fbpx

Un avocat condamnat a obținut sesizarea CCR cu privire la prevederi din Legea avocaturii

 Avocatul Marius Colțuc, condamnat definitiv la 2 ani închisoare cu suspendare, a obținut în proces cu UNBR și Baroul București sesizarea CCR cu privire la mai multe prevederi din Legea avocaturii.

După ce a fost condamnat pentru favorizarea făptuitorului și fals în înscrisuri sub semnătură privată, Colțuc a chemat în judecată UNBR și Baroul București, în contencios administrativ, într-un proces cu obiect ”refuz solutionare cerere”

În cadrul acestui proces, Tribunalul București a dispus: ”Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei. In temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 Cpc. dispune suspendarea cauzei pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.”

Obiectul sesizării CCR este: Legea nr.51/1995 art.14 lit.a, lit.c, LEGEA nr.51/1995 art.26 lit.d, LEGEA nr.51/1995 art.27 lit.b

Articolul 14 Este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei*);

c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;

Articolul 26 Calitatea de avocat încetează:

d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.

Articolul 27 Calitatea de avocat este suspendată:

b) pe perioada interdicției de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;

În decizia ÎCCJ de condamnare se arată: ”S-a avut în vedere natura şi modul în care au fost săvârşite infracţiunile, aşa cum au fost expuse, consecinţele care au potenţat pericolul social al acestora, ca urmare a calităţii de avocat al inculpatului, ce cunoştea dispoziţiile legale, atât cele referitoare la exercitarea profesionale, cât şi cele aplicabile în cauza respectivă”.

”Acesta (Colțuc- n.red) s-a folosit la comiterea infracţiunilor de profesia sa, pe care, în mod evident, a dezonorat-o.”, mai notează judecătorii, care i-au interzis să profeseze avocatura timp de 2 ani.

Motivarea deciziei ÎCCJ AICI

Comments

comentarii

Alexandru Chipciu a fost exclus din lot de Marius Șumudică înainte de CFR Cluj - Young Boys Berna în Liga Campionilor.... Citește mai mult
Ploaia și vijelia de duminică seara au creat probleme în mai multe zone din județul Cluj. Vântul a „luat pe sus” acoperișul unei case din Mihai Viteazu, producând o avarie la rețeaua de gaze.... Citește mai mult
Luni au intrat în vigoare restricțiile de circulație pe Splaiul Independenței, după crearea unui culoar dedicat transportului în comun.... Citește mai mult
Municipiul Cluj-Napoca a fost din nou lovit de o ploaie puternică în după-amiaza zilei de luni.... Citește mai mult

Un comentariu

  1. Drept la replica

    Daca tot preluati stirile”oferite pe surse”de catre Baroul Bucuresti

    Ar trebui sa fiti echidistanti si sa postati exact realitatea din dosar (Nu doar spicuiri de pe portal.just.ro)

    Problema este extrem de simpla: Se poate exclude un avocat pe literele a si c ale art.14 din Legea avocaturii?

    Potrivit art. 14 lit. a din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat: „Este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”.

    c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară

    Eu am primit o pedeapsa complementara de 2 ani sa nu exercit profesia de avocat si Baroul Bucuresti,trecand peste hotararea unei instante , a transformat-o in excludere definitiva

    Litera a se refera la o excludere sine die si litera c pe o durata determinata! Deci,care ar trebui sa primeze? EU ZIC CA LITERA C INTRUCAT ESTE O NORMA SPECIALA DERIVAND DIN HOTARAREA JUDECATOREASCA

    Pozitia Unbr in dosarul pe care l-ati mentionat este de acord cu sesizarea Ccr pt ca nu stiu ce sa faca nici acestia

    Va rog sa lecturati pozitia judecatorilor care iau apararea fostilor avocati,desi Barourile ar fi trebuit sa faca acest lucru

    Problema de drept: sfera de întindere a dispozițiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 225/2017.

    Act normativ incident: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

    Practica judiciară
    Potrivit art. 14 lit. a din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat: „Este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”.

    Prin Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 4 aprilie 2017 s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că sintagma ,,de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” este neconstituțională.

