DEZLEGĂRI DE DREPT

,,Revizuirea în cadrul deciziilor Curţii Constituţionale rezidă în efectele obligatorii ale deciziilor instanţei de contencios constituţional şi în necesitatea valorificării în concret a modului în care a fost exercitat dreptul la apărare prin invocarea în cauză a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiei legale pe care s-a întemeiat hotărârea pronunţată de instanţă. Numai în acest mod accesul la justiţie nu apare ca formal şi iluzoriu, iar sesizarea Curţii Constituţionale are eficienţă juridică.” Prin Decizia nr. 68/2020 din 3 noiembrie 2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 99 din 29 ianuarie 2021, ICCJ a admis sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti și a stabilit …

Contravenientul sancţionat de Consiliul Concurenţei pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 21/1996 nu poate achita jumătate din minimul amenzii aplicate prin decizia Consiliului Concurenţei. Prin Decizia nr. 72/2020 din 9 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial n. 75 din 25 ianuarie 2021, ICCJ a admis sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi a stabilit că: ,,Dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, cu modificările ulterioare, nu sunt aplicabile în ceea ce priveşte sancţiunile contravenţionale aplicate prin decizii ale Consiliului Concurenţei în temeiul art. 55 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, …

ICCJ a fost sesizată de către Curtea de Apel Braşov, în vederea dezlegării unei chestiuni de drept legată de obligativitatea contopirii pedepselor, într-o speță în care pedeapsa rezultantă depășea 43 de ani de închisoare. Chestiunea de drept care urmează a fi dezlegată este aceea, dacă ,,În interpretarea art. 40 alin. 1 Cod penal, instanţa învestită cu judecarea unei cauze este obligată să realizeze şi contopirea pedepsei aplicate pentru infracţiunea dedusă judecăţii cu pedepsele aplicate anterior inculpatului pentru infracţiuni concurente, în situaţia particulară în care, în urma aplicării dispoziţiilor art. 10 din Legea 187/2012, s-ar ajunge ca inculpatul să execute o …

Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate (…) în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, respectiv hotărârile pronunţate în cererile formulate în temeiul art. 538 din Codul de procedură penală. Prin Decizia nr. 54/2020 din 14 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 63 din 20 ianuarie 2021, ICCJ a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 21.840/3/2016, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: ,,În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri …

În şedinţa din 20 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit, a soluționat sesizarea Curții de Apel București, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoara soluție: Decizia nr.2  în dosarul nr.2882/1/2020 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secția a II-a penală, în Dosarul nr. 8066/3/2020, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă retragerea de numerar cu carduri falsificate, folosind datele cardurilor copiate, întrunește elementele constitutive ale …

Infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri are ca situaţie premisă existenţa unei proceduri judiciare începute, iar autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care sunt folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă poate fi subiect activ al infracțiunii. În şedinţa din 20 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit, a soluționat  sesizarea Curții de Apel București în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție: Decizia nr.3/20.01.2021  în dosarul nr.2986/1/2020 …

ICCJ a concluzionat că ,,nu se aplică sistemul de reîncadrare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, pentru personalul didactic din sistemul naţional de învăţământ”, deoarece, ,,intenţia legiuitorului a fost aceea de a rămâne la sistemul de reglementare utilizat la data de 30 iunie 2017 potrivit H.G. nr. 38/2017, în ceea ce priveşte aplicarea tranşelor de vechime şi gradului de salarizare, urmând a se aplica din noua reglementare doar acordarea creşterilor salariale pe perioada 2018 – 2022.” Conform considerentelor deciziei, ,,începând cu data de 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum …

La data de 13 ianuarie 2021, ICCJ a fost sesizată de către Curtea de Apel Braşov, cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept legată de cuantumul indemnizațiilor sau a primelor de vacanță, în sensul dacă anagajatorul poate sau nu să acorde sume mai mici decât suma prevăzută în cuantum fix de OUG nr. 8/2009, respectiv de 1450 lei. Chestiunea de drept care trebuie lămurită este următoarea: ,,Dacă prevederile art. 1 alin. (2) din OUG nr. 8/2009, forma în vigoare în perioada  1 iulie 2017 – 30 noiembrie 2018, se  interpretează în sensul că instituţiile şi autorităţile publice la care …

Tribunalul Argeș a sesizat ICCJ cu privire la o chestiune de drept în materie penală, legată de infracțiunea de abuz în serviciu în situația în care folosul necuvenit este mai mare de 10.000 de euro. La data de 11.12.2020, a fost înregistrată pe rolul ICCJ sesizarea formulată de către Tribunalul Argeș cu privire la următoarea chestiune de drept: – dacă infracţiunea de abuz în serviciu, în situaţia în care funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr.79/2000 raportat la art.297 C.pen. sau la art.248 C.pen. din 1969, la descrierea …

Problema calității procesuale pasive a executorilor judecătorești în cadrul contestațiilor la executare ce privesc încheierile de stabilire a onorariilor acestora va fi tranșată în cele din urmă de către ICCJ? ICCJ a fost sesizată la data de 22 decembrie 2020 de către Tribunalul Olt, chemat să soluționeze o contestație la executare ce formează dosarul nr. 416/207/2020*, cu privire la o chestiune de drept legată de calitatea procesuală pasivă a executorilor judecătorești în cadrul contestațiilor la executare. Astfel, Tribunalul Olt a formulat următoarele întrebări: ,,Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 670 alin. (1) şi (6) Cod procedură civilă, având în …