fbpx
Tăiere la ras în Parcul Național Maramureș

Petiția zguduitoare a unui clujean victimă a tăierilor ilegale de pădure către Ministrul Justiției

Clujeanul Crin Gălățean, care de mai mulți ani se luptă cu mafia lemnului din Maramureș, având calitatea de persoană vătămată în cinci dosare penale privind tăieri masive de pădure, din care unul la DNA privind abuz în serviciu al autorităților silvice, i-a trimis o petiție ministrului Justiției, Stelian Ion, pe care o redăm în continuare:

PETIȚIE

Prin care vă supun atenției situația juridică a subsemnatului, eu fiind persoană vătămată în nu mai puțin de 5 dosare penale având ca obiect furt, tăiere ilegală de arbori și alte infracțiuni conexe.

În cele ce urmează voi prezenta punctual situația fiecăruia dintre dosarele penale în care sunt parte, urmând a concluziona în sensul că subsemnatul nu am fost doar subiectul pasiv al tăierilor ilegale masive, dar și victima indolenței autorităților care s-a transformat în timp într-un act de complicitate.

Vă rog să constatați neregulile care caracterizează maniera de efectuare a urmăririi penale în următoarele dosarele penale, urmând a dispune măsurile legale care se impun. Subsemnatul mă vă pus în situația de a apela la dvs. în calitate de ultim resort pentru că, după cum veți observa, organele judiciare naționale nu manifestă nici cel mai mic interes pentru finalizarea anchetelor în curs.

1) DOSAR NR. 398/P/2012

Cu ocazia efectuării unor controale de fond, personalul din cadrul Gărzii Forestiere Cluj a constatat prejudicii în UP VIII Țibău, u.a. 90-93, suprafață aflată în proprietatea mea. Din informațiile comunicate de către această instituție, rapoartele întocmite cu acea ocazie au stat la baza sesizării organelor de urmărire penală în dosarul nr. 398/P/2012. În speță, raportul nr. 2768/14.09.2009 și raportul nr. 3045/30.04.2013 au fost înaintate de către Garda Forestieră Cluj Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș, în vreme ce raportul nr. 10648/07.10.2015 a fost transmis Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus.

Dosarul stagnează din anul 2012, după ce a fost declinată competența la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus. Dosarul nu a fost finalizat până în prezent, în ciuda faptului că  obiectul acestuia vizează tăieri ilegale cu un prejudiciu de 35-40 de milioane de euro. Cu atât mai ciudat este și faptul că în raportul realizat de autoritățile silvice se stabilesc concluzii de tipul: cine a exploatat ilegal, câți mc au fost tăiați de pe fiecare parcelă în parte și care sunt funcționarii responsabili de aceste tăieri.

Cred că ar fi fost absolut normal ca procurorul Ulici Ioan, despre a cărui situație voi detalia mai jos, să fi procedat la audierea reprezentanților firmelor enumerate de raportul ITRSV Cluj, să solicite relații din partea acestora și să observe evidentul, anume că majoritatea tăierilor au fost făcute în arii protejate. Prejudiciul adus statului român este uriaș (atât din perspectiva masei lemnoase exploatate ilegal, valoarea pădurii exploatate ilegal impunându-se a fi înmulțită cu 4/5 conform legislației silvice aplicabile, cât și din perspectiva consecințelor de mediu).

În egală măsură, dacă DNA Maramureș ar fi procedat la efectuarea unei minime anchete ar fi descoperit fapte de evaziune fiscală și spălare de bani, veniturile obținute din exploatarea ilegală nefiind fiscalizate. Probabil că dacă domnul Ulici ar fi manifestat interes în trimiterea în judecată a dosarului, acesta ar fi fost pus în situația ingrată de a-și ancheta partenerii de vânătoare, prieteni și alți lideri marcanți ai politicii locale din Maramureșul istoric.

Totodată, sunt șocat de faptul că Ministerul Public nu realizează faptul că pagubele produse și neanchetate urmează a fi plătite de toți membri societății românești, atât pe plan de mediu cât și financiar (iminența admiterii acțiunii de infringement). De asemenea, sunt consternat de faptul că opinia publică din zonă nu are curajul să facă acțiuni împotriva mafiei locale, fiind amenințați fie cu violența fizică, fie prin intermediul influenței politice a exponenților industriei exploatării pădurilor.

Cu toată răspunderea arăt că și subsemnatul am fost amenințat cu un dosar penal de către Ulici Ioan atunci când m-am deplasat la Baia Mare pentru a mă interesa de stadiul dosarului.