    Într-o primă opinie, s-a apreciat că actele administrative ale organismelor profesiei trebuie să cuprindă referiri la motivele pentru care se consideră că reclamantul este nedemn de a mai fi avocat. Astfel, s-a apreciat că indicarea motivelor care atrag nedemnitatea se impunea cu necesitate în condițiile în care simpla existență a unei sentințe penale de condamnare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate nu atrage aplicarea automată a dispozițiilor art. 14 lit. a din Legea nr. 51/1995 și aceasta inclusiv în ipoteza în care Decizia nr. 225/4 aprilie 2017 a Curții Constituționale este aplicabilă în timp situației juridice în speță. (Decizia civilă nr. 7283/21.12.2018 din dosarul nr. 24071/3/2016* a Curții de Apel București-Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal)

    Într-o a doua opinie, s-a reținut că efectele specifice declarării ca neconstituționale privesc exclusiv sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”, care și-a încetat aplicarea, art. 14 lit. a) produce efecte juridice în continuare, în limitele în care nu s-a constatat neconstituționalitatea, în sensul că este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate.

    Prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 s-a avut în vedere că reglementarea din materia nedemnităţii avocatului este una normală, care garantează că persoanele care exercită această onorantă profesie au un profil moral impecabil, fiind de neconceput ca persoane cu condamnări penale (grave) să participe la actul de justiţie, că se află sub incidenţa sancţiunii excluderii din profesie doar săvârşirea de infracţiuni intenţionate, în considerarea faptului că, dacă nu există intenţie din partea avocatului, nu se poate spune că acestuia îi sunt afectate probitatea şi corectitudinea; de asemenea, s-a reținut că, în condiţiile în care legea nu stabileşte sfera infracţiunilor care afectează/nu afectează prestigiul profesiei de avocat, nedemnitatea fiind un aspect esenţial, determinarea infracţiunilor care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat reprezintă o problemă care nu trebuie lăsată la aprecierea suverană a structurilor profesionale competente să stabilească asupra cazului de nedemnitate, care se întemeiază pe aprecieri subiective, care pot varia de la o structură profesională teritorială la alta.

    Pe cale de consecință, nici instanţa de judecată învestită cu acțiunea în anularea actului administrativ în temeiul dispozițiilor legale care reglementează contenciosul administrativ nu poate efectua astfel de aprecieri în controlul jurisdicțional exercitat asupra deciziei de încetare a calității de avocat, cu privire la care efectuează exclusiv un control de legalitate, o asemenea operaţiun echivalând cu o legiferare şi constituind o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti.

    Prin urmare, întrucât Curtea Constituţională nu a declarat neconstituţional textul art.14 lit. a) în totalitate, încetându-şi aplicarea exclusiv sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”, subzistă cazul de nedemnitate referitor la condamnarea definitivă prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate cu consecinţa încetării calităţii de avocat.

    Nu se poate susţine că acest motiv de nedemnitate nu poate fi aplicat până când legiuitorul va stabili acele infracţiuni care atrag încetarea calităţii de avocat. (Decizia civilă nr. 1198/27.11.2019 din dosarul nr. 18995/3/2018)

    Jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie este considerată ca fiind în sensul celei de-a doua opinii (Decizia nr. 644/12.02.2019 a Secției de Contencios Administrativ și Fiscal pronunţată în dosarul nr. 5864/2/2015).

    Opinia referentului
    Nu a fost exprimată.

    Opinia formatorului INM
    Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, prevede la art. 14 că ,,Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.”

    Prin decizia nr. 225/2017, Curtea Constituțională a României, admițând o excepție de neconstituționalitate, a constatat că «sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, este neconstituțională.».

    În acest sens, Curtea Constituțională a arătat, alături de alte argumente, și că «sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 (…) este neconstituțională și contravine dispozițiilor art. 1 alin. 5 din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat. Prin urmare, necircumstanțierea expresă a infracțiunilor a căror săvârșire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cadrul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, republicată, creează astfel premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare.».

    Art. 147 alin. 1 din Constituția României revizuită prevede că ,,Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.”

    Cum legiuitorul nu a intervenit ulterior pentru a pune de acord dispozițiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 republicat cu dispozițiile Constituției, textul declarat neconstituțional și-a încetat efectele.

    Se constată că prin admiterea excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională nu a declarat în integralitate ca fiind neconstituțională ipoteza de nedemnitate reglementată de art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 republicată, ci doar în limita sintagmei finale „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“.

    Acest aspect ne determină să apreciem că în analiza textului de la art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 republicată, Curtea Constituțională a identificat nu o singură condiție generală de aplicare a normei juridice, ci două condiții în care va interveni nedemnitatea unei persoane de a fi avocat, anume atunci când aceasta (i) a fost condamnată definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, (ii) de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.

    Or, dintre cele două condiții de reglementare, Curtea Constituțională a constatat că este neconstituțională doar cea din urmă, fără a ajunge la aceeași concluzie și în ceea ce privește cerința ca persoana să fi fost condamnată definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate.

    Cu toate acestea, problema în discuție este deosebit de importantă prin prisma efectelor sale asupra dreptului unei persoane de a exercita profesia de avocat, profesie în care persoana respectivă fusese admisă în precedent ca îndeplinind toate condițiile stabilite de lege.

    Totodată, efectul acestei decizii a Curții Constituționale, prin constatarea neconstituționalității sintagmei ,,de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din conținutul textului legal și posibilitatea subzistenței normei juridice pentru restul formulării sale – ,,Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate”, apare ca fiind acela de a extinde aplicarea normei juridice dincolo de limitele în care a fost menită de legiuitor a se aplica.

    În acest din urmă sens, observând forma inițială de reglementare, așa cum a fost aceasta adoptată de către legiuitor, constatăm că nu a fost niciodată în intenția acestuia de a deveni nedemnă pentru exercitarea profesiei de avocat orice persoană condamnată definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, ci această cerință fusese supusă de legiuitor unei condiții suplimentare.

    Or, această cerință suplimentară a fost invalidată de Curtea Constituțional pentru considerente legate de redactarea sa ca fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat, ceea ce lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate.

    În consecință, față de problema sesizată se propune:
    În principal, recurgerea la mecanismul de unificare a practicii judiciare divergente reprezentat de recursul în interesul legii, dat fiind că ambele opinii exprimate în jurisprudență prezintă argumente de substanță în susținerea soluțiilor adoptate, prima pornind de la spiritul normei juridice și intenția legiuitorului, iar cea de-a doua întemeindu-se pe litera normei juridice în formularea determinată de admiterea excepției de neconstituționalitate prin decizia Curții Constituționale.

    În subsidiar, se propun următorul răspuns în soluționarea problemei sesizate: decizia nr. 225/2017, prin care Curtea Constituțională, admițând o excepție de neconstituționalitate, a constatat că «sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 republicată este neconstituțională, nu a înlăturat cauza de nedemnitate specifică profesiei de avocat, ci, în contextul omisiunii legiuitorului de a pune textul legal în acord cu dispozițiile Constituției României revizuită și date fiind limitele admiterii excepției de neconstituționalitate, este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate.

    Punctul de vedere al Secției de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ
    Nu au existat observații cu privire la soluția propusă de formatorii INM.

    Observaţii primite din partea curţilor de apel şi opinii exprimate în cadrul dezbaterilor
    În observaţiile transmise, Curtea de Apel Iaşi arată că, odată cu declararea neconstituționalității parțiale a unui text de lege care stabilește o situație de excludere din profesie, în sensul invalidării unei circumstanțe esențiale avute în vedere de legiuitor, situația de excludere nu mai este suficient definită, astfel încât nu se poate dispune excluderea din profesie pentru existența oricărei condamnări penale definitive pentru orice infracțiune intenționată. O astfel de interpretare a efectelor deciziei Curții Constituționale determină o extindere a situațiilor de excludere, contrar voinței legiuitorului, mai ales că elementul de neconstituționalitate nu vizează instituirea circumstanței, ci formularea neclară a acestei cerințe.

    Cu unanimitate, participanţii au decis amânarea luării unei decizii cu privire la această problemă.

    Nota J: Opinie redată din cuprinsul Minutei întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel București, 17 decembrie 2020, Platforma GoogleMeet, pag. 119-123.

    Sursa https://www.juridice.ro/735496/minuta-de-practica-neunitara-nedemnitatea-avocatului.html

    P.S. Prin acest drept la replica nu fac avocatura,ci exprim o parere pur personala

    Dosarul la CCR are numarul 682D/2021

    Multumesc

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!