După ce în luna iunie Curtea Constituțională a Sloveniei declarase neconstituționale măsurile de interzicere de participare la protestele publice sau limitarea la maximum zece participanți, recent, aceeași Curte a suspendat vaccinarea obligatorie a angajaților din sectorul public.
În hotărârea sa, Curtea a decis că „în ciuda gravității situației din cauza epidemiei (…) implementarea unei măsuri potențial neconstituționale ar avea consecințe mai nedorite decât amânarea acesteia”.
Suspendarea va rămâne în vigoare până când Curtea se va pronunța asupra fondului.
Ministrul serviciului public, Bostjan Koritnik, a „deplâns” decizia instanței în timp ce se angajează să o respecte.
Decizia guvernului de a face vaccinarea obligatorie în serviciul public de vineri, 1 octombrie a determinat un număr tot mai mare de persoane să se vaccineze.
Slovenia a suspendat utilizarea vaccinului Janssen Covid-19 produs de compania farmaceutică americană Johnson & Johnson ca măsură de precauție miercuri, după moartea unei tinere de 20 de ani. O moarte fusese deja legată în trecut de acest vaccin în Slovenia, relatează 7sur7.
Vă prezentăm un rezumat al Deciziei Curții Constituționale a Sloveniei nr. U-I-50/21, din 17 iunie 2021 prin care au fost declarate incompatibile cu Constituția măsurile referitoare la interzicerea protestelor sau limitarea numărului de participanți:
Curtea Constituțională a evaluat proporționalitatea mai multor prevederi ale ordonanțelor emise de Guvern în timpul epidemiei de COVID-19 în părțile care au interzis complet protestele publice între 27 februarie și 17 martie și între 1 aprilie și 18 aprilie 2021, iar apoi a limitat protestele publice la până la zece participanți între 18 martie și 31 martie, precum și între 23 aprilie și 14 mai 2021.
În ceea ce privește ambele măsuri (interzicerea protestelor publice și limitarea numărului de participanți la maximum zece persoane), aceasta a stabilit că, datorită lungimii și efectelor acestora, acestea au adus atingere grav dreptului la întrunire pașnică și la întrunire publică.
Curtea Constituțională a explicat că cele două măsuri au fost adoptate pentru a preveni răspândirea unei boli transmisibile, care este un obiectiv admisibil din punct de vedere constituțional pentru limitarea dreptului omului menționat.
În acest sens, a subliniat că atunci când se pune în balanță dreptul la sănătate și viață, pe de o parte, și dreptul la întrunire pașnică și la întrunire publică, pe de altă parte, cele două drepturi se află în opoziție și ambele se bucură de un nivel ridicat de protecție constituțională.
Curtea Constituțională a decis atunci că cele două măsuri menționate nu sunt necesare, deoarece în dreptul comparat există un întreg set de măsuri prin care este posibilă prevenirea răspândirii bolilor transmisibile la protestele publice și care interferează într-o măsură mai mică cu dreptul la întrunire pașnică și la întrunire publică decât interzicerea completă a protestelor publice sau limitarea acestora la maximum zece persoane.
De exemplu, a menționat distribuirea măștilor de față și a dezinfectanților pentru mâini către protestatari, închiderea spațiilor publice și a drumurilor pentru a asigura un spațiu suficient pentru menținerea unei distanțe interpersonale adecvate între protestatari, emiterea unor autorizații clar stabilite pentru protestele publice care sunt în conformitate cu recomandările epidemiologice și obligația organizatorilor de proteste de a prezenta un plan privind măsurile de igienă.
Înainte de intrarea în vigoare a măsurilor contestate, Guvernul nu verificase dacă obiectivul asigurării sănătății publice poate fi atins prin măsuri mai blânde decât cele de limitare a protestelor publice.
În conformitate cu aprecierea Curții Constituționale, aceasta presupune că, la adoptarea acestor măsuri, Guvernul nu a luat în considerare obligația pozitivă a statului de a asigura într-o măsură rezonabilă, având în vedere circumstanțele, exercitarea dreptului de întrunire pașnică, precum și obligația de a coopera cu organizatorii protestelor publice.
Întrucât ordonanțele menționate au încetat să mai fie în vigoare, Curtea Constituțională, în temeiul celui de-al doilea paragraf coroborat cu articolul 47 primul paragraf din Legea Curții Constituționale, s-a limitat să stabilească că acestea sunt incompatibile cu Constituția în partea în care au interzis toate protestele publice sau le-au limitat la maximum zece participanți.
Acesta a decis că stabilirea inconsecvenței ordonanțelor contestate cu articolul 42 al treilea paragraf din Constituție va avea ca efect abrogarea.