Prin Hotărârea nr.1/17.07.2013, emisă de pârât, s-a aprobat acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantei pentru imobilul expropriat în suprafaţă de 4061 mp, în cuantum de 320.819 lei. Prin cererea de chemare în judecată, cuantumul acestei despăgubiri a fost contestat şi în raport de dispoziţiile cuprinse în Legea nr.255/2010 instanţa a dispus administrarea unei expertize în compunere de trei experţi desemnaţi de fiecare parte, precum şi de către instanţă.

Prin raportul de expertiză întocmit de experţii Martin Dan, Mărie Sergiu Sever şi Cosma Radu s-a stabilit valoarea terenului expropriat atât la data efectuării raportului de expertiză, cât şi la data exproprierii.

Instanţa în raport de jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a stabilit ca fiind neconstituţională dispoziţia din art.26 din Legea nr.33/1994, prin care se are în vedere valoarea terenului la data realizării expertizei, instanţa va avea în vedere valoarea imobilului teren la data exproprierii. Pe lângă acest considerent instanţa mai reţine şi fapul că partea trebuie să beneficieze de despăgubire la valoarea reală la momentul exproprierii când dreptul său este afectat, fără a suporta evoluţia financiară, ulterioară, determinată de realizarea lucrării de utilitate publică

În prealabil trebuie remarcat că, comisia de experţi nu a formulat un punct unitar, expertul desemnat de pârâtă depunând un punct de vedere separat.

Prin expertiză s-a stabilit valoarea terenului la un cuantum de 44,20 euro/mp echivalent cu suma de 198,70 lei/mp. ( la cursul BNR din data întocmirii raportului).

Experţii Martin Dan şi Mărie Sergiu Sever au avut în vedere la calcul valorii terenului 3 comparabile, precum şi o corecţie de 50%, reţinând o diminuare de 10% a valorii terenului. De remarcat că cele trei comparabile avute în vedere sunt pentru terenuri în aceeaşi zonă, respectiv strada Traian Vuia nr.106-109, în apropierea terenului în cauză, după cum rezultă din planşa ataşată la fila 174 dosar. Acestea au avut valori echivalente, respectiv 45 Euro/mp sau 68 Euro/mp.

Expertul Cosma Radu, în punctul de opinie exprimat separat, a apreciat că corecţia trebuia diferenţiată cu -50% faţă de corecţia aplicată de -10%. Expertul nu a dat nicio măsură sau explicaţie unui asemenea coeficient şi nici nu a justificat de ce această corecţie ar trebui avută în vedere la valoarea reţinută de ceilalţi doi experţi şi nu la valoarea celorlalte comparabile. Chiar dacă interdicţiile de construire există, rezultând din planul urbanistic general al municipiului Cluj-Napoca,  nu este justificată o astfel de reducere a unui teren situat în zona intravilan. Existenţa restricţiilor de construire nu duce automat la concluzia că acest teren nu este susceptibil pentru orice tip de lucrare imobiliară, astfel încât să aibă în vedere o astfel de reducere. Prin concluziile celor doi experţi se menţionează că nu se admit amplasarea de construcţii decât în urma unor studii de urbanism ceea ce poate susţine concluzia că pe acest teren se pot realiza anumite imobile. Nu se poate avea în vedere nici valoarea determinată prin metoda rentei funciare, respectiv stabilirea valorii pentru un teren cu folosinţa de teren agricol, minus teren arabil intravilan, întrucât din cercetarea cărţii funciare (f.15), rezultă că acest teren a avut destinaţia de loc de casă, ceea ce presupune implicit posibilitatea de a edifica pe acest teren o construcţie.

Apărările reclamantei în legătură cu valoarea cuprinsă în grila notarială a unui teren dintr-o astfel de zonă apare ca neîntemeiată în raport de concluziile experţilor.

Prin raportul de expertiză s-a stabilit că terenul neexpropriat nu mai poate fi folosit conform destinaţiei sale şi se propune despăgubirea la o valoare la acelaşi nivel ca cea stabilită prin lotul expropriat. În raport de această concluzie, aplicabile devin dispoziţiile art.26 din Legea nr.33/1994 prin care se are în vedere valoarea prejudiciului cauzat proprietarului, inclusiv scăderea valorii imobilului rămas neexpropriat.

În raport de forma imobilului rămas neexpropriat, dar şi a suprafeţei acestuia, evident că destinaţia imobilului iniţială, respectiv loc de casă nu se mai poate realiza, iar edificarea unei piste de aeroport, în mod cert afectează sub acest aspect posibilitatea unei edificări pe acest teren, ceea ce duce la concluzia că practic pentru proprietar prejudiciul suferit ca urmare a exproprierii parţiale pentru parcela rămasă neexpropriată, este aşa cum au menţionat experţii la valoarea imobilului expropriat.