Domnule ministru, vă supun atenției faptul că domnul Ulici nu s-a remarcat, în afară de clasarea dosarelor vizând tăierile ilegale de pădure, prin trimiterea în judecată a vreunui dosar de importanță majoră, cu excepția fraudelor minore cu fondurile APIA.

Mă întreb retoric, în ce măsura societatea românească mai poate avea încredere în DNA și nu numai, în contextul în care numai de pe suprafețele ocoalelor (Ocolul de Stat Borșa, Ocolul de Stat Poeinile de sub Munte, Ocolul de Stat Vișeu, Ocolul Composesoratului Vișeu și Ocolul Alpina – actualmente în faliment) s-a ras masă lemnoasă de aproximativ 950 de milioane de euro, fără a fi găsit vreun responsabil.

2) DOSAR NR. 818/P/2017 (reunit la dosarul penal nr. 874/P/2017)

Pe de altă parte, dosarul penal nr. 818/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus a fost deschis la plângerea mea formulată împotriva numitului TOMOIAGĂ GRIGORE, pădurar responsabil de canton  șipersoană care în cursul anului 2017 a organizat activități de exploatare a masei lemnoase, fără a deține autorizație în acest sens, din pădurea proprietatea persoanei vătămate aflată pe raza Ocolului Silvic Dragomireşti, Districtul nr. IV Borşa, Canton Jupania, fapte ce se circumscriu infracțiunilor de tăiere și furt ilegal de arbori.

            Pentru că nici în acest dosar penal nu a mai fost administrat niciun mijloc de probă în ani de zile, prin apărătorii mei am recurs la formularea unor contestații privind durata procesului penal, ambele fiind admise:

– Încheierea nr. 628/17.09.2020 în dosarul penal nr. 1563/336/2020 prin care s-a stabilit ca termenul limită pentru finalizarea urmăririi penale este 17.12.2020

– Încheierea nr. 320/29.04.2021 în dosarul penal nr. 722/336/2021 prin care s-a stabilit ca termenul limită pentru finalizarea urmăririi penale este 29.07.2021

În ciuda ambelor încheieri prin care Judecătoria Vișeu de Sus a constatat faptul că durata rezonabilă a urmăririi penale a fost încălcată, parchetul local nu a soluționat până în prezent acest dosar. Totodată, facem mențiunea că în acest dosar nu a fost efectuată nici măcar o audiere. Afirm acest lucru în contextul în care apărarea mea a formulat o cerere de încunoștiințare cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală, în conformitate cu dispozițiile procesuale. În lipsa oricărei încunoștiințări în acest sens, apreciez ca rezonabil a conchide că în respectiva cauză nu au mai fost administrate între timp mijloace de probă, în ciuda faptului că au fost admise cele două contestații privind durata procesului penal.

De remarcat este că de fiecare dată când apărătorii mei au formulat aceste contestații, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus solicita respingerea acestora pe motiv că dosarul este unul de o complexitate ridicată și necesită o durată mai mare pentru soluționare.

Cu toate acestea, între momentul admiterii primei contestații și până în prezent nu a fost audiată nicio persoană și nu s-a mai administrat niciun mijloc de probă. Deși la început am manifestat toată înțelegerea posibilă pentru gradul de încărcare al parchetului, faptul că timp de aproape 2 ani de zile nu se administrează niciun mijloc de probă nu poate să primească niciun fel de justificare.

3) DOSAR NR. 906/P/2017

Acest dosar este disjuns din dosarul penal nr. 260/P/2015 aflat pe rolul D.N.A. – Biroul Teritorial Maramureș, și privește sesizarea mea privind săvârșirea de către societatea HORBER SRL, reprezentată prin administratorul HORJ LUPU, a unor fapte detăiere ilegală și furt de arbori de pe fondul forestier proprietatea mea.

Soluția de disjungere și declinare a cauzei a fost una nelegală astfel cum reiese din Încheierea nr. 102/CP pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul penal nr. 1453/100/2017: soluția de disjungere și de declinare a cauzei este nelegală întrucât raportat la prejudiciul cauzat, competența revine tot D.N.A. Valoarea prejudiciului cauzat ca urmare a săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu este mai mare de 3.000.000 euro. Conform art. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 43/2002 sunt de competența DNA infracțiunile prevăzute de art. 297 din Codul Penal dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro. (p.10).

Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus a pronunțat o soluție de clasare în raport de infracțiunea de abuz în serviciu cu privire la care nu avea competență de soluționare, astfel cum reiese cu prisosință din Încheierea Tribunalului.

Tototdată, de remarcat este faptul că soluția de clasare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu (pe care nu era competent să o soluționeze) este un copy-paste al ordonanței date de DNA în dosarul nr. 260/P/2015 (din care a fost disjuns dosarul despre care fac vorbire). În acest context cred că relația de subordonare dintre DNA și Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus este una manifestă, acest din urmă parchet copiind argumentele DNA date în dosarul din care a fost disjuns, probabil din dorința de a acoperi nelegalitatea ordonanței parchetului specializat.

Cu privire la obiectul dosarului, fac următoarele precizări: la data de 02.04.2007, între subsemnatul, în calitate de mandatar al domnului RONDOLEAN VICTOR şi societatea HORBER SRL reprezentată prin administratorul HORJ LUPU a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare mobiliară, autentificat şi înregistrat sub nr. 720 de către notarul public Urda Maria.

De menționat că prin acest act a fost tranzacţionată exclusiv masa lemnoasă pe picior, care putea fi exploatată cu respectarea normelor silvice, de pe o suprafaţă de 108,5 ha situată în UP VIII, unităţile amenajistice nr. 90 A, 91 A, 93 A şi 93 B.

   Restul suprafeţei constând în diferenţa dintre 146,1 ha şi 108,5 ha, respectiv 37,6 ha nu a fost dată spre expolatare, rămânând însă în administrarea şi supravegherea Direcţiei Silvice Baia Mare – Ocolul Silvic Borşa.

     Cu toate că exista deja un contract de administrare legal încheiat, ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 720/02.04.2007, între societatea HORBER SRL şi Direcţia Silvică Baia Mare, prin Ocolul Silvic Borşa a fost încheiat un nou contract de asigurare a serviciilor silvice (nr. 1751/29.06.2007), care a reprezentat temei pentru emiterea autorizaţiilor de exploatare a 8.176 mc, direct pe numele societăţii HORBER SRL.

Acest din urmă contract a fost încheiat în mod fraudulos, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie care reclamă consimțământul proprietarul de fond forestier (nicidecum a proprietarului masei lemnoase cum era cazul HORBER SRL) și a deschis calea la nenumărate abuzuri din partea administratorului HORBER SRL, dl. HORJ LUPU, fără doar și poate sub “tutela” Ocolului Silvic Borşa, a pădurarului gestionar TOMOIAGĂ GRIGORE și a Gărzii Forestiere Cluj, care avea obligația legală de a monitoriza, implementa și controla modalitatea de aplicare a regimului silvic în fondul forestier.

Sesizând aceste nereguli cu privire la modalitatea și condițiile de exploatare, începând cu iarna anului 2007, dl. RONDOLEAN VICTOR, prin mandatar, a solicitat în repetate rânduri Ocolului Silvic Borșa și Gărzii Forestiere Cluj efectuarea unui control de fond în vederea transferării suprafeței de fond forestier de la acest ocol la Ocolul Silvic “Silva Borșa”.

           

Cu toate că instituția avea obligația legală de a proceda la un asemenea control în termen de 30 de zile de la formularea unei solicitări, acest lucru nu s-a întâmplat, ori cel puțin proprietarul nu a fost niciodată convocat în acest sens (!).

Lipsa de profesionalism și considerație pentru fondul forestier, dublată de certe interese personale, de natură patrimonială, ale angajaților instituțiilor chemate tocmai să stopeze astfel de conduite, au condus la marcarea la ras a unor parcele de pădure de peste 100 ani și desființarea limitelor de proprietate, cu încălcarea flagrantă a prevederilor legislației silvice, și prejudicierea mea cu cca. 1.500.000 EUR.

Prin Încheierea nr. 928/29.12.2020 din dosarul nr. 2537/336/2020 a fost admisă contestația privind durata procesului penal, fiind stabilită data de 26.02.2021 până când urmărirea penală să fie finalizată.

Prin ordonanța din data de 22.04.2021, cauza a fost clasată, referatul cu propunere de clasare (însușit integral de procuror) trădând intenția organelor de urmărire penală de a sedegreva de acest dosar. Cauza se află în termenul pentru formularea plângerii împotriva soluției de clasare, urmând a fi făcute toate demersurile ca această soluție să fie infirmată și cercetările continuate.

