CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea Constituțională (CC) desființează la propriu și la figurat o sintagmă din Codul Penal de la articolul ce incriminează șoferii beți. Motivarea judecătorilor Curții Constituționale, din care redăm mai jos, arată că alineatul din care face parte sintagma frizează logica și drepturile omului.
Secția Penală de la Curtea de Apel Oradea, pe care o felicităm cu această ocazie, este cea care, anul trecut, a ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate, într-un dosar pe care îl judeca, cu privire la două alineate de la articolul 336 din Codul Penal referitor la conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Din cele două alineate, CC a decis că doar primul, pe care îl redăm mai jos, comportă probleme de constituționalitate.
Art. 336 Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
În sesizarea trimisă la CC, instanța Curții de Apel Oradea a arătat că ”incriminarea infractiunii constatate la momentul prelevarii de probe biologice, arunca in aer principiul incriminarii infractiunilor”
Curtea de Apel Oradea: ”Legiuitorul a disociat momentul savarsirii infractiunii, care coincide cu momentul depistarii in trafic a conducatorului vehiculului, de momentul consumarii infractiunii, care, in noua viziune legislativa, ar fi cel al prelevarii mostrelor biologice, in conditiile in care aceasta infractiune este una de pericol si, prin urmare, se consuma dintr-odata la momentul savarsirii ei. Altfel zis, dupa momentul opririi in trafic, faptuitorul nu mai prezinta niciun pericol pentru valorile sociale ocrotite de legea penala si ar fi absurd sa fie pedepsit pentru o fapta care nu mai prezinta pericol public, raportat la momentul recoltarii de probe biologice.
In jurisprudenta, au existat situatii in care, la scurt timp dupa ce a consumat alcool, conducatorul vehiculului s-a urcat la volan si a fost depistat in trafic imediat de catre organele de politie, ceea ce a atras doar sanctionarea contraventionala a soferului respectiv. Totodata, au fost si situatii in care conducatorul auto care a consumat o cantitate mare de alcool a fost depistat in trafic de catre organele de politie dupa o perioada mai lunga de timp, fiind angajata, de aceasta data, raspunderea penala a autorului faptei, in temeiul art. 87 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.
Este inadmisibil ca angajarea raspunderii penale sa depinda de factori exteriori, obiectivi si subiectivi, care nu au nicio legatura de cauzalitate cu infractiunea comisa. In noua viziune legislativa ar urma ca persoana care s-a urcat la volan imediat ce a consumat alcool si a fost depistata urgent in trafic sa raspunda penal, intrucat, pana la momentul recoltarii probelor biologice, gradul de absorbtie a alcoolului in sange va creste, in timp ce faptuitorul din al doilea exemplu nu va mai raspunde penal, avand in vedere ca, pana la momentul prelevarii mostrelor biologice, gradul de absorbtie a alcoolului in sange va scadea semnificativ. Noua reglementare, care nu mai permite recoltarea a doua probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei la momentul prinderii in trafic a autorului faptei, desfiinteaza o proba stiintifica, concludenta si utila cauzei, aceea constand in calculul retroactiv al alcoolemiei.”
Motivarea judecătorilor Curții Constituționale arată că ”raportat la momentul prelevarii mostrelor biologice, tragerea la raspundere penala nu se justifica”
Curtea Constituțională: ”Curtea constata ca sintagma ”la momentul prelevarii mostrelor biologice” din cuprinsul dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstitutionala, intrucat aduce atingere prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul respectarii legilor si ale art. 20 referitor la preeminenta tratatelor internationale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 7 paragraful 1 referitor la legalitatea incriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Sintagma mentionata lipseste de previzibilitate norma de incriminare, in conditiile in care principiul respectarii legilor si cel al legalitatii incriminarii impun legiuitorului sa legifereze prin texte suficient de clare si precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilitatii persoanelor interesate de a se conforma prescriptiei legale.
Destinatarii normei penale de incriminare trebuie sa aiba o reprezentare clara a elementelor constitutive, de natura obiectiva si subiectiva, ale infractiunii, astfel incat sa poata sa prevada consecintele ce decurg din nerespectarea normei si sa isi adapteze conduita potrivit acesteia. Elementul material al laturii obiective a infractiunii reglementate de art. 336 alin. (1) din Codul penal se realizeaza prin actiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange. Imbibatia alcoolica este procesul de patrundere a alcoolului in sange, consecinta fiind provocarea unei stari de intoxicatie (alcoolica). Sub aspectul urmarii imediate este vorba de o infractiune de pericol, actiunea savarsita punand in primejdie siguranta circulatiei pe drumurile publice. Fiind o infractiune de pericol, legatura de cauzalitate dintre actiunea ce constituie elementul material al laturii obiective si urmarea imediata rezulta din insasi materialitatea faptei si nu trebuie dovedita.
Imbibatia alcoolica se determina prin analiza toxicologica a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai putin indepartat de momentul savarsirii infractiunii, care este cel al depistarii in trafic a conducatorului vehiculului. Conditia ca imbibatia alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange sa existe la momentul prelevarii mostrelor biologice plaseaza, astfel, consumarea infractiunii la un moment ulterior savarsirii ei, in conditiile in care de esenta infractiunilor de pericol este faptul ca acestea se consuma la momentul savarsirii lor. Odata cu oprirea in trafic inceteaza starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozitiile art. 336 din Codul penal, astfel incat, raportat la momentul prelevarii mostrelor biologice, tragerea la raspundere penala nu se justifica. Stabilirea gradului de imbibatie alcoolica si, implicit, incadrarea in sfera ilicitului penal in functie de momentul prelevarii mostrelor biologice, care nu poate fi intotdeauna imediat urmator savarsirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu si exterior conduitei faptuitorului in vederea tragerii la raspundere penala, in contradictie cu normele constitutionale si conventionale mai sus mentionate.”
DECIZIA: ”Cu majoritate de voturi, admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Oradea -Sectia penala si pentru cauze cu minori in Dosarul nr. 984/255/P/2012 al acestei instante si constata ca sintagma ”la momentul prelevarii mostrelor biologice” din cuprinsul dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstitutionala”
