Infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri are ca situaţie premisă existenţa unei proceduri judiciare începute, iar autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care sunt folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă poate fi subiect activ al infracțiunii.

În şedinţa din 20 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit, a soluționat  sesizarea Curții de Apel București în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr.3/20.01.2021  în dosarul nr.2986/1/2020

,,Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1841/740/2017, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

„1. Infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal are ca situație premisă existența unei proceduri judiciare deja începute?

 2. Poate fi subiect activ al infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care urmau să fie folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă presupus a fi sustrase sau distruse?”

Stabileşte că:

1. Infracţiunea de sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal, are ca situaţie premisă existenţa unei proceduri judiciare începute.
2. Autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care sunt folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă poate fi subiect activ al infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.”

Menționăm că prin încheierea de sesizare se arată că inculpatul a fost achitat de către prima instanță pentru infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal, acesta fiind acuzat că ar fi distrus diagrama din tahograf după ce a provocat un accident de circulație, cu intenția de a îngreuna aflarea adevărului, având în vedere că pe diagrama distrusă se afla înregistrată viteza de deplasare a autotrenului în momentul frânării.

În motivarea soluției de achitare, prima instanță a reținut că fapta nu este prevăzută de legea penală deoarece nu există situația premisă și anume, existența unei proceduri judiciare.

Prin apelul parchetului, dar și cel al părților civile s-a criticat soluția de achitare, instanța de apel formulând sesizarea care a formulat obiectul dosarului soluționat azi de ICCJ.

Sesizarea o puteți vizualiza aici: inch. anonimizata dos. 2986 1 2020 distrugere probe.

Comments

comentarii