CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Apel Cluj a admis astăzi recursul primarului și al Consiliului Local împotriva sentinței Tribunalului prin care municipalitatea era obligată să monteze plăcuțe bilingve la intrările în oraș Decizia este definitivă. Primăria a câștigat prin admiterea unei excepții, nu pe fondul cauzei.
Solutia pe scurt: ”Admite recursul declarat de recurentul CONSILIUL LOCAL si PRIMARUL municipiului CLUJ-NAPOCA împotriva sentintei civile nr. 4800, pronuntata la data de 11.07.2014 în dosarul nr. 1516/117/2014 al Tribunalului Cluj pe care o caseaza în tot în sensul ca respinge actiunea formulata de reclamanta FUNDATIEI EUROPEAN COMMITTEE HUMAN RIGHTS HUNGARIANS CENTRAL EUROPE ca urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active. Decizia este definitiva si executorie. Pronuntata în sedinta publica din 05.02.2015.”
Primarul Emil Boc a semnat recursul în cazul plăcuțelor bilingve în ultimul moment, spre dezamăgirea viceprimarului Anna Horvath, susținătoare a ideii plăcuțelor bilingve. Procesul în recurs a avut un singur termen de judecată la secția comercială și de contencios a Curții de Apel Cluj, după care instanța a rămas în pronunțare. După cum se poate vedea în minuta sentinței, judecătorii au admis recursul datorită faptului că fundația care a introdus acțiunea nu a avut calitatea să înainteze o astfel de acțiune, astfel că problema pe fond a plăcuțelor nu a mai fost analizată.
Sentința Tribunalului, casată acum, arăta că primarul și consiliul local au formulat excepțiile prea târziu la prima instanță. ”Pârâţii nu au formulat întâmpinare în cauză şi nici nu s-au prezentat în faţa instanţei pentru formularea de apărări faţă de acţiunea în contencios administrativ depusă de către reclamantă. După închiderea dezbaterilor în fond, s-au depus la dosar note de şedinţă prin care s-a invocat excepţia lipsei de interes, excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca, solicitându-se respingerea cererii în baza excepţiilor. Pe fond, s-a arătat că populaţia de etnie maghiară din Cluj-Napoca este sub 20 %, respectiv că aceasta se ridică la procentul de 15,7 %, iar instalarea indicatoarelor bilingve nu se justifică prin prisma Legii 215/2001, astfel încât cererea se impune a fi respinsă şi din acest punct de vedere.”
Citiți aici pe larg motivarea Tribunalului.
În vara lui 2014, Tribunalul Cluj – secția contencios a obligat Primăria Cluj-Napoca să monteze plăcuțe bilingve româno-maghiare la intrările în oraș. Creierul acțiunii juridice câștigătoare a fost studenta Iza Szocs de la Facultatea de Drept a UBB. Detalii despre acțiune aici.
”Putem merge mai departe pe altă asociație”
”Sunt dezamăgită căci am muncit mult si am avut mari speranțe, mai ales că in prima instanță am câștigat. Nu credeam că pe o excepție se va respinge. Pe de o parte e bine că putem merge mai departe cu altă acțiune pe altă asociație, organizație cu cetățeni domiciliați în Cluj, pentru a se considera că organizația are interes și calitate activă. Noi am spus că organizația are calitate activă prin scopul, obiectivele ei. Doamna care a reprezentat primăria a spus în sala de judecată că Fundația se numește European Committee Human Rights Hungaria Central Europe și că România nici măcar nu este în Europa centrală. Acum am demonstrat că nu e în Europa centrală!”, a spus Iza Szocs.
Eu am lucrat in Cortina d’Ampezzo Italia si aproape de Audtria .Pe langa faptul ca aproape toti vorbeau si germana pe strazi in magazine ere scris si in germana.Ce conteaza tot inRomania suntem astia nu au alte treburi de rezolvat?Oricum daca vor sa lucreze trebue sa invete limba romana.Si sa stiti ca sunt romanca cu origini vechi.
Andreea Laza, unde ai vazut tu ca “toate” localitatile din Transilvania au placute bilingve? Nu ai calatorit prea mult, asa-i? Si daca in alte tari romanii nu primesc dreptul de a avea placute bilingve la intrarea in localitate, inseamna ca si la noi trebuie sa fie la fel? Adica noi nu stim sa ne vedem de treaba noastra, trebuie intotdeauna sa ne luam dupa altii? Daca vecinul se arunca de pe bloc te arunci si tu? Ce ar fi sa ne vedem de caprele noastre si sa ne facem politicile dupa nevoile locale, si sa fim model pentru straini, nu sa ne luam de fiecare data dupa ei, fie ca ni se potriveste, fie ca nu! Si daca tot ai mentionat de autonomie, vezi ca autonomia e ceva perfect normal in Europa si e compelt diferit de conceptul de independenta. N-are nimic de-a face cu dezbinarea, ci doar cu impartirea banilor. Uita-te in dictionar si incearca sa gasesti diferente intre cei doi termeni, vei fi surprinsa!
“Sunt dezamăgită căci am muncit mult” spune petenta, pai ai muncit mult poate, dar degeaba, ori fara cap. E un subiect artificial. Oricine are dreptul sa dea in judecata pe oricine, dupa cum se stie, si dupa cum se vede si in speta de fata. In prima instanta au castigat cu placutele poate pentru ca Primaria nici nu s-a sinchisit sa faca o amarata de intampinare, altfel posibil si fondul sa-l fi castigat in prima instanta. Ceva daune, cheltuieli, a cerut Primaria in numele cetatenilor orasului fata de Asociatia asta, ca au trebuit sa investeasca timp, bani si resurse de tot felul, care sunt din banii nostri, sa fie nevoiti sa se prezinte intr-un proces pe care petentul nu l-a castigat?!