De remarcat în raport cu soluția de clasare este faptul că organele judiciare se erijează în veritabili avocați ai suspecților, invocând apărări care nu au fost semnalate nici măcar de aceștia.

Exemplificativ, organul de cercetare penală procedează, ex officio, la o interpretare a contractului de vânzare, invocând norme inaplicabile din Codul Civil, conchizând în sensul că prin respectivul contract a fost înstrăinată întreaga masă lemnoasă, astfel încât exploatarea a fost una legală. Se face deplină abstracție (voit sau nu) de faptul că Rondolean Victor a înstrăinat masa lemnoasă exploatabilă și nu înteaga masa lemnoasă precum și de faptul că diferența dintre volumul arborilor înstrăinați și cel exploatat este imens.

O atare soluționare eludează pe deplin finalitatea urmărită a anchetei, aceea de a stabili cine a tăiat în mod ilegal, ce cantitate, etc. Recursul la dispozițiile Codului Civil pentru a convinge în sensul că Rondolean Victor a vândut spre a fi tăiat la ras sfidează așteptările legitime ale unei societăți democratice de la actul de justiție.

Tot ce a vândut Rondolean Victor nu putea fi tăiat peste prevederile legale, devenind incidente dispozițiile legii penale.

Ancheta trebuia să constate faptul că respectivul contract viza transferul dreptului de proprietate asupra masei lemnoase exploatabile, urmând a verifica cine este responsabil de tăierea diferenței (până laras), mai ales că masa lemnoasă a fost exploatată dintr-un parc natural (strict interzis).

Și un student din anul I de drept poate observa că vânzarea dintre Rondolean și societatea lui Lupu Horj era una mobiliară. Terenul plus pădurea reprezintă un bun imobil, bunul devenea mobil doar după identificare și autorizare, parcurgând toate procedurile legale. În orice situație, dar mai ales dacă trebuia obținută o derogare de la prevederile amenajamentului (accidentale I sau II), exploatarea nu se putea face decât cu știința proprietarului.

Totodată, se impune a fi menționat faptul că peste regimul civil al proprietății private se suprapune regimul silvic. A afirma faptul că, în ciuda încălcării normelor silvice, proprietarul pădurii (din punctul de vedere al legii civile) poate să taiefără nicio limită denotă lipsa crasă de interes în studierea cadrului legal aplicabil. Ordonanța de clasare sfidează dispozițiile legale aplicabile, organul de cercetare penală opinând că proprietarul pădurii nu poate răspunde penal pentru tăierile efectuate. Nici măcar subsemnatul, în calitate de proprietar incontestabil al suprafețelor menționate, nu aș fi avut posibilitatea să exploatez pădurea nelimitat, fiind obligat să respect reglementările legislației silvice. Este evident că un neproprietar nu poate să schimbe contractul sub nicio formă și să facă acte de dispoziție.

Contractul dintre firma lui Lupu Horj și Ocolul de Stat Borșa (unde Lupu s-a pretins a fi proprietar al imobilului) este un fals, fiind lovit de nulitate. De asemenea, toate actele în care el se pretinde proprietar, sunt lovite de nulitate, chestiune pe care cred că doamna procuror ar trebui să o cunoască.

Chiar dacă eu aș fi avut atestat de exploatare, și aș fi tăiat peste prevederile amenajamentului, ar fi fost considerat tăiere ilegală, iar eu aș fi fost pasibil de răspundere penală (atât eu cât și autoritățile care ar fi emis actele fără parcurgerea etapelor legale).

Toate aceste aspecte au fost omise de organele judiciare, acestea preferând să se degreveze rapid de acest dosar, pronunțând o soluție vădit nelegală.

4) DOSAR NR. 953/P/2017

Prin plângerea penală ce stă la baza dosarului nr. 953/P/2017,am sesizat faptul că persoane necunoscute, cu complicitatea numitului TOMOIAGĂ GRIGORE, pădurar responsabil de canton, transportă cu ajutorul unor vehicule cu tracţiune animală (căruţe), cantităţi uriaşe de masă lemnoasa din zona Pichetului de Grăniceri Borşa aferentă parcelelor 90 B, 90 C, 90 D, 90 N, 91 B, 91 N, 92 A, 92 B, 92 C, 92 D, 92 E, 92 F, 93 C şi 93 D în locul numit Jupania.

Cu privire la implicarea pădurarului în sustragerile ilegale de material lemnos de pe proprietatea mea, arăt că fiind întrebat expres cu privire la aspectele reclamate, acesta a răspuns cu nonşalanţă că „ştie că se sustrage material lemnos de pe parcela 92 din zona Pichetului de Grăniceri, dar că nu are ce să facă”.