Având în vedere aceste considerente, precum şi dispoziţiile art.20 şi 23 din Legea nr.255/2010 prin raportare la art.21-27 din legea nr.33/1994, instanţa va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta T. I. A. în contradictoriu cu Judeţul Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj şi în consecinţă va anula în parte Hotărârea nr.1 de stabilire a cuantumului despăgubirii din 17.07.2013 adoptată de Comisia pentru verificarea dreptului de proprietate sau a altui drept real în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor şi va obligă pârâtul să plătească reclamantei cu titlu de despăgubiri pentru terenul expropriat înscris în C.F. nr 274326, Cluj-Napoca nr. topo 48-51/2/17/2 în suprafaţă de 4.071 mp suma de 808.920 lei şi pentru terenul rămas neexpropriat în suprafaţă de 214 mp. înscris în aceeaşi carte funciară suma de 42.522 lei, respingând alte pretenţii.”, se arată în motivarea instanței. Sentința poate fi atacată cu apel. Cu asta se consolează și secretarul județului, Simona Gaci.

Ce spune secretarul județului

”Dacă e pe fond, înseamnă că merge mai departe. Dacă hotărârea judecătorească rămâne în forma actuală, pârâtul care este județul Cluj va plăti. Sunt bani prevăzuți și dacă nu sunt, se vor prevedea. Sunt prevăzuți tocmai în bugetul pe anul ăsta, în nota de fundamentare. Sunt prevăzuți bani pentru exproprieri tocmai în baza unor hotărâri. S-a făcut o analiză a litigiilor care se pot finaliza anul acesta și s-au prins bani în buget. Nu știu cât. Nu sunt multe procese”, a declarat Simona Gaci pentru CLUJUST.

Întrebată cum e posibilă o așa diferență, aceasta a răspuns: ”Avem o expertiză, chiar mai multe. Doi juriști, trei păreri. Doi experți, trei păreri, așa este. În funcție de aprecierea fiecărui expert, în instanță se numește comisie de trei experți, dacă bine țin minte. Ideea e că cuantumul despăgubirilor a fost stabilit în baza unui raport de evaluare, după standardele ANEVAR, în instanță se face tot la fel. Că aprecierea unui expert în instanță se ia în considerare mai mult sau mai puțin sau ce documente se iau în considerare …asta este”

Cât despre bucata de 214 mp rămasă pe dinafară, ca în multe alte cazuri, secretarul județului spune: ”Aici intervine autoritatea și instanța. Autoritatea își poate asuma exproprierea unei bucăți de teren de care nu am nevoie pentru lucrarea în sine? Avem o hotărâre de Consiliu din 2011 prin care s-a lăsat un drum să asigure accesul la parcelele din jurul perimetrului de expropriere.”

UPDATE 23 martie: Consilierul județean Mihai Seplecan critică administrația județeană

”Fiecare săptămână vine cu noi dovezi de delăsare din partea acestor decidenți plătiți degeaba. Zilele acestea instanța clujeană a creat, printr-o sentință definitivă și irevocabilă, premisele prin care se dovedește că experții angajați de către CJ Cluj pentru a stabili prețul corect la exproprierea terenurilor din zona pistei Aeroportului Internațional Cluj au venit cu o subofertă. Subofertă acceptată de către decidenții CJ Cluj, deși proprietarii de terenuri au protestat și au atras atenția asupra acestui aspect încă din vara anului 2013. Din toamna respectivului an și până acum, proprietarii terenurilor subofertate au câștigat sentință după sentință la Tribunalul Cluj. Și vorbim despre 650.000 de lei numai într-un singur caz rămas definitiv și irevocabil printr-o sentință dată săptămâna trecută de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Restul dosarelor – și vorbim despre sume de două, trei ori mai mari decât cele ofertate de către experții angajați de către CJ Cluj, mai au căi de atac. Ce se întâmplă în cazul în care și acestea devin definitive? Se plătește din bugetul CJ Cluj, adică exact din buzunarele clujenilor. Apoi ne întrebăm de ce nu avem bani de investiții…”, spune Mihai Seplecan.

Acesta a lansat public mai multe întrebări:

• Cine se face vinovat de subevaluarea terenurilor pentru care bugetul județean a devenit bun de plată? Alții decât experții angajați – chiar aș dori să aflu de ce nu s-a luat în considerare protestul proprietarilor și nu s-a cerut părerea și altor experți?
• La modul cel mai onest posibil: câte cazuri de acet gen sunt pe rolul instanțelor și câte din acestea sunt practic pierdute având în vedere precedentul creat?
• Sunt prevăzuți în bugetul CJ Cluj banii necesari acordării acestor despăgubiri?
• După ce aceste despăgubiri vor fi acordate, măcar în cazul sentinței rămase definitive și irevocabile, de la cine recuperează CJ Cluj paguba creată?

UPDATE 2. Consiliul Județean explică de unde dă banii

Comments

comentarii