Prin urmare, este lesne de observat că toate activitățile de sustragere a materialului lemnos în dauna mea, a fost realizată cu ajutorul implicit al numitului TOMOIAGĂ GRIGORE.

5) DOSAR NR. 1425/P/2018

În cursul anului 2018, urmare a unei cercetări la fața locului desfășurată în dosar nr. 906/P/2017, pe fondul forestier proprietatea mea s-a identificat un drum de tractor, precum și niște cioate “relativ noi”, sens în care organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de tăiere ilegală și furt de arbori, deschizându-se cauza penală cu nr. 1425/P/2018.

 Notă: Cu excepția dosarului nr. 906/P/2017, toate dosarele sus menționate se află în faza de urmărire penală in rem, vasta majoritate a probațiunii fiind administrată la solicitarea expresă a apărătorilor mei. Totodată arăt faptul că nici măcar subsemnatul nu am fost audiat în toate dintre aceste dosare (!)

Finalmente, aduc în atenția organelor abilitate faptul că subsemnatul, Gălățean Crin Iosif, am întâmpinat reale obstacole în a-mi fi aduse la îndeplinire drepturile garantate legal. Cu ocazia deplasării mele, fără avocat, în fața domniei sale, procurorul Ulici mi-a spus direct că inclusiv eu aș putea fi subiectul unor anchete penale pentru agitația pe care o creez.

Nu pot să nu ridic reale semne de întrebare cu privire la interesele obscure ale fostului procuror DNA Maramureș, Ioan Ulici, persoană care a gestionat o parte din dosarele în care sunt persoană vătămată. Anexez prezentei petiții imagini cu domnul Ulici alături de marcanți lideri ai PSD Maramureș, lăsând în sarcina dumneavoastră să stabiliți în ce măsură acesta și grupurile lui de interese au putut să influențeze maniera în care s-a efectuat urmărirea penală în dosarele vizând tăierile ilegale de pădure.

Nu pot să nu mă întreb, domnule ministru, în ce măsură un procuror DNA, prieten de vânătoare cu aceiași lideri marcanți PSD, procuror care nu audiază martori, nu solicită actele de la firmele și instituțiile la care am făcut referire în plângere și care clasează cu ușurință dosarul este un magistrat  pe care să îl putemc onsidera independent, imparțialși un veritabil garant al respectării drepturilor și libertăților omului…

Singurul procuror care a făcut minime eforturi în combaterea furtului de lemne din zona Maramureșului Istoric a fost domnul Maria, care a și contribuit la arestarea pădurarului Tomoiagă. De asemenea, domnul Maria a fost singurul procuror care a rezistat tentației mituirii cu suma de 25.000 de euro din partea fratelui pădurarului în cauză, care a și fost arestat de DNA (mă întreb din nou retoric dacă ceilalți procurori rezistă la aceste sume). Dacă pentru un pădurar s-a oferit suma de 25.000 de euro, mă întreb cât costă să fie scăpat un director de direcție silvică sau deputat. Cu toate acestea, domnul procuror Maria, din motive necunoscute, a solicitat să fie transferat din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, acesta activând în prezent în cadrul altuiParchet.

În egală măsură, am făcut repetate cereri pentru ca dosarele de la Vișeu să fie preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, Parchetul Curții de Apel și Parchetul Înaltei Curți, dar de fiecare dat ăaceste cereri au fost respinse expeditiv. În acest timp, alte dosare de complexitate mult mai redusă și având prejudicii mai mici au fost preluate de Parchetul Curții de Apel Cluj.

Paradoxal, prin una dintre ordonanțele prin care a fost respinsă cererea de preluare (ordonanța din 07.11.2019 emisă de d-l Florin Magyar, procuror general adjunct al Parchetului Curții de Apel Cluj) s-a arătat faptul că din informările trimise la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Susse apreciază că dosarele nr. 398/P/2012 ȘI 906/P/2017 vor fi soluționate.

Este cel puțin ciudat faptul că d-l Magyar este cumnatul lui Daniel Buda, europarlamentar PNL, prieten apropiat al ginerelui lui Lupu Horj. Sper să nu fie nicio legătură.

Vă mai supun atenției următorul aspect: martorii audiați în toate dosarele de mai sus (inclusiv pădurarul Tomoiagă Grigore) au recunoscut fenomenul Ulici și firmele prietene. Chiar și după plecarea procurorului Ulici de la DNA Maramureșacesta are încă influență asupra dosarelor instrumentate în zonă, comisarul șef delicte silvice din cadrul Poliției Vișeu de Sus copiind practic ordonanța acestuia de clasare, cu  încălcarea hotărârilor judecătorești despre care am făcut vorbire mai sus.

De asemenea, procurorarea Lăcrămioara Vlad din cadrul Parchetului Vișeu de Sus, pot doar să bănuiesc că a primit ordin să închid ărând pe rând toate aceste dosare penale.

Menționez faptul că, în urma aplicării încheierilor prin care au fost infirmate soluțiile de clasare, domnul procuror Pop Ioan a constatat următoarele: toate cele 146 de ha fac parte integrantă din zona de protecție Natura 2000 și Parcul Natural Munții Maramureșului. În concluzie, toate tăierile făcute de pe această suprafață cu sau fără acte sunt tăieri ilegale.

Cu toatecă s-a încălcat legislația primară (Lege anr. 96/1998 și 46/2008), procurorii Ulici și Lăcrămioara Vlad precum și polițistul Radu Cristian au considerat în mod abuziv că a fost încălcată doar legislația secundară. Consider acest lucru foarte grav.

Mai mult, Lupu Horj, după mai multe declarații, a recunoscut faptul că el a tăiat toată masa lemnoasă și cu autorizație și fără autorizație, vrând probabil să înlăture acuzațiile de grup infracțional, abuz în serviciu și alte fapte penale.

Ținând cont că legea silvică prevede pedepse de până la 15 ani dacă se depășește tăierea fără drept a peste 50 mc de masă lemnoasă, și dacă se face cu știrea organelor silvice se agravează răspunderea penală, sunt convins că acesta a vrut doar să se degreveze de răspunderea penală.

De asemenea, în audierile de la DNA Baia Mare, vărul lui Lup uHorj, Pavel Horj, fost deputat PNL și fostul director al Direcției Silvice recunoaște că acele contracte nu se puteau încheia decât cu proprietarii tabulari ai pădurii.

Se poate vedea și faptul că, la cererea instanței de a depune la dosar procesul verbal de predare primire și a celor 146 de ha (din 822 avute de Ocolul Borșa în gestiune), rezultă că această suprafață este în continuare în gestiunea Ocolului Borșa.

Este foarte grav că după noiembrie 2008, toate cantitățile care nu erau trecute în sistem sumal trebuiau confiscate valoric și făcute procesele verbale de constatare a infracțiunii (pentru tot ceea ce depășea 5 mc).

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că maniera defectuoasă în care sunt soluționate dosarele mele penale au generat pornirea unei acțiuni înîncălcarea tratatelor UE (infringement) împotriva României. În definitiv, tăierea la ras a pădurilor naționale reprezintă o problemă de importanță națională, iar tergiversarea cauzelor penale se constituie într-un veritabil act de complicitate la nelegalitățile care se comit în mod continuu în păduri leromânești.

Vă rog să dați curs solicitărilor mele, să efectuați verificările ce se impun cu privire la cele semnalate și să soluționați problemele sistemice cu care se confruntă actul de justiție înfăptuit la Parchetul și Judecătoria Vișeu de Sus.

Sper că prin recursul la dumeavoastrăsă fie făcute minime demersuripentrusoluționareaacestordosareșitragererea la răspundere a vinovaților care, prinlăcomia lor, au nenorocit o întreagăcomunitate. Menționez că la mine la proprietate au fost și jurnaliști români și străini (Belgia, Olanda) și în articolele din presa internațională au arătat faptul că ”asemenea tăieri nu au văzut nici în Amazon.”

Cu considerație,

Gălățean Crin Iosif

Comments

comentarii

Alexandru Chipciu a fost exclus din lot de Marius Șumudică înainte de CFR Cluj - Young Boys Berna în Liga Campionilor.... Citește mai mult
Ploaia și vijelia de duminică seara au creat probleme în mai multe zone din județul Cluj. Vântul a „luat pe sus” acoperișul unei case din Mihai Viteazu, producând o avarie la rețeaua de gaze.... Citește mai mult
Luni au intrat în vigoare restricțiile de circulație pe Splaiul Independenței, după crearea unui culoar dedicat transportului în comun.... Citește mai mult
Municipiul Cluj-Napoca a fost din nou lovit de o ploaie puternică în după-amiaza zilei de luni.